Câteva răspunsuri istorice la aluziile ironice ale Primului Ministru maghiar, Viktor Orban

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a susținut în cadrul discursului său de la evenimentul „Vremea păcii”, organizat la Băile Tușnad, că România i-a cerut să nu abordeze anumite teme în discursul său, fiind ironic cu privire la subiectele enumerate.

Acesta și-a început discursul prin ironii legate de temele despre care a susținut că i s-a cerut să nu le abordeze. Am ales să îi prezentăm domnului premier o serie de răspunsuri firești și normale, mai ales că acest discurs nu s-a ținut la Budapesta sau pe teritoriul Ungariei.

„Într-un document oficial, vă fac cunoscut acest lucru, anul acesta, MAE român, din câte am înțeles, ne-a venit în ajutor și mi-a scris ce să spun și ce trebuie să evit. Ni se recomandă să nu vorbim despre lucrurile care pot aduce atingere simbolurilor naționale românești. Bine, putem să convenim asta. Urez bun venit prietenilor care vin cu steagurile românești și secuiești”, a spus șeful Guvernului de la Budapesta.

O regulă de politețe, indiferent că ești în România sau Ungaria spune că atunci când ești oaspete într-o casă sau într-un loc, respecți regulile care ți se cer. Domnul premier a fost invitat de reprezentanți ai comunității maghiare din România, dar aceștia sunt și cetățeni români, iar în momentul în care a ajuns în România este în primul rând oaspete al statului român. Probabil obișnuiți cu discursurile din anii trecuți, reprezentații MAE au încercat să atragă políticos atenția premierului ungar și staff-ului său că e frumos să respecți anumite reguli, chiar și atunci când un esti diplomat sau mai ales … atunci.

Premierul Ungariei a continuat: „Să nu vorbim despre drepturile colective ale  secuilor. Bine, doar constat că există și se cuvin”. 

Putem fi de acord cu premierul maghiar – drepturile există și se cuvin în conformitate cu toate normele europene în vigoare, însă aici vorbim de drepturi individuale și nu de drepturi colective. Ce bine ar fi dacă la granița de vest a României s-ar respecta drepturile românilor așa cum sunt respectate cele ale secuilor și ale maghiarilor din țara noastră.

„Se scrie aici să nu vorbim despre unități teritoriale administrative inexistente din România. Cred că se gândesc la Ardeal și Ținutul Secuiesc însă noi n-am declarat că ar fi unități teritoriale românești”, a mai completat Viktor Orban.

Nu știm exact la ce se referă premierul Orban. În privința Ardealului populația majoritară a decis la 1 Decembrie 1918 să se unească cu România. Nu există un rapt teritorial precum cel de la Viena din 1940, ci un document clar despre care am mai scris.

În privința acestui tinut secuiesc nu înțelegem la care se referă: la cel desființat de Dieta de la Budapesta în 1876 (când s-a decis desființarea Scaunelor Secuiești medievale) sau la cel înființat de I.V. Stalin prin 1952, sub numele de Regiunea Autonomă Maghiară, pentru a exercita presiuni asupra statului român după al Doilea Război Mondial și desființat după moartea dictatorului sovietic. Dacă ne referim la ce este acum, cred că această zona este minunată și tinutul secuiesc poate fi un brand turistic de succes. Nu ar fi rău dacă liderul de la Budapesta ar încuraja și învătarea limbii române pentru etnicii maghiari și secui, acest aspect chiar ar ajuta enorm în dezvoltarea turistică a brandului și a zonei.

Distanta de la discurs, la fapte

Totodată, șeful Guvernului ungar a mai explicat: „Există subiecte despre care putem vorbi doar să nu le punem în lumina proastă. (...) Valorile occidentale înseamnă migrație, LGBT și război. Nu trebuie să le punem noi în lumină proastă, pentru că se pun ele singure. Și mai trebuie să evităm discursurile xenofobe sau cu tentă xenofobobă referitoare la migrație”, a mai spus premierul Ungariei.

Legat de acest spectru se cunoaște politica dublicitară a Budapestei când vine vorba de întreg spectrul menționat. De exemplu: migrație și război. Este confortabil să vorbești, când peste două ore te așteaptă un avion să te ducă la Budapesta, într-o țară care NU este în prima linie a NATO și unde NU au fost bombardate orașe la nici 500 metri de teritoriul național. În privința migrației refugiaților ucrainieni amintim cum la granița maghiară s-au blocat de multe ori fix acei oameni care aveau nevoie de ajutor – cei carea au fugit doar cu hainele de pe ei sau cu un minim de documente, iar refugiații „de lux”, veniți din Orientul mijlociu sau Africa au fost primiți cu brațele deschise. 

Domnul premier aderă la valorile occidentale doar când e vorba de bani sau de securitatea națională a Ungariei, în rest caută să câștige capital politic folosind discursuri anti-UE, anti-NATO și cu tente xenofobe la adresa vecinilor. În urma discursului de la Tușnad, nu doar autoritățile române au fost lezate, ci și cele slovace și cehe.  

„Ce oferim noi prietenilor români, în primul rând dacă președintele român vine în Ungaria să țină un discurs, și noi îl tot invităm, noi nu o să stabilim ce poate spune și despre ce subiect”, a mai atras atenția Viktor Orban.

Termenul de „prieten” la adresa autorităților române e la fel de dublicitar ca multe altele folosite în discursurile sale. În primul rând autoritățile române, au diplomația și bunul simț să nu-și ironizeze gazdele și nici vecinii. Alexandru Vaida Voievod, prim ministrul României în 1919, chiar în perioada în care Armata Română cu mandat din parte forțelor alíate intra în Budapesta fără a trage un foc de armă afirma: „Ungurii au fost ieri dușmanii noștri, astăzi ei sunt cei învinși și mâine vrem să ne fie prieteni”. 

Mai mult chiar, Armata Română a constat în vara lui 1919 că populația Ungariei și mai ales a Budapestei se afla într-un cumplit grad de înfometare provocat de regimul bolsevic al lui Bela Kun. În acest context au decis să apeleze la folosirea rezervelor de hrană ale armatei pentru hrănirea populației. Amintim premierului maghiar că în 1919, România venea după o perioadă extrem de dificilă: în 1916 pierdea jumatate din teritoriu, Bucureștiul fusese ocupat de fortele germane, austro-ungare și bulgare, iar timp de aproape doi ani acest teritoriu a fost draconic exploatat de ocupanți, în vreme ce Moldova a trebuit să suporte efortul de război al României. De asemenea au descoperit că regimul bolsevic Bela Kun, urmând modelul Moscovei, adunase rezervele de hrană pentru a înfometa deliberat populația. 

„Ambiția națională română cea mai mare este susținută de partea maghiară și va atragem atenția că din 2024 1 iulie, Consiliul va avea presedinție maghiară și vrem să obținem statutul de stat membru pentru România”, a mai atras atenția Viktor Orban, finalizând cu o remarcă privind conducerea Executivului român: „România are un premier nou, la mulți ani, să fie sănătos, e al 20-lea premier român de când sunt prim-ministru. Poate la a 20-a încercare ne iese”.

În cadrul acestui paragraf nu înțelegem dacă este o amenințare, un șantaj sau o promisiune. E adevărat că obiectivul României este aderarea la spațiul Schengen. Blocarea aderarii de către Austria s-a făcut pe niște temeiuri mai degrabă fictive. Marea migrație către Austria și Germania folosește de obicei ruta sudică, cu obstacole naturale mai mici. Pentru cine știe ceva istorie este aceeși rută pe care au folosit-o și otomanii în cucerirea Budapestei în 1541.

În ceea ce privește ironiile la adresa premierului român, Marcel Ciolacu, noi românii ne bucurăm pe de-o parte că nu avem un premier care să fi ocupat funcția vreme de 17 de ani. În istoria noastră ultimul líder care a condus detinele românilor 17 ani a fost Gheorghe Gheorghiu Dej, mai mult decât el a condus Nicolae Ceaușescu – 25 de ani. Noi îi catalogăm drept dictatori, dar asta e doar opinia noastră și un încercăm să o impunem altora.

„În lupta noastră pentru creștinism în Europa o să avem nevoie de ortodoxia română, deci urăm bun venit publicului român care a sosit aici”, a mai spus Viktor Orban în debutul discursului său, în contextul în care, în urmă evenimentelor de anul trecut, accesul este oferit doar în baza unor bilete, iar pe ortodocșii prezenți cu steaguri tricolor i-a interzis sub suspiciunea că vor încălca legea sau vor pune în pericol participanţii.