Cele mai importante descoperiri arheologice accidentale jpeg

Cele mai importante descoperiri arheologice accidentale

Descoperirile arheologice sunt, de cele mai multe ori, rezultatul unor cerce─ât─âri ├«ndelungate ┼či minu┼úioase. Totu┼či, norocul are un rol important. De-a lungul timpului, mai multe artefacte ┼či situri foarte importante au ie┼čit la iveal─â ├«n urma descoperirii lor accidentale de c─âtre persoane din afara comunit─â┼úii ┼čtiin┼úifice. Acestea sunt cele mai importante descoperiri arheologice accidentale:

Pe┼čterile Lascaux ┼či desenele rupestre

Lascaux painting web jpg jpeg

Pe 12 septembrie 1940, patru adolescen┼úi ┼či-au urm─ârit c├óinele ├«n interiorul unui complex de pe┼čteri din apropierea satului Montignac, din sudul Fran┼úei. Spre surprinderea lor, pe┼čterile ascundeau aproape 2000 de picturi rupestre, schi┼úe de animale ┼či oameni, dat├ónd de acum 15.000-20.000 de ani.

Cunoscute drept Pe┼čterile Lascaux, acestea sunt unice ├«n lume datorit─â desenelor foarte detaliate. Animalele reprezentate pe pere┼úii pe┼čterilor includ cai, cerbi, bizoni ┼či feline mari. Arheologii sunt de p─ârere c─â pe┼čterile erau folosite ├«n scopuri ritualice. Unele p─âr┼úi ale ilustra┼úiilor par s─â construiasc─â o nara┼úiune, dar semnifica┼úia lor nu a fost ├«nc─â descifrat─â.

Pe┼čterile au fost deschise pentru vizitare ├«n 1948, dar s-a decis ├«nchiderea lor, ├«n 1963, pentru prezervarea sitului.

Manuscrisele de la Marea Moart─â

Aceste manuscrise reprezint─â o colec┼úie de peste 800 de texte biblice scrise pe papirusuri ┼či piei de animal. Dat├ónd de acum aproximativ 2000 de ani, ├«ntre 200 ├«.Hr. ┼či 70 d.Hr., manuscrisele ar putea fi cele mai vechi astfel de documente existente. Ele au contribuit la o mai bun─â cunoa┼čtere a istoriei religiilor.

marea moarta pergamente web jpg jpeg

Aceste documente ar fi putut r─âm├óne nedescoperite dac─â un cioban beduin, Muhammad edh-Dhib, ┼či v─ârul s─âu nu ar fi dat peste primele manuscrise pe malurile nordice ale M─ârii Moarte, ├«n 1947, ├«ntr-un sit numit Qumran. Ultimele fragmente ale manuscriselor au fost descoperite la mijlocul anilor ÔÇÖ50. Textele au fost traduse ┼či intens studiate de atunci, dar ├«nc─â nu s-a g─âsit un r─âspuns la cea mai important─â ├«ntrebare:cine le-a scris ?

Piatra de la Rosetta

Piatra Rosetta web jpg jpeg

├Än timpul mar┼čului armatei lui Napoleon prin Egipt, ├«n 1799, solda┼úii au dat peste ceea ce va r─âm├óne ├«n istorie sub numele de Piatra de la Rosetta, numit─â astfel dup─â ora┼čul unde a fost descoperit─â. ├Ämpreun─â cu armata francez─â c─âl─âtorea ┼či un grup de speciali┼čti ├«n egiptologie, dar ace┼čtia nu au reu┼čit s─â descifreze inscrip┼úiile ├«n piatr─â.

P├ón─â ├«n 1802, por┼úiunile scrise ├«n greac─â veche ┼či demotic─â au fost descifrate, dar partea scris─â ├«n limba ┼či alfabetul vechilor egipteni a r─âmas o provocare pentru speciali┼čti. Abia 20 de ani mai t├órziu, Jean-Fran├žois Champollion a anun┼úat c─â descifrase scrierea hieroglic─â, deschiz├ónd astfel calea pentru studierea mai aprofundat─â a civiliza┼úiei egiptene.

Liniile Nazca

nazva jpg jpeg

Cunoscute ca ┼či Liniile Nazca, aceste geoglife peruviene sunt ni┼čte imense gravuri ├«n p─âm├ónt care au fost descoperite ├«n anii ÔÇÖ30, din avion. Aflate ├«n de┼čertul Nazca, la 400 de kilometri de capitala Lima, geoglifele reprezint─â animale, precum p─âianjeni, maimute, dar ┼či copaci, figuri umane sau modele geometrice. Nu se cunoa┼čte exact motivul pentru care triburile ce locuiau ├«n zon─â ├«ntre 100 ├«.Hr. ┼či 650 d.Hr. au f─âcut aceste modele. Totu┼či, arheologii b─ânuiesc c─â ar fi vorba de anumite obiceiuri religioase.

├ľtzi, omul ghe┼úurilor

otzi jpg jpeg

├Än 1991, ni┼čte turi┼čti germani au dat peste un corp ├«nghe┼úat ├«ntr-un ghe┼úar din Alpii ├ľtztal, la grani┼úa dintre Italia ┼či Austria. Ini┼úial au crezut c─â au g─âsit cadavrul unei persoane decedate recent, dar cercet─ârile au ajuns repede la concluzia c─â era vorba de o mumie cu v├órsta de 5.300 de ani:faimosul ├ľtzi. De atunci, mumia a fost supus─â unor cercet─âri aprofundate, iar oamenii de ┼čtiin┼ú─â au aflat inclusiv care a fost ultima mas─â a celui decedat. De asemenea, s-au f─âcut reconstruc┼úii ale fe┼úei pe care ar fi avut-o ├ľtzi. Se ┼čtie c─â el a murit ├«ntr-o prim─âvar─â ca urmare a unei lovituri de s─âgeat─â care i-a p─âtruns o arter─â. Probabil c─â a fost ├«nmorm├óntat cu ritualirle de rigoare, fiind g─âsit l├óng─â un grup de unele ┼či alte obiecte personale.

Comoara în monede

monede jpg jpeg

De-a lungul anilor, entuzia┼čtii detectori de metale, ├«n special cei din Marea Britanie, au descoperit mai multe comori ├«ngropate ├«n p─âm├ónt. ├Än 2009, englezul Nick Davies, ├«n v├órst─â de 30 de ani, a g─âsit 10.000 de monede romane. ├Än acela┼či an, alte 1.500 de piese de aur ┼či argint dat├ónd din Evul mediu au fost descoperite pe terenul unui fermier din Staffordshire. Anul trecut, David Crisp, 63 de ani, a g─âsit 52.000 de mii de monede romane, evaluate ulterior la circa 1 million de dolari.

Epava roman─â

nava jpg jpeg

In 1986, un grup de scafandri a g─âsit accidental epava, veche de 2.000 de ani, a unei nave romane, la c├óteva mile de coasta ora┼čului italian Grado. Nava are 16 metri lungime ┼či aproape 5 metri l─â┼úime. Ambarca┼úiunea, destinat─â comer┼úului, p─âstra ├«nc─â 600 de amfore pline cu sardine ┼či al┼úi pe┼čti. Cercet─âri ulterioare au scos la iveal─â faptul c─â inginerii romani construiser─â un ingenios sistem hidraulic care permitea navei s─â aib─â un imens acvariu ├«n care s─â fie p─âstra┼úi pe┼čtii vii. 

Surs─â: http://news.discovery.com.