Nicolae Ceaușescu se muta vara la vila de la Neptun jpeg

Ceau┼čescu, la fileu: O fotografie pe care n-ai mai v─âzut-o niciodat─â

├Äncep├ónd cu anul 1966, Nicolae Ceau┼čescu ├«┼či muta curtenii, vara, la Neptun. ├Än complexul special amenajat se ┼úineau ┼čedin┼úe ┼či se f─âceau primiri de oaspe┼úi str─âini. Ceau┼čescu nu mai agrea izolarea demnitarilor ├«n concediu, dar nici turismul rom├ónilor ├«n Occident, scrie Lavinia Betea pentru Adev─ârul.

Noua sta┼úiune Neptun a fost conceput─â ca o re┼čedin┼ú─â de var─â a puterii ┼či ca destina┼úie de concediu a birocra┼úiei ro┼čii din Rom├ónia ├«nc─â din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. ├Änaintea mor┼úii lui s-au proiectat, ├«n planurile de modernizare a litoralului, vile pentru demnitari ┼či case de odihn─â pentru activi┼čti de partid, scriitori, oameni de cultur─â ┼či art─â.

Practica re┼čedin┼úelor oficiale de var─â avea deja istorie ├«n lumea comunist─â. ├Än Crimeea ┼či la Pi┼úunda (ambele ├«nURSS), ├«n foste re┼čedin┼úe ale elitelor ┼úariste, campau cei mai buni fii ai poporului sovietic, iar palatul lui Iosip Broz Tito din insula Brioni (Republica Socialist─â Federativ─â Iugoslav─â) avea printre vedetele de cinema reputa┼úia de expresie a luxului absolut.

INTERZIS LA ESCAPADE AMOROASEActivului de partid-de la secretari doi de jude┼ú p├ón─â la primari de comune ┼či ziari┼čti-├«i erau destinate hotelurile ÔÇ×Arad", ÔÇ×Craiova" ┼či ÔÇ×Slatina".

image

Dar cei cu func┼úii de v├órf - nomenklatura din partid ┼či nomenklatura din economie - erau caza┼úi ├«n vile de protocol pozi┼úionate aproape de re┼čedin┼úele ÔÇ×curtenilor" lui Ceau┼čescu. ├Än 1964 se d─âduse ├«n folosin┼ú─â ┼či Complexul ÔÇ×Ambasador", gazd─â a recep┼úiilor, a primirilor oficiale ┼či a ┼čedin┼úelor conducerii. Acolo ┼či-a plasat Nicolae Ceau┼čescu cabinetul de lucru, la c├ó┼úiva pa┼či de re┼čedin┼úa sa. Cele ┼čapte vile noi din Neptun fuseser─â proiectate pentru membrii Biroului Politic, ├«n frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej. La sf├ór┼čit, ├«n cea mai ar─âtoas─â s-a instalat Ceau┼čescu, urmat de Ion Gheorghe Maurer, ┼či, ├«n ordine alfabetic─â, Gheorghe Apostol, Alexandru B├órl─âdeanu ┼či Emil Bodn─âra┼č. Gata ┼či cu ÔÇ×izolarea" din concediu! P├ón─â atunci, Bodn─âra┼č se cazase la Mangalia, B├órl─âdeanu, la Costine┼čti, iar Gheorghiu-Dej, la Eforie. Via┼úa aceasta ├«n colectiv ├«nsemna control asupra vie┼úii personale ┼či asupra anturajului, dup─â spusele lui B├órl─âdeanu. ÔÇ×S─â se mai termine odat─â cu prostitu┼úia!", avertizase Ceau┼čescu, dup─â ce a aflat despre escapadele amoroase ale demnitarilor. Luxul noilor construc┼úii, garnisite din bel┼čug cu marmur─â, dotate cu b─âi imense ┼či impresionante mese de masaj, nu le oferea pretexte de refuz doritorilor de intimitate.MUNCA ├ÄN REGIM ESTIVAL

Astfel c─â, pe timpul verii, ├«ncep├ónd cu 1966, Ceau┼čescu ├«┼či muta ÔÇ×curtea" la Neptun. Cu neveste, copii, menajere ┼či bone, din a doua jum─âtate a lui iulie ┼či p├ón─â ├«n septembrie, demnitarii se cazau ├«n vilele destinate. Ascun┼či vederii de garduri ├«nalte ┼či proteja┼úi de ├«nt├ólniri cu turi┼čtii de paznicii care patrulau continuu ├«mprejurul ÔÇ×obiectivului", curtenii ├«┼či adaptau programul zilei dup─â Ceau┼čescu. ├Än acest loc destinat odihnei se men┼úinea ├«ns─â ritmul muncii de la Bucure┼čti. Cu excep┼úia titularilor ┼či oaspe┼úilor str─âini, a ofi┼úerilor din serviciul de paz─â ┼či protec┼úie ┼či a angaja┼úilor ce-i deserveau pe ace┼čtia, nimeni nu p─âtrundea ├«n ÔÇ×Zona 2". Aceasta era denumirea codificat─â a complexului de cl─âdiri destinate puterii. O deserveau 90 de angaja┼úi, selecta┼úi dup─â regulile personalului de la Bucure┼čti ┼či Snagov, ┼či instrui┼úi ca atare. Dup─â m─ârturia unui fost mecanic de ├«ntre┼úinere, membrii personalului aveau salarii similare profesioni┼čtilor din bran┼č─â. Dar lor li se acordau prime ├«n loc de ceea ce azi s-ar numi spor de confiden┼úialitate.B├éRFE DESPRE SOACRE ┼×I COPIIC├ónd Nicolae ┼či Elena Ceau┼čescu se aflau la Neptun, angaja┼úilor le era interzis s─â intre ├«n spa┼úiile de lucru ne├«nso┼úi┼úi de ÔÇ×pioni", cum erau numi┼úi acolo securi┼čtii. Fraternizau ├«ns─â cu ace┼čtia, pozi┼úiona┼úi ├«n linia ├«nt├ói, f─âc├ónd figur─â de entuzia┼čti ÔÇ×oameni ai muncii", cu lozinci ┼či stegule┼úe, pe traseul vizitelor de lucru f─âcute de Ceau┼čescu ├«n jude┼úul Constan┼úa. ├Än acela┼či limbaj codificat, re┼čedin┼úa oficial─â, unde era biroul ┼čefului, era numit─â D1. La D2 (Vila ÔÇ×Panselu┼úa") locuia familia Ceau┼čescu, iar la D3 (Vila ÔÇ×Ghiocelul") erau caza┼úi ofi┼úerii din serviciul de paz─â ┼či protec┼úie.

image

Despre Ceau┼če┼čti nu ├«ndr─âznea niciunul dintre angaja┼úi s─â vorbeasc─â mai liber. Micile b├órfe se limitau la soacre ┼či copii-cu unii erai norocos s─â lucrezi, cu al┼úii-periculos. Mode┼čti ┼či f─âr─â preten┼úii erau mama lui Ceau┼čescu, Zoia ┼či Valentin. Iar imprevizibili, prin urmare, periculo┼či, mam-mare de la Petre┼čti ┼či mezinul Nicu. B├órfele despre copiii Ceau┼če┼čtilor zburau ┼či ├«n ┼úar─â:aprecieri ┼či laude pentru Valentin, modest ┼či cu purt─âri exemplare, pove┼čti cu chefuri ┼či g─â┼čti rebele despre Zoia ┼či Nicu.15 DOLARI PENTRU O EXCURSIE ├ÄN OCCIDENTCur├ónd dup─â ce noul lider al Rom├óniei ┼či-a obligat curtenii s─â petreac─â vara ├«mpreun─â, s-au ┼čters ┼či visurile rom├ónilor de a-┼či petrece vacan┼úele ├«n Occident.  Conform documentelor de arhiv─â, ├«n 1966 c─âl─âtoriser─â ├«n str─âin─âtate 200.854 de cet─â┼úeni (dintre care mai mult de jum─âtate ├«n ┼ú─âri socialiste ┼či circa un sfert ├«n interes de serviciu). Anul urm─âtor, num─ârul c─âl─âtorilor ├«n Occident s-a redus la 43.676 de rom├óni. ├Än 1968 s-a ├«nregistrat o u┼čoar─â cre┼čtere (65.067 rom├óni). ┼×i a sc─âzut, brusc, la doar 8.657, ├«n primul semestru din 1969.A fost doar ├«nceputul. C─âci ├«n prim─âvara lui 1969, Ceau┼čescu a decis reducerea fondurilor prev─âzute pentru excursii externe, de la 6 milioane de lei valut─â la 4, 6 milioane de lei valut─â.  A st├órpit totodat─â turismul individual ├«n str─âin─âtate. Simplul cet─â┼úean avea o singur─â cale:prin ONT, exclusiv prin excursii organizate de sindicate ┼či UTC. Iar activi┼čtilor locali ai acestor organiza┼úii li se cerea s─â gireze corectitudinea comportamental─â a excursioni┼čtilor ┼či revenirea lor ├«n patrie.Ceau┼čescu a mai impus ┼či reducerea num─ârului de turi┼čti rom├óni ├«n str─âin─âtate, pe viitor, la 25% fa┼ú─â de 1968. Pentru c─â, zicea el, ÔÇ×nu putem s─â arunc─âm valut─â ├«n str─âin─âtate". Iar turismul rom├ónesc a fost organizat ÔÇ×pentru a aduce turi┼čti ┼či valut─â ├«n ┼úar─â, nu s─â d─âm valuta noastr─â ├«nstr─âin─âtate".├Än primul semestru al anului 1969, num─ârul turi┼čtilor str─âini fusese dublu (5.716) fa┼ú─â de c─âl─âtorii rom├óni ├«n str─âin─âtate (2.585). Rom├ónii puteau cump─âra valut─â prin ONT, dup─â aprobarea vizei de c─âtre Securitate. Prin decizia partidului, turi┼čtii no┼čtri aveau dreptul apoi s─â cump─âre 15 dolari ├«n moneda ┼ú─ârii de destina┼úie. Altfel, de┼úinerea de valut─â era delict pedepsit cu ├«nchisoare.

Speran┼úele liberaliz─âriiVia┼úa lui Ceau┼čescu nu poate fi ├«n┼úeleas─â ├«n afara ideologiei ┼či except├óndu-i deciziile economice. ├Än vara lui 1965, la Congresul al IX-lea al partidului, argument├ónd c─â marxismul n-a dat r─âspunsuri definitive asupra evolu┼úiei omenirii, Ceau┼čescu a anun┼úat intrarea ┼ú─ârii ├«ntr-o etap─â nou─â. A definit-o ca fiind ÔÇ×continuarea pe o treapt─â superioar─â a procesului de des─ârv├ór┼čire a construc┼úiei socialismului".Formularea aceasta i-a apar┼úinut lui Ceau┼čescu, dup─â m─ârturia lui Paul Niculescu-Mizil (ÔÇ×O istorie tr─âit─â", Bucure┼čti, Editura Enciclopedic─â, 1997). A generat ┼či discu┼úii ├«n colectivul de redactare a documentelor, apoi ├«n Biroul Politic. Dar noul conduc─âtor s-a vrut ┼či s-a crezut a fi promotorul unei linii aparte:o societate care progreseaz─â simetric ├«n toate ÔÇ×sferele" activit─â┼úii umane. ├Äi va spune, mai t├órziu, ÔÇ×societate socialist─â multilateral dezvoltat─â".La Congresul al IX-lea, Ceau┼čescu a conservat ┼či propor┼úia din vremea lui Gheorghiu-Dej dintre fondul de acumulare ┼či cel de consum:un sfert pentru investi┼úii, restul destinat popula┼úiei. Atunci Ceau┼čescu a trezit mari speran┼úe, critic├ónd ÔÇ×nesocotirea" rolului jucat de meseria┼čii particulari, de micii negustori ┼či de gospod─âriile ┼ú─âr─âne┼čti individuale.A impresionat pozitiv ┼či fondul de 7, 5 miliarde de lei alocat pentru construc┼úia de noi institute ┼čtiin┼úifice ┼či dotarea lor adecvat─â. Deschidere ├«nspre intelectualitate au fost interpretate ┼či deciziile extinderii ├«nv─â┼ú─âm├óntului obligatoriu ┼či a gratuit─â┼úii de manuale ┼čcolare. Semne de liberalizare au fost, ├«n percep┼úia public─â, ├«nt├ólnirile cu oamenii de ┼čtiin┼ú─â sau apari┼úia rubricilor de mic─â publicitate, cu locuri de munc─â, ├«n ziare, exceptat fiind, desigur, ÔÇ×Sc├«nteia", oficiosul partidului.Cet─â┼úenii nu aveau acces ├«n ÔÇ×buc─ât─âria" puterii. Din inform─ârile, discu┼úiile ┼či deciziile luate acolo reiese c─â ÔÇ×liberalizarea" se ├«ncheiase ├«n 1969. Rom├ónilor li se p─ârea c─â abia ├«ncepuse. Acelea┼či iluzii se r─âsp├óndeau ┼či ├«n str─âin─âtate. Ve┼čtile pozitive aveau mare trecere. Bun─âoar─â, dezvelirea frescei de sub cupola s─âlii de concerte a Ateneului Rom├ón, acoperit─â cu p├ónz─â ro┼čie de dou─â decenii, a st├órnit v├ólv─â. ÔÇ×├Än leg─âtur─â cu aceasta", zicea Ceau┼čescu ├«n ziua deciziei, ÔÇ×era observa┼úia c─â ├«n aceast─â fresc─â apar Carol ┼či Mihai. Dar ce s─â facem? Aceasta este istoria". Asemenea fapte ├«i ├«ncurajau pe intelectuali s─â ├«ntre┼úin─â visul liberaliz─ârii.

Economia, faliment sigur ├Än ultimii ani de putere, Gheorghiu-Dej ├«ncercase s─â confere economiei rom├óne┼čti o anume ÔÇ×libertate na┼úional─â", sco┼ú├ónd-o de sub planificarea ┼či controlul sovietice. Din ra┼úiuni economice, dup─â m─ârturia lui Alexandru B├órl─âdeanu, Rom├ónia s-a ÔÇ×deschis" spre Occident. Dup─â un cincinal la c├órma economiei, Ceau┼čescu va c─âuta s─â-i orienteze ├«n alte direc┼úii deschiderile.Spre deosebire de Ceau┼čescu, Dej nu crezuse ├«n formula leninist─â potrivit c─âreia buc─ât─âresele pot conduce economia. Fostul electrician nu amesteca niciodat─â competen┼úele ┼či r─âspunderile, baz├óndu-se ├«n probleme economice pe expertiza tandemului B├órl─âdeanu-Gaston Marin. Economistul B├órl─âdeanu, fost asistent la Universitatea din Ia┼či, dar cu studii la Moscova, reprezentase ┼či punctul de vedere rom├ónesc ├«n CAER. Gaston Marin, licen┼úiat ├«n energetic─â la Grenoble ┼či lider ├«n Rezisten┼úa francez─â, coordonase mecanismele planific─ârii din 1954 p├ón─â ├«n 1965. Ca ┼či Maurer, ace┼čti ÔÇ×burgheji ro┼čii" asumau proiecte ┼či sarcini politice cu discern─âm├ónt profesional.Ar fi putut liderii rom├óni s─â fac─â mi┼čc─âri de orientare economic─â diferit─â de modelul sovietic? Manifestul Partidului Comunist, documentul programatic al ideologiei, i-ar fi sus┼úinut. Comuni┼čtii nu compun un partid deosebit, opus celorlalte partide muncitore┼čti, afirmaser─â, dintru ├«nceput, Karl Marx ┼či Friedrich Engels.Datorit─â propagandei, oamenii au crezut c─â Marx, Engels ┼či Lenin ar fi descris am─ânun┼úit calea spre fericirea comunist─â prin plan de stat. ÔÇ×Economia total planificat─â ┼či centralizat─â ├«nseamn─â faliment sigur", sus┼úinea Maurer dup─â c─âderea regimului. ├Än termeni mai voala┼úi, probabil, discutase cu Gheorghiu-Dej despre aceast─â ÔÇ×├«ncercare ie┼čit─â din g├óndirea stalinist─â" ┼či impus─â, dup─â r─âzboi, ┼ú─ârilor intrate sub domina┼úie sovietic─â. Dovad─â ar fi bro┼čura publicat─â de Dej, ├«n 1944, cu titlul ÔÇ×O politic─â rom├óneasc─â", retras─â, de frica lui Stalin, ├«n regim de urgen┼ú─â, de pe pia┼ú─â.

Sursa:www.adevarul.ro