Ceau┼čescu a fost acuzat de rela┼úii homosexuale  Dej a condus ancheta jpeg

Ceau┼čescu a fost acuzat de rela┼úii homosexuale. Dej a condus ancheta

Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica ┼či Dimit─âr Ganev au f─âcut parte din comisia care a verificat ÔÇ×dec─âderea moral─âÔÇť a de┼úinu┼úilor politici. Despre Chivu Stoica s-a spus c─â a pl─âtit cu via┼úa ru┼činosul secret. Ceau┼čescu ar fi fost pervertit ├«n ├«nchisoare de un anume ┼×mil Marcovici. Adep┼úii amorului ├«ntre b─ârba┼úi au fost ancheta┼úi.

┼×i Gheorghiu-Dej, ┼či Ceau┼čescu au inten┼úionat s─â scrie o istorie a partidului comunist din Rom├ónia. Niciunul nu ┼či-a finalizat proiectul. Autobiografiile extinse ale fo┼čtilor ilegali┼čti dovedeau episoade greu sau imposibil de ├«ncorporat ├«ntr-o istorie exemplar─â a revolu┼úiei proletare din Rom├ónia.Dintre manuscrisele concepute la cererea lui Ceau┼čescu, un exemplar din autobiografia lui Chivu Stoica (nepublicat─â) a fost p─âstrat de v─âduva sa. Maria Manolescu-Chivu e ├«ncredin┼úat─â c─â moartea so┼úului ei s-a datorat dorin┼úei lui Ceau┼čescu de a sc─âpa de ultimul martor al ÔÇ×episodului homosexualit─â┼úii" din Doftana.

image

Din autobiografia lui Chivu Stoica, scris─â la ├«nceputul anilor '70, cu nara┼úiunea  ├«ntrerupt─â la anul 1945, red─âm fragmentul ├«mpricinat:

ÔÇ×Tot la Doftana, din procesul Anei Pauker, a fost ┼či un tovar─â┼č Marcovici care era membru al Biroului Politic ┼či secretar al CC. Un om vechi ├«n partid ┼či-n mi┼čcarea revolu┼úionar─â. El a avut o comportare bun─â tot timpul c├ót a fost teroare ┼či regimul de distrugere la Doftana, dar dup─â cucerirea regimului (politic pentru de┼úinu┼úi, n.n.), fiind b─âtr├ón, nu participa la via┼úa de partid, la via┼úa de colectiv, la munca politic─â, cultural─â, educativ─â, venea din c├ónd ├«n c├ónd ┼či ┼úinea c├óte o prelegere - era de altfel un om preg─âtit ┼či cu mare experien┼ú─â - pentru c─â era mai b─âtr├ón am g─âsit cu cale s─â-i d─âm pe cineva pentru a-i cur─â┼úa celula ┼či a-i face ordine, cu acest scop am ├«ns─ârcinat pe un tovar─â┼č, al c─ârui nume nu-l mai re┼úin, croitor era de meserie.

Dup─â pu┼úin timp am aflat c─â a fost v─âzut de al┼úi tovar─â┼či, fiind vizeta de la celul─â deschis─â pu┼úin, c─â practica perversit─â┼úi. Marcovici obi┼čnuia s─â aib─â rela┼úii ├«ndeosebi cu tovar─â┼či tineri, printre care Anghel, Sor ┼či al┼úii (subliniat ├«n text, n.n.). La anchet─â a confirmat ┼či el ┼či atunci s-au luat m─âsuri at├ót din Doftana c├ót ┼či de c─âtre conducerea partidului s─â fie scos din partid. El moare la cutremur sub d─âr├óm─âturi. Pentru cercetarea cazului s-a numit o comisie de anchet─â din care f─âcea parte Ganev, Dej ┼či Chivu, situa┼úia lui am prelucrat-o ├«n organiza┼úia de partid, c─âci el c─âuta s─â atrag─â o serie de tineri care erau acolo, vroia s─â-i str├óng─â ├«ntr-un cerc. Probabil c─â la el era un vechi obicei, o dec─âdere moral─â. S-a lichidat cu totul dup─â prelucrarea acestor fapte".Zvonuri ┼či ┼čoapteEpisodul acesta a circulat ├«ntre ilegali┼čti. Zvonurile ┼či ┼čoaptele s-au ├«nte┼úit dup─â moartea lui Chivu Stoica. Majoritatea cunoscu┼úilor acestuia spuneau c─â ÔÇ×a fost sinucis" din ordin ├«nalt.  ÔÇ×Cunosc ┼či eu povestea de la cei care au fost la Doftana", a relatat Alexandru B├órl─âdeanu (Partea lor de adev─âr, Compania, 2008). ÔÇ×Din comisia de anchet─â, constituit─â de organiza┼úia de partid a ├«nchisorii, a f─âcut parte ┼či Chivu Stoica. Unul dintre acuza┼úi a recunoscut, Ceau┼čescu-nu...".

Click pe poz─â pentru a m─âri

┼×oaptele, alimentate de multe presupuneri, l-au indicat ca ┼či corup─âtor al t├ón─ârului Ceau┼čescu pe mentorul s─âu politic, Gheorghiu-Dej. Dup─â '90, ├«ntr-un interviu televizat, Titus Popovici, unul dintre scriitorii care-au gravitat ├«n jurul demnitarilor comuni┼čti, a prezentat rela┼úia aceea ca sigur─â.  Special, pentru elucidarea enigmei, l-am c─âutat ├«ns─â ┼či ├«nt├ólnit  pe Pavel C├ómpeanu. ├Än 2002, fostul camarad de deten┼úie al lui Ceau┼čescu, Dej ┼či ceilal┼úi doftani┼čti ├«n penitenciarul din Caransebe┼č, a confirmat realitatea acelui episod. ÔÇ×Nu Dej fusese partenerul lui Ceau┼čescu, ci un anume Marcovici", a precizat ├«ns─â Pavel C├ómpeanu, dup─â informa┼úii din surse primare.Dimpotriv─â, ÔÇ×B─âtr├ónul", cum era Dej poreclit, ├«i sf─âtuia pe tineri ÔÇ×s─â nu cad─â ├«n murd─âria ce dup─â-aceea le-ar otr─âvi via┼úa". ┼×i o f─âcea cu tact de mare pedagog, povestea C├ómpeanu. Mi-a relatat ├«n acest sens ┼či o ├«nt├ómplare personal─â. Era bolnav, la infirmeria din Caransebe┼č ┼či vorbea, ├«n ┼čoapt─â, cu prietenul ce i se a┼čezase pe pat. V─âz├óndu-i a┼ča, ÔÇ×B─âtr├ónului" i-a p─ârut apropierea prea tandr─â. Atunci i-a avertizat pe tineri asupra capcanelor vie┼úii de ├«nchisoare. Precizarea lui Pavel C├ómpeanu asupra corup─âtorului ┼×mil Marcovici a primit confirmarea din autobiografia lui Chivu Stoica  men┼úionat─â anterior.Dependen┼ú─â amoroas─âSe poate spune c─â Nicolae Ceau┼čescu a fost homosexual? Nu, f─âr─â ├«ndoial─â. Psihologii care cerceteaz─â comunit─â┼úile speciale ale de┼úinu┼úilor cunosc amploarea fenomenului homesexualit─â┼úii din aceste spa┼úii. E ┼či acesta un sindrom de deten┼úie. ┼×i de adaptare la mediul ├«nchis, unde trebuin┼úa rela┼úiilor afective  dob├ónde┼čte conota┼úii speciale. Dup─â eliberare, cu rare excep┼úii, heterosexualii redevin la orientarea normal─â.├Än acea experien┼ú─â traumatizant─â pentru t├ón─ârul Ceau┼čescu - cel pu┼úin din perspectiva anchetei la care a fost supus -, Dumitru Popescu a v─âzut cheia dependen┼úei sale amoroase de nevast─â. C─âci Nicolae Ceau┼čescu a fost b─ârbatul unei singure femei. Personajele feminine din via┼úa sa afectiv─â sunt, exclusiv, mama, surorile, nevasta ┼či fiica.

image

├Änse┼či ultimele zile ┼či moartea so┼úilor Ceau┼čescu reprezint─â ÔÇ×o apoteoz─â a iubirii exclusive, de o via┼ú─â", a scris Dumitru Popescu.  Iar ÔÇ×secretul paralizant" de la Doftana a fortificat-o. C─âci Ceau┼čescu -care ÔÇ×nu apucase s─â cunoasc─â femeia ├«n scurta lui tinere┼úe de om liber, iar ├«n ├«nchisoare, printre de┼úinu┼úii politici riguro┼či moral dar nu chiar ascetici, ar fi primit botezul focului ├«n amorul intermasculin"-a devenit dependent de prima lui femeie.Lenu┼úa Petrescu a fost aceea  ÔÇ×care, la eliberare, cu r─âbdare, ├«n┼úelegere ┼či tandre┼úe, a reu┼čit s─â-l dezbare pe t├ón─ârul revolu┼úionar de obiceiul deprins ├«n tenebrele ├«nchisorii, f─âc├óndu-l s─â se ├«ntoarc─â definitiv la deliciile amorului heterosexual". Astfel, Ceau┼čescu  ÔÇ×nu s-a mai putut apropia niciodat─â de o alt─â femeie, ├«n afara ocrotitoarei-mentore de care a devenit dependent" (Memorii, Curtea Veche, 2006). Aceasta a fost explica┼úia durabilit─â┼úii ┼či efectelor celebrului cuplu, oferit─â de unul dintre cei mai longevivi demnitari din preajma lui Ceau┼čescu.  C├ónd s-au construit marile complexuri studen┼úe┼čti, Ceau┼čescu s-a ├«mpotrivit propunerii de-a avea camere pentru  doi studen┼úi, altfel dec├ót ├«n blocurile pentru c─âs─âtori┼úi.  Nu care cumva ┼či al┼úi tineri s─â cad─â prad─â ispitei homosexualit─â┼úii, a fost  concluzia aceluia┼či Dumitru Popescu. Desigur, nim─ânui m─ârturisit─â, atunci."Marcovici obi┼čnuia s─â aib─â rela┼úii ├«ndeosebi cu tovar─â┼či tineri.''Chivu Stoica de┼úinut la DoftanaCorup─âtorul ┼či martoriiExclus din partid la Doftana, dup─â cum scrie Chivu Stoica, ┼×mil Marcovici a fost scos ┼či din istoria oficial─â a partidului comunist.  Pare a i se fi pierdut ┼či numele dup─â decesul sub d─âr├óm─âturile ├«nchisorii Doftana, la cutremurul din 1940. A fost ├«ns─â unul dintre personajele ├«nsemnate ale PCdR. ├Än noaptea de 12 iulie 1935, Siguran┼úa l-a arestat ├«n Bucure┼čti, ├«mpreun─â cu Ana Pauker ┼či Dimit─âr (Dimitrie) Ganev. Cei trei emisari ai Cominternului reprezentau nici mai mult, nici mai pu┼úin, dec├ót Secretariatul PCdR. Tr─âda┼úi de  tovar─â┼čul lor, Ion Zelea-P├órgaru, al patrulea membru din conducere. A disp─ârut ┼či Zelea-P├órgaru, la propriu ┼či figurat, ├«n groapa istoriei comuniste. A fost asasinat ├«n contextul vendetelor dintre lupt─âtorii ├«n Rezisten┼ú─â ┼či colabora┼úioni┼čti ce-au b├óntuit Europa post-belic─â.

Generalul Ceau┼čescu (dreapta), la comemorarea doftani┼čtilor din 1952, rememor├ónd, pentru sine, tainice amintiri Foto: fototeca online a comunismului rom├ónesc

Pauker, Marcovici ┼či Ganev au constituit nucleul celui mai mare proces anti-comunist din Rom├ónia, organizat la Craiova, ├«n 1936. Li s-au ad─âugat, ├«ntr-o prim─â etap─â, so┼úii Kaufman, gazdele casei clandestine unde Secretariatul PCdR ┼úinuse ┼čedin┼úa conspirativ─â. Ceilal┼úi 14 ce-au comp─ârut ├«n instan┼ú─â au fost prin┼či la ├«nceputul lunii iulie 1935, cu ocazia unei ┼čedin┼úe UTC.├Än ordinea actului de acuzare, la Craiova au fost judeca┼úi: Ana Pauker, ┼×mil Marcovici, Dimitrie Ganev, Estera Radosovetki, Emanoil Kaufman, Andor Bernat, Vilma Kajesco, Donca Simo, Adi Ladislau, Samoil Bruc, Iancs Herbach, Ernest Schoen, ┼×tefan  Csazsar, Ana Csazsar, ┼×tefan Naghy, Alexandru Moghioro┼č, Liuba Chi┼činevschi, Leizer Grimberg ┼či Alexandru Dr─âghici. ÔÇ×Activitate ├«mpotriva Statului Rom├ón ┼či tulburarea lini┼čtii publice", a fost  principala lor acuza┼úie. I-au ap─ârat 24 de avoca┼úi, ├«n frunte cu P─âtr─â┼čcanu ┼či Maurer. Printre avoca┼úii ap─âr─ârii a fost ┼či Ghi┼ú─â Ionescu care, dup─â r─âzboi, ├«n emigra┼úie, a publicat o istorie a comunismului ├«n Rom├ónia.Protagoni┼čtiiDar totalul pedepselor acordate de catre Consiliul de Razboi al Corpului I Armat─â a  ├«nsumat 155 de ani de ├«nchisoare. De┼či la Craiova, Ganev a fost condamnat la 10 ani de deten┼úie, ├«n 1940 a fost eliberat din ├«nchisoarea Doftana. C├ót despre Chivu Stoica, se n─âscuse ├«n 1908, la Smeeni (Buz─âu). Era al ┼čaptelea copil al unei familii cu dou─â hectare de p─âm├ónt. S-a calificat cazangiu ┼či a fost primit ├«n partid ├«n 1931. F─âcuse parte din comitetul de grev─â la CFR Grivi┼úa ├«n februarie 1933. Astfel c─â a fost condamnat la 12 ani ├«nchisoare.  ├Än favoarea sa s-au organizat mari ac┼úiuni de c─âtre mediile comuniste interna┼úionale.Alt secret mortal al Doftanei

image

Gheorghe Gheorghiu-Dej  Foto:arhivele na┼úionale

Printre secretele mortale ale Doftanei se afl─â ┼či acela privind geneza ┼čefiei lui Gheorgiu-Dej. Istoriografia comunist─â a prezentat-o ca rezultat al alegerilor din ├«nchisoare. ├Än realitate, ├«n 1940, c├ónd a fost eliberat din Doftana, Ganev-ca superior ├«n ierarhia Cominternului-i-a predat lui Gheorghiu-Dej conducerea celulei comuniste din ├«nchisori. Numirea conducerii partidului de sus ├«n jos a fost totdeauna practic─â uzual─â ├«n organiza┼úia comunist─â.├Än biografia publicat─â de sec┼úia de propagand─â a partidului ├«n 1951, Dej a fost prezentat ca ┼či conduc─âtor al celulei comuniste de la Doftana ├«nc─â din 1938.OmagiuÔÇ×Scumpul nostru tovar─â┼č Stalin, i s-ar fi adresat de┼úinutul Gheorghiu-Dej lui Stalin cu acel prilej. ├Än momentul deschiderii conferin┼úei de partid a celulei noastre, ├«n condi┼úiile celei mai grozave terori, ├«ntr-una dintre cele mai s─âlbatice cazemate ale burgheziei din lumea ├«ntreag─â, primul nostru g├ónd se ├«ndreapt─â spre tine, cel mai mare bol┼čevic ┼či conduc─âtor al proletariatului mondial". Se ├«n┼úelege c─â, dup─â ÔÇ×destalinizarea" f─âcut─â de Hru┼čciov (1956) ┼či presupusa misiv─â, a trecut la secret.Moartea ÔÇ×Balaurului" SavinescuTainele Doftanei ┼či notele discordante ale vie┼úii de ├«nchisoare cu propaganda de ÔÇ×universitate comunist─â" vor fi fost multe. Cert este c─â directorul Savinescu a fost asasinat ├«nainte ├«nc─â de-a fi instaurat─â ÔÇ×dictatura proletar─â". Astfel, ├«n ancheta comandat─â de Ceau┼čescu pentru reabilitarea lui Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu din 1968, ├«n fa┼úa comisiei a fost adus ┼či procurorul Grigore R├ópeanu, component al completului ce-a judecat ÔÇ×loturile P─âtr─â┼čcanu" (1954). Printre altele, R├ópeanu a declarat c─â ├«n iarna lui 1946-1947 fusese numit procuror cu delega┼úie provizorie pentru a conduce Parchetul civil din Cluj. ├Äntr-o diminea┼ú─â a fost chemat de colonelul Mihai Patriciu (nume real Mihai Grunsperger) pentru a constata decesul ÔÇ×Balaurului", cum fusese poreclit directorul ├«nchisorii Doftana.AsasinareR├ópeanu nu-i cuno┼čtea nici m─âcar numele corect, pomenindu-l drept Dafinescu. L-a refuzat pe ┼čeful poli┼úiei clujene, a declarat el, deoarece nu voise s─â-i serveasc─â de ÔÇ×acoperire". Era cert─â asasinarea fostului director de ├«nchisoare. Savinescu fusese urcat ├«ntr-o ma┼čin─â din Cluj, pentru transfer la Oradea. ├Än zona Huedin a fost cobor├ót ┼či ├«mpu┼čcat sub pretextul fugii de sub escort─â."Ceau┼čescu nu apucase s─â cunoasc─â femeia ├«n scurta lui tinere┼úe de om liber, iar ├«n ├«nchisoare, printre de┼úinu┼úii politici riguro┼či moral dar nu chiar ascetici, ar fi primit botezul focului ├«n amorul intermasculin.''Dumitru Popescu secretar al CC al PCRÔÇ×Puli┼úie" ┼či ÔÇ×pulitic"

image

Ana Pauker Foto: arhivele naţionale

image

O revedere deloc pl─âcut─â va fi fost pentru t├ón─ârul ┼čef al UTC vizita lui  Dimit─âr Ganev la Bucure┼čti, ├«n 26 iunie 1945. Conform procesului- verbal al ├«nt├ólnirii lui Ganev ca reprezentant al comuni┼čtilor bulgari cu conduc─âtorii rom├óni ai partidului, atmosfera era destins─â. Ana Pauker i-a amintit oaspetelui de procesul de la Craiova. ┼ói-aduci aminte, zice ea, cum le vorbeai tu judec─âtorilor de ÔÇ×puli┼úie" ┼či de ÔÇ×pulitic"?! ├Än discu┼úiile cu inten┼úia unui schimb de experien┼ú─â, Ceau┼čescu s-a interesat, modest ┼či la locul lui, despre tineretul bulgar. Nimic din consemn─ârile documentului nu las─â s─â se ├«n┼úeleag─â c─â l-ar fi cunoscut anterior pe Ganev. Dimit─âr Ganev (1893-1964), n─âscut (ca ┼či Anton Pann) la Pleven, va deveni ministru al comer┼úului exterior (1948-1952) ┼či pre┼čedintele parlamentului bulgar (1958-1964).