Cele 900 de zile de iad ale asediului Leningradului jpeg

Cele 900 de zile de iad ale asediului Leningradului

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Andreea Lup┼čor

Cel mai cunoscut asediu din timpulcelui de-Al Doilea R─âzboi Mondial este cel al Stalingradului. ├Äns─â ├«n aceea┼či ani, un alt ora┼č sovietic era supus unei blocade care s-a dovedit a fi printre cele mai ├«ndelungate din istorie. La 8 septembrie 1941, germanii ├«ncercuiesc Leningradul:├«ncepeau cele 872 de zile de asediu.

22 iunie este o dat─â prea bine cunoscut─â printre istorici, ┼či nu numai, ca ziua ├«n care Hitler lanseaz─â opera┼úiunea Barbarossa:invazia Uniunii Sovietice. P├ón─â ├«n acel moment, Stalin ignorase cu ├«nc─âp─â┼ú├ónare toate avertismentele venite din Occident. Prost preg─âti┼úi, prost echipa┼úi ┼či r─âma┼či f─âr─â cei mai buni generali dup─â epur─ârile din anii preceden┼úi, solda┼úii Armatei Ro┼čii nu au avut cum s─â fac─â fa┼ú─â Wermachtului care a avansat mult ├«n interiorul Rusiei ├«ntr-un timp relativ scurt.

La ├«nceputul lui septembrie 1941, armatele lui Hitler s-au oprit la por┼úile Leningradului. F├╝rherul promisese s─â rad─â de pe fa┼úa p─âm├óntului acest ora┼č, leag─ân al bol┼čevismului pe care ├«l detesta. ├Äns─â el a decis s─â nu ri┼čte via┼úa solda┼úilor s─âi ├«ntr-un atac asupra ora┼čului, ci s─â-l asedieze. F─âr─â posibilitatea aprovizion─ârii sau evacu─ârii, supus unui bombardament intens din partea artileriei germane, ora┼čul, ┼či tot ce simboliza el, era destinat s─â fie distrus.

Incep├ónd din 8 septembrie, Leningradul a fost complet ├«ncercuit, izolat de restul ┼ú─ârii. Germanii, sub comanda lui Wilhelm Ritter von Leeb, au ocupat zona pornind de la Marea Baltic─â ├«n vest p├ón─â la malul Lacului Ladoga ├«n est. In nord, trupele finlandeze ale lui Mannerheim blocau accesul ├«n ora┼č. In ciuda evacu─ârii civililor ├«nc─â de la ├«nceputul invaziei din iunie, dou─â milioane ┼či jum─âtate de locuitori au r─âmas prin┼či ├«n asediu.

Leningrad Siege May 1942   January 1943 png png

Ap─ârarea prost organizat─â de mare┼čalul Voro┼čilov, apropiat de-ai lui Stalin, n-a servit la nimic, poate doar la epuizarea popula┼úiei care a trebuit s─â se obi┼čnuiasc─â s─â tr─âiasc─â un co┼čmar zilnic. Voro┼čilov a fost repede ├«nlocuit de generalul Jukov, acesta reu┼čind s─â pun─â la punct o foarte bun─â organizare pentru ap─ârarea ora┼čului. Cu brutalitatea-i specific─â, Jukov a trimis sute de mii de solda┼úi la moarte ├«n ├«ncercarea de a str─âpunge liniile germane. F─âr─â succes ├«ns─â;ploaia de obuze acoperea ora┼čul lui Petru cel Mare ┼či al lui Lenin zilnic, iar depozitele de alimente erau distruse unul dup─â altul.

La ├«nceputul lunii octombrie, Jukov a fost chemat de Stalin la Moscova pentru a stabili planul de ap─ârare al capitalei, l─âs├ónd Leningradul ├«n m├óinile lui Andrei Jdanov. Acesta a continuat planurile lansate de Jukov, dar a ├«nt├órit cenzura ┼či propaganda ├«n r├óndul publica┼úiilor armatei pentru a sus┼úine moralul trupelor. Ins─â solda┼úii au trebuit s─â a┼čtepte p├ón─â ├«n ianuarie 1943 pentru ca for┼úele sovietice din interiorul ┼ú─ârii s─â ├«nceap─â s─â str─âpung─â ├«ncercuirea inamic─â.

Cea mai important─â, ┼či dificil─â, sarcin─â a lui Jdanov a fost s─â asigure supravie┼úuirea locuitorilor. Din noiembrie 1941 a fost organizat─â o rut─â de aprovizionare ce traversa Lacul Ladoga. Convoaiele cu alimente trebuiau s─â traverseze suprafa┼úa lacului ├«nghe┼úat, iar tot pe aceea┼či rut─â era evacuat─â popula┼úia civil─â. Aceast─â solu┼úie nu a rezistat prea mult deoarece germanii bombardau constant lacul pentru a sparge ghea┼úa, astfel c─â lacul a devenit nenavigabil ├«nc─â de la ├«nceputul verii urm─âtoare.

In interiorul ora┼čului asediat, ra┼úionalizarea alimentelor devenea din ce ├«n ce mai sever─â. P├óinea distribuit─â (c├óteva grame pentru fiecare) era f─âcut─â din f─âin─â ├«ndulcit─â cu celuloz─â, iar oamenii au ajuns s─â m─ân├ónce inclusiv chitul de la ferestre, pielea de pe pantofi sau curele. Au fost raportate chiar ┼či cazuri de canibalism. Mii de oameni au murit de foame;├«ntre ianuarie ┼či februarie 1942 s-au num─ârat peste 20.000 de victime. Cei care nu mureau de foame, frig sau diverse boli, fie mureau din cauza oboselii, fie ├«nnebuneau. Un maior al Armatei Ro┼čii povestea:┬źMergeam pu┼úin, apoi trebuia s─â m─â opresc pentru a m─â odihni. De mai multe ori am v─âzut oameni murind ├«n z─âpad─â chiar ├«n fa┼úa mea. Nu puteai s─â faci nimic ca s─â-i aju┼úi, trebuia s─â-┼úi continui drumul.┬╗

2 32 jpg jpeg

Leningradul a fost complet eliberat de sub asediul german abia la 27 ianuarie 1944, dup─â ce mai mult de un milion de oameni pieriser─â. Ce mai r─âm├óne ast─âzi ├«n urma acelei tragedii? Dac─â ea este relativ pu┼úin cunoscut─â lumii occidentale, autorit─â┼úile sovietice, apoi cele ruse┼čti, nu au pirdut nicio ocazie pentru construirea vreunui memorial, ┼či organizeaz─â ceremonii anuale, ceremonii la grani┼úa dintre omagiu sincer ┼či propagand─â. In plus, ├«n fiecare an au loc tradi┼úionalele ceremonii ├«n onoarea victimelor ┼či solda┼úilor ┬źMarelui R─âzboi Patriotic ┬╗.

Locurile memoriei

Ora┼čul, redenumit Sankt-Petersurg ├«n 1991, are nu mai pu┼úin de trei muzee dedicate blocadei, suferin┼úelor locuitorilor ┼či eroismului Armatei Ro┼čii. In fiecare an, ┼čcolarii viziteaz─â, cu flori ├«n m├ón─â, memorialele. Pl─âcile comemorative, de prin tot ora┼čul, sunt imposibil de num─ârat. Exist─â chiar statui ridicate ├«n cinstea pisicilor trimise din Siberia pentru deratizarea ora┼čului.

In suburbiile ora┼čului este cimitirul memorial Piskarevskoie, ├«ntins pe 26 de hectare, unde se g─âsesc ┼či 186 de morminte comune ┼či o flac─âr─â p─âstrat─â mereu aprins─â ├«n amintirea celor mor┼úi. Ceva mai departe, pe malurile lacului Ladoga, se afl─â un monument dedicat celor care ┼či-au riscat via┼úa pentru ajutorarea locuitorilor Leningradului.

Subiectul blocadei treze┼čte ┼či azi discu┼úii ├«nsufle┼úite ┼či interminabile ├«n r├óndul locuitorilor ora┼čului. Fie c─â sunt persoane care au tr─âit anii asediului, fie c─â sunt tineri crescu┼úi ├«n era postsovietic─â, locuitorii Sankt-Petersburgului p─âstreaz─â ├«n memoria colectiv─â amintirea dramei din anii r─âzboiului. Aspectul propagandistic al acestui adev─ârat ┬źloc al memoriei┬╗ joac─â ├«nc─â un rol important, p─âstr├ónd vie amintirea asediului. Un t─ân├ór student rus, ├«n v├órsta de 23 de ani, m─ârturisea c─â ┬ź Pentru noi, aesdiul nu a fost acum 60 de ani. E ca ┼či cum ar fi fost ieri.┬╗

Sursa:http://www.histoire.presse.fr/