Care a fost contextul interna╚Ťional ce a condus la r─âzboiul ruso japonez din 1904 1905? jpeg

Care a fost contextul interna╚Ťional ce a condus la r─âzboiul ruso-japonez din 1904-1905?

­čôü Istoria Orientului ├«ndep─ârtat
Autor: Daniel ╚śtefan C─âlin

De╚Öi r─âzboiul ruso-japonez a fost un conflict care s-a purtat ├«ntre dou─â state, motivele care au condus la declan╚Öarea acestuia s-au plasat ├«ntr-un context interna╚Ťional mult mai vast, marile puteri europene juc├ónd un rol decisiv ├«n animarea ostilit─â╚Ťilor ├«n Asia de Est, la care s-au ad─âugat ╚Öi preten╚Ťiile expansioniste ale Japoniei ren─âscute odat─â cu modernizarea extrem de rapid─â din timpul epocii Meiji.

Drumul spre modernizare

impartul jpg jpeg
Fig. 2: Împăratul Mutsushito, supranumit Împăratul Meiji

Fig. 2:Împăratul Mutsushito, supranumit Împăratul Meiji

Secole de-a r├óndul, Japonia a fost o ╚Ťar─â cu un regim ├«nchis, practic├ónd o politic─â de izolare foarte intens─â, stabilind sporadice contacte cu alte ╚Ť─âri (de regul─â comerciale-╚Öi acestea suferind impunerea unor anumite condi╚Ťii) iar conducerea interzic├ónd niponilor p─âr─âsirea insulelor japoneze (acest delict se putea pedepsi chiar cu moartea).

├Än 1853, comandorul american M. C. Perry, av├ónd sub comand─â patru nave de r─âzboi, ancorase ├«n Golful Edo, ├«n Japonia, cu misiunea de a ├«nm├óna ├«mp─âratului o scrisoare din partea pre╚Öedintelui SUA. Aceast─â scrisoare obliga practic autorit─â╚Ťile nipone s─â ÔÇ×deschid─â grani╚ŤeleÔÇŁ pentru a ├«ncheia tratative comerciale;├«n caz contrar, comandorul avea mandat de recurgere la for╚Ť─â.

Japonia a aceeptat cererile americane, dar acesta fusese doar ├«nceputul, alte state precum Anglia, Rusia, Olanda, Fran╚Ťa ╚Öi Prusia proced├ónd dup─â modelul american. Deschiderea grani╚Ťelor, intensificarea agriculturii ╚Öi a comer╚Ťului cu exteriorul au produs importante schimb─âri sociale ╚Öi economice, la care s-au ad─âugat ╚Öi nemul╚Ťumirile cu privire la inechitabilitatea tratativelor cu puterile europene. Cu toate c─â unele ramuri industriale ├«ncepeau s─â se dezvolte, avantajele economice erau doar ├«n favoarea anumitor categorii sociale, astfel c─â adversarii autorit─â╚Ťii shogunale s-au folosit de nemul╚Ťumirile ╚Öi fr─âm├ónt─ârile sociale pentru a-l ├«nl─âtura pe shogun ╚Öi a concentra ├«ntreaga autoritate ├«mp─âratului. Astfel, la 3 ianuarie 1868, ├«mp─âratul Mutsushito a decretat preluarea puterii, abolirea regimului shogunatului ╚Öi instaurarea (la cererea reformatorilor) a epocii Meiji (ÔÇ×guvernarea luminat─âÔÇŁ).

Aceasta a reprezentat un nou capitol ├«n istoria Japoniei, care a adus importante schimb─âri ├«n plan politic (lichidarea privilegiilor feudale, apari╚Ťia partidelor politice, transformarea monarhului ├«n realul suveran al statului, autoritatea lui extinz├óndu-se asupra ├«ntregului teritoriu na╚Ťional etc.), ├«n plan militar, social, economic, dar nu ╚Öi cultural;Japonia a ├«ncercat s─â ia tot ceea ce era benefic de la Occident (sistem capitalist, tehnic─â industrial─â ╚Öi militar─â etc.), dar s─â ├«╚Öi p─âstreze tradi╚Ťiile ╚Öi obiceiurile nealterate de secole.

china 1 jpg jpeg
Fig. 3: Caricatur─â politic─â francez─â a vremii care ilustreaz─â China ca pe o pl─âcint─â ce este ├«mp─âr╚Ťit─â ├«ntre Regina Victoria a Angliei, Kaiserul Wilhelm al II-lea, ╚Üarul Nicolae al II-lea al Rusiei, Marianne, simbolul libert─â╚Ťii franceze ╚Öi un samurai japonez, ├«n timp ce ├«n spatele acestora, un mandarin chinez prive╚Öte neputincios.

Fig. 3:Caricatur─â politic─â francez─â a vremii care ilustreaz─â China ca pe o pl─âcint─â ce este ├«mp─âr╚Ťit─â ├«ntre Regina Victoria a Angliei, Kaiserul Wilhelm al II-lea, ╚Üarul Nicolae al II-lea al Rusiei, Marianne, simbolul libert─â╚Ťii franceze ╚Öi un samurai japonez, ├«n timp ce ├«n spatele acestora, un mandarin chinez prive╚Öte neputincios.

Modernizarea constantă transforma Japonia foarte rapid în cel mai puternic stat din estul Asiei, astfel că trebuia să își stabilească și o politică externă pe măsură. Problema era însă reprezentată de faptul că dezvoltarea economică și militară a insulelor nipone coincidea cu expansionismul colonial și cu imperialismul european și nord-american.

Situa╚Ťia instabil─â din China mobilizeaz─â puterile europene

Principalele puteri europene (Anglia, Fran╚Ťa, Germania, Rusia), datorit─â expansiunii lor coloniale, aveau numeroase interese geostrategice ├«n zona Asiei de Est si de Sud-Est, ├«n special ├«n China. Ca urmare a ÔÇ×r─âscoalei boxerilorÔÇŁ care a avut loc ├«n aceast─â ╚Ťar─â pe fondul nemul╚Ťumirilor ╚Öi fr─âm├ónt─ârilor sociale chineze ├«ndreptate ├«mpotriva str─âinilor, guvernele puterilor cu interese directe ├«n China au mobilizat ╚Öi au concentrat efective militare ├«n regiunile afectate de revolte. ├Än plus, ├«n urma atacurilor asupra misionarilor cre╚Ötini, asupra lega╚Ťiilor str─âine ╚Öi asupra vaselor comerciale, marile puteri europene doreau ├«nlesnirea represaliilor ├«mpotriva Chinei (Germania nu dorea nici mai mult, nici mai pu╚Ťin dec├ót ├«mp─âr╚Ťirea Chinei).

raz jpg jpeg
Fig. 4: Imagini realizate în timpul războiului

Fig. 4:Imagini realizate în timpul războiului

├Än timpul r─âscoalei boxerilor, Rusia plasase ├«n Manciuria zeci de mii de solda╚Ťi, ob╚Ťin├ónd astfel controlul acestei regiuni ╚Öi autodeclar├óndu-se ÔÇ×protectoareÔÇŁ a Chinei, st├órnind astfel nemul╚Ťumirile Angliei ╚Öi Japoniei. De asemenea, preten╚Ťiile Rusiei nu s-au rezumat doar la regiunea Manciuriei, ci a cerut conducerii de la Seul cedarea de terenuri ├«n sudul Coreei sub pretextul cre─ârii unui depozit de c─ârbuni, adev─ârata sa inten╚Ťie fiind aceea de a amplasa o baz─â naval─â chiar ├«n fa╚Ťa arhipelagului nipon. Negocierile dintre puterile interven╚Ťioniste ├«n China s-au prelungit p├ón─â ├«n momentul ├«n care China a cedat ╚Öi a fost obligat─â s─â ofere o desp─âgubire uria╚Ö─â (450 de milioane de taeli), i s-a cerut pedepsirea tutoror celor care au preg─âtit sau contribuit la r─âscoala boxerilor, precum ╚Öi recunoa╚Öterea drepturilor puterilor europene de a-╚Öi ap─âra lega╚Ťiile ╚Öi supu╚Öii cu for╚Ťe militare sta╚Ťionate pe teritoriul chinez ÔÇô practic, China devenise o semicolonie a puterilor europene.

Alia╚Ťi ╚Öi adversari

├Än ciuda numeroaselor ostilit─â╚Ťi care puteau conduce cu u╚Öurin╚Ť─â la un conflict armat, diploma╚Ťia japonez─â (├«n frunte cu marchizul Ito) con╚Ötientizase faptul c─â pentru a rezolva problema ├«n Asia de Est, erau necesare anumite negocieri ╚Öi stabilirea unor compromisuri cu puterile occidentale, dar ├«n special cu Rusia. Japonia a dorit ini╚Ťial g─âsirea unui compromis, un modus-vivendi prin care niponii recuno╚Öteau preten╚Ťiile Rusiei ├«n Manciuria, ├«n schimbul recunoa╚Öterii intereselor speciale ale japonezilor ├«n Coreea. Diploma╚Ťia nipon─â a ├«ncercat ob╚Ťinerea acestei reconcilieri ├«nc─â din 1901, dar f─âr─â succes. Paradoxal, Anglia se va dovedi aliatul necesar ├«n ob╚Ťinerea recunoa╚Öterii Japoniei ca mare putere ├«n regiune. Englezii ar fi dorit ├«ncheierea unei alian╚Ťe cu Statele Unite, dar cum acest lucru s-a dovedit greu de ob╚Ťinut ╚Öi cum Rusia nu recuno╚Ötea interesele Angliei ├«n China, Coreea ╚Öi Persia, Japonia a reprezentat pe moment alegerea cea mai potrivit─â. ├Än ianuarie 1902 s-a semnat tratatul anglo-japonez a c─ârui menire principal─â era aceea de a contrabalansa ├«naintarea rus─â spre coasta Pacificului ╚Öi pentru a ├«mpiedica ├«mp─âr╚Ťirea Chinei ├«ntre Germania, Rusia ╚Öi Fran╚Ťa. totodat─â, Japoniei i se recuno╚Öteau interesele speciale ├«n Coreea, ├«n timp ce Angliei i se permitea amplasarea unei imense baze navale ├«n Pacific. ╚Üarul Nicolae al II-lea a privit cu ostilitate alian╚Ťa anglo-japonez─â ╚Öi s-a autodeclarat protectoarea Manciuriei ╚Öi Mongoliei, a refuzat vehement retragerea trupelor militare din Manciuria ╚Öi chiar a concentrat puternice contingente militare ├«n Extremul Orient (├«n special for╚Ťe navale). M─âsurile luate de Imperiul ╚Üarist erau ├«n mod clar ostile, dar conducerea japonez─â a continuat p├ón─â ├«n 1903 cu negocierile, sper├ónd c─â vor conduce rela╚Ťiile ruso-japoneze pe o cale a p─âcii. Acest lucru s-a dovedit zadarnic. De asemenea, opinia public─â nipon─â era ├«n favoarea unui conflict deschis cu Rusia, armata fiind deja preg─âtit─â pentru r─âzboi. 

Un r─âzboi mult a╚Öteptat cu un rezultat nea╚Öteptat 

├Än februarie 1904, ├«n lipsa r─âspunsurilor la nota ultimativ─â adresat─â Rusiei, Japonia a rupt rela╚Ťiile diplomatice cu Imperiul ╚Üarist, iar ostilit─â╚Ťile au fost imediat lansate f─âr─â o declara╚Ťie de r─âzboi (aceea╚Öi tactic─â va fi aplicat─â ╚Öi ├«n al Doilea R─âzboi Mondial, fa╚Ť─â de Statele Unite). Japonezii au mizat ├«n special pe rapiditatea atacurilor, ceea ce le-a ╚Öi adus succes, p├ón─â ├«n aprilie 1905, trupele nipone reu╚Öind s─â ├«i alunge pe ru╚Öi din Coreea ╚Öi bloc├ónd flota ruseasc─â din Port Arthur (care de altfel a fost cucerit ├«n august 1905, moment ├«n care flota ruseasc─â oriental─â a fost distrus─â). Lupte au avut loc ╚Öi ├«n Manciuria, iar ├«n urma b─ât─âliei de la Mukden, trupele ruse╚Öti au fost nevoite s─â se retrag─â. Spre deosebire de Japonia, care beneficia de pe urma distan╚Ťei relativ scurte fa╚Ť─â de teatrele de r─âzboi, Rusia ├«nt├ómpina mari probleme de logistic─â din cauza distan╚Ťei mult prea mari dintre metropol─â ╚Öi frontul militar.

├Än disperare de cauz─â, Rusia a decis trimiterea flotei din Marea Baltic─â, dar aceasta a fost nevoit─â s─â ocoleasc─â Africa pe la Capul Bunei Speran╚Ťe pentru a evita un eventual conflict cu flota britanic─â. Flota rus─â va fi ├«ns─â ├«nfr├ónt─â ├«n Str├ómtoarea Tsushima, pierz├ónd opt cruci╚Ö─âtoare. Dificult─â╚Ťile cu care s-a confruntat Rusia au fost accentuate ╚Öi de mi╚Öc─ârile revolu╚Ťionare din 1905 care au f─âcut imposibil─â continuarea r─âzboiului. Victoria unui stat noneuropean a fost o mare surpriz─â pe plan interna╚Ťional, dar nu toate statele au privit pozitiv realizarea Japoniei. Statele Unite, care abia ob╚Ťinuser─â insulele Hawaii ╚Öi Filipinele, ├«ncepuser─â s─â se simt─â amenin╚Ťate de expansiunea Japoniei. Astfel, ├«n 1905, pentru a pune cap─ât ostilit─â╚Ťilor, pre╚Öedintele american Theodor Roosevelt a intervenit pentru medierea p─âcii, atitudine acceptat─â ├«nt├ói de japonezi (├«n secret), iar apoi ╚Öi de ru╚Öi. 

cru jpg jpeg
Fig. 5: Crucișătorul japonez Mikasa a fost nava amiral a flotei nipone în Bătălia de la Tsushima din 1905

Fig. 5:Crucișătorul japonez Mikasa a fost nava amiral a flotei nipone în Bătălia de la Tsushima din 1905

O victorie care a preg─âtit drumul expansiunii Japoniei

Prin tratatul de pace semnat la Portsmouth (New Hampshire, SUA), Japoniei i se recuno╚Öteau interesele speciale ├«n Coreea, at├ót niponii, c├ót ╚Öi ru╚Öii se angajau ÔÇ×mutualÔÇŁ s─â ├«╚Öi retrag─â trupele din Manciuria ╚Öi s─â o retrocedeze ├«n ├«ntregime autorit─â╚Ťilor chineze;Rusia ceda Japoniei, prin consim╚Ť─âm├óntul Chinei, Port Arthur;cele dou─â state beligerante s-au ├«n╚Ťeles s─â exploateze c─âile ferate din Manciuria doar ├«n scop comercial ╚Öi industrial, ╚Öi nu strategic;de asemenea, Rusia ceda Japoniei partea meridional─â a Insulei Sahalin (care va reveni URSS-ului la sfar╚Öitul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial ╚Öi fiind ╚Öi ast─âzi un subiect de disput─â ├«ntre Federa╚Ťia Rus─â ╚Öi Japonia). ├Än ciuda faptului c─â Japonia ╚Öi-a c├ó╚Ötigat ├«n urma victoriei statutul de mare putere, opinia public─â japonez─â considera c─â totu╚Öi au fost ob╚Ťinute prea pu╚Ťine teritorii, nu au fost ob╚Ťinute desp─âgubiri de r─âboi ╚Öi nu au fost trata╚Ťi ca un stat cu adev─ârat ├«nving─âtor. Ostilit─â╚Ťile generale vor fi ├«ndreptate ├«n special ├«nspre Statele Unite deoarece acestea erau principala putere care ├«ncepea s─â fie o barier─â ├«n calea expansiunii viitorului Imperiu Japonez.

Bibliografie:Bu┼če, Constantin;Zamfir, Zorin, Japonia. Un Secol de Istorie 1853 ÔÇô 1945

Surse poze: 

Fig. 1:https://en.wikipedia.org/wiki/Russo-Japanese_War

Fig. 2:http://www.wa-pedia.com/glossary/meiji_mutsuhito_emperor.shtml

Fig. 4, 5:https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Japonez

Fig. 3:https://en.wikipedia.org/wiki/Boxer_Rebellion