C─âl─âul lui Stalin ┼či crimele de la Katyn jpeg

C─âl─âul lui Stalin ┼či crimele de la Katyn

­čôü Stalin ╚Öi stalinism
Autor: Drago┼č Carciga

Iosif Vissarionovici Djugashvili, zis Koba, cunoscut ├«n ├«ntreaga lume drept Stalin, a fost un individ aparte ridicat prin crim─â pe culmile puterii ├«n statul sovietic. Seminarist ratat, revolu┼úionar de profesie, t├ólhar de voca┼úie, e cel ce ├«n primii ani ai Partidului Comunist Rus a ├«ndeplinit func┼úia de finan┼úator al acestuia prin arta lui de a pune ├«n scen─â a┼ča-numitele ÔÇ×exproprieriÔÇŁ, sau jafuri bancare, conform ideii c─â ├«n revolu┼úie, scopul e scuzat de mijloace. Pentru a-┼či ├«ndeplini obiectivele s-a folosit de adev─âra┼úi c─âl─âi ai mor┼úii, unul dintre ace┼čtia fiind Vasili Mihailovici Blohin.

Stalin a cultivat ├«ntreaga sa via┼ú─â, cu pervers─â pasiune, arta complotului, a combina┼úiilor tenebroase pentru cucerirea puterii. Lenin, ├«n testamentul s─âu politic, sublinia c─â Stalin acumulase o putere imens─â ┼či c─â manifest─â puternice ├«nclina┼úii de a nu ┼úine cont de p─ârerea colegilor s─âi de guvern, dorind o  substituire a conducerii colective cu o conducere personal─â absolut─â. Drept urmare, Lenin recomanda tovar─â┼čilor s─âi de lupt─â care ├«i supravie┼úuiser─â s─â aleag─â un alt om ├«n locul lui Stalin. Tro┼úki, tovar─â┼čul propus de Lenin pentru a-i prelua locul, va fi urm─ârit de Stalin o via┼ú─â ├«ntreag─â cu o ur─â ne├«mp─âcat─â, reu┼čind s─â ├«┼či lichideze inamicul prin intermediul lui Raul Mercader, ├«n 1940 ÔÇô la re┼čedin┼úa din Mexico City a ÔÇ×disidentuluiÔÇŁ sovietic. De fapt Tro┼úki, departe de a fi un disident, era, ├«n limbajul epocii bol┼čevice, un simplu devia┼úionist de la linia Partidului, indicat─â de Stalin.

1 Book iunie 65 jpg jpeg

Un general-maior sinistru

Pentru cucerirea puterii Stalin a dispus discre┼úionar de trupele de securitate ale statului sovietic, ini┼úial numite CEKA, sau Comisia Extraordinar─â pentru Combaterea Contrarevolu┼úiei ┼či Sabotajului, ┼či care, ├«n perioada interbelic─â, sunt redenumite NKVD, Comisariatul pentru Afacerile Interne, ce poseda, pe de o parte, un sistem concentra┼úionar vast, pentru reeducarea ÔÇ×bandi┼úilorÔÇŁ ┼či a ÔÇ×du┼čmanilor poporuluiÔÇŁ ÔÇô ┼či pe de alta, de o structur─â specializat─â ├«n realizarea unor sarcini speciale. Chernaia rabota, ÔÇ×munc─â neagr─âÔÇŁ, adic─â asasinate, torturi, intimid─âri ┼či execu┼úii clandestine, Direc┼úia Economico-Administrativ─â NKVD de sub comanda unui fidel asociat, generalul-maior Vasili Mihailovici Blohin.

El era comandantul de la Lubianka, un loc de sinistr─â memorie pentru foarte mul┼úi dintre cei trecu┼úi prin moara de m─âcinat suflete ┼či trupuri pe care o controla poli┼úia politic─â sovietic─â, Arhipelagul GULAG. 

Blohin a patronat o unitate cantonat─â ├«n Lubianka, specializat─â ├«n executarea de ÔÇ×munci negreÔÇŁ, f─âr─â ordine scrise ci numai ├«n urma indica┼úiilor personale ale lui Stalin. Unitatea avea ca scop, printre altele, ├«ndeplinirea asasinatelor ├«n mas─â, ordonate de Stalin aparte fa┼ú─â de execu┼úiile curente fixate de troicile NKVD (tribunale speciale) ├«n acord cu autorit─â┼úile locale. Au avut loc peste 826.000 de execu┼úii ÔÇ×controlateÔÇŁ de Blohin de-a lungul celor aproape 30 de ani de conducere stalinist─â, din acest motiv a supravie┼úuit tuturor epur─ârilor NKVD ordonate de Stalin. ┼×i-a ├«mpu┼čcat 2 dintre cei 3 patroni, la ordinele T─âtucului Popoarelor, pe Yagoda ├«n 1938, ┼či pe Ejov ├«n 1940. Unitatea lui este ├«ntre 1937-1938 implicat─â ├«n Marea Epurare (ejov┼čcina) soldat─â cu 7.000.000 de mor┼úi, ├«n lichid─ârile unor ├«nal┼úi responsabili ai armatei ├«n frunte cu mare┼čalul Tuhacevski ┼či a unei bune p─âr┼úi a corpului ofi┼úeresc, apoi este amestecat─â ├«n lichidarea c├ótorva mii de colegi din NKVD.  Ace┼čtia au fost implica┼úi ├«n execu┼úiile din epoca Marii Epur─âri ┼či a ÔÇ×restructur─ârilorÔÇŁ din Armata Ro┼čie. ├Än aprilie 1940 e implicat─â ├«n lichidarea a 22.000 de ofi┼úeri polonezi ├«n cursul masacrelor din p─âdurea Katyn. 

Culisele unei ascensiuni

Vasili Mihailovici Blohin s-a n─âscut la 7 ianuarie 1895 ├«ntr-o familie ┼ú─âr─âneasc─â din oblastul sau districtul Vladimir, av├ónd o origine social─â s─ân─âtoas─â, dup─â tiparele regimului comunist. Veteran al Primului R─âzboi Mondial, intr─â ├«n 1921 ├«n CEKA. Odat─â remarcat de Stalin, ajunge ├«n mai pu┼úin de ┼čase ani la conducerea unit─â┼úii speciale cu sediul ├«n ├«nchisoarea Lubianka din Moscova, unde amenajeaz─â ├«n mod  clandestin camere speciale pentru execu┼úiile secrete ordonate de tovar─â┼čul suprem. Unitatea sa organic integrat─â ├«n CEKA, ulterior NKVD, avea un statut aparte, ├«ntruc├ót se subordona direct lui Stalin, ├«n timp ce alte unit─â┼úi ├«ns─ârcinate cu asasinatele primeau ordine de la ┼čeful din acel moment al NKVD, Yagoda, Ejov, Lavrenti Pavlovici Beria, ultimul ┼čef stalinist al Comisariatului de Interne. ├Än calitatea sa de c─âl─âu-┼čef personal al lui Stalin, Blohin avea sarcina asigur─ârii logisticii ┼či personalului necesar unei execu┼úii ├«n mas─â speciale, ├«n func┼úie de circumstan┼úele momentului. 

Membru de partid, prime┼čte ca r─âsplat─â a serviciilor sale de pe frontul de lupt─â pentru victoria socialismului unele dintre cele mai ├«nalte ordine ┼či medalii sovietice:Ordinul Steaua Ro┼čie, 1936;Ordinul Steagul Ro┼ču decernat de dou─â ori, ├«n 1940 ┼či 1944;Ordinul Steagul Ro┼ču al Muncii, decernat ├«n 1943;Ordinul Lenin, decernat ├«n 1945. Eviden┼úiat prin dou─â ordine speciale ale CEKA drept lucr─âtor de baz─â ├«n organiza┼úie, cu ocazia celei de-a V-a ┼či a celei de-a XV-a anivers─âri a acesteia. Ordinul Steaua Ro┼čie era un ordin cu un singur grad decernat pentru serviciu excep┼úional ├«n ap─ârarea URSS, pe timp de r─âzboi ┼či pe timp de pace;Ordinul Steagul Ro┼ču se decerna pentru eroism ├«n lupt─â ori alte realiz─âri excep┼úionale ├«n decursul opera┼úiilor militare;Ordinul Lenin se decerna cet─â┼úenilor URSS, unor ora┼če, ├«ntreprinderi ┼či colective muncitore┼čti, pentru servicii meritorii aduse statului sau armatei etc. Vasili Blohin func┼úionar al mor┼úii regimului comunist sovietic, a demonstrat ├«n decursul desf─â┼čur─ârii serviciului s─âu militar mult devotament, mult─â imagina┼úie ┼či st─âp├ónire de sine ┼či, din acest motiv, merit─â din partea istoriei titlul de principal c─âl─âu al lui Stalin. 

1 Buno jpg jpeg

Stalin:ÔÇ×Un om ÔÇô o problem─â. Unde nu este om, nu este nici problem─âÔÇŁ

├Ämpu┼čcarea rezolv─â multe probleme de ordin tehnic, organizatoric ┼či politic ├«ntr-o dictatur─â, este o metod─â sigur─â de rezolvare a conflictelor doctrinare endemice din URSS ├«n primii ani de stalinism, iar ulterior permite preg─âtirea terenului ├«n vederea unor ac┼úiuni politice de mare anvergur─â din moment ce toate obstacolele posibile au fost ├«ndep─ârtate. ├Ämpu┼čcarea e justificat─â mai mult sau mai pu┼úin legal, ┼či atunci poart─â numele de execu┼úie;ordonat─â pur ┼či simplu, e un asasinat menit s─â netezeasc─â drumul spre putere sau s─â ├«ndep─ârteze martorii jenan┼úi din cadrul unui proces politic, sau s─â rezolve unele chestiuni administrative, de pild─â, suprapopularea GULAG-ului. Pentru Blohin, indiferent de motive, ├«mpu┼čc─ârile succesive reprezint─â un proces firesc de profilaxie social─â, absolut necesar─â spre c├ó┼čtigarea victoriei ├«n lupta cu inamicii dictaturii proletariatului, o ferm─â datorie de serviciu ├«ndeplinit─â cu art─â macabr─â determinat─â de voca┼úie, el devenind omul potrivit la locul potrivit.

Blohin ┼či Masacrul de la Katyn

Una dintre cele mai cunoscute lovituri ale lui Vasili Mihailovici Blohin e Masacrul de la Katyn, o ac┼úiune planificat─â de Stalin cu scopul lichid─ârii posibililor opozi┼úioni┼čti din r├óndurile armatei poloneze la transformarea ┼ú─ârii lor ├«ntr-un satelit al URSS. Masacrul are loc ├«n contextul ├«n care, ├«n urma aplic─ârii Pactului sovieto-german din 23 august 1939, Polonia e ├«mp─âr┼úit─â manu militari ├«ntre cele dou─â puteri semnatare ale documentului, sovieticii intr├ónd ├«n estul polonez la 17 septembrie 1939, la 16 zile de la declan┼čarea atacului german. Strivit─â de cle┼čtele aliat, armata polonez─â intr─â ├«n derut─â ┼či astfel, ├«n scurt─â vreme, o mul┼úime de prizonieri ajung ├«n ghearele sovieto-germane. Circa 240.000 de prizonieri de r─âzboi polonezi ajung ├«n m├óinile sovieticilor, dar pentru c─â armata sovietic─â nu dispunea de provizii suficiente pentru hr─ânirea lor, sunt propu┼či pentru eliberare prizonierii bieloru┼či ┼či ucraineni din armata polonez─â, doar c─â Lev Mekhlis, comisar politic ├«n armat─â, refuz─â. 

Mare┼čalul Kliment Voro┼čilov, ┼čeful de atunci al trupelor sovietice, pred─â prizonierii Comisarului Afacerilor Interne, Lavrent Pavlovici Beria, ce amenajeaz─â opt lag─âre pentru ace┼čtia, sub comanda lui Piotr Karpovici Sopryiunenko, general-maior NKVD, ├«n vestul URSS, sub administrarea unui a┼ča-numit Directorat pentru prizonierii de r─âzboi. Lag─ârele sunt amenajate ├«n fostele m─ân─âstiri Kozelsk, Starobelsk, Osta┼čkov, Putivl, ┼či ├«n c├óteva aziluri ┼či magazii dezafectate. Existen┼úa prizonierilor, str├ón┼či ca sardelele ├«n astfel de centre de deten┼úie improvizate era foarte precar─â, mii de prizonieri murind ├«n fiecare zi. Drept urmare, Mekhlis ├«ntreprinde trierea prizonierilor ┼či-i pune ├«n libertate pe to┼úi simpatizan┼úii comuni┼čti. Apoi expediaz─â ├«n vestul Poloniei 43.000 de prizonieri, originari din acea regiune acum ocupat─â de nem┼úi, 25.000 de solda┼úi ┼či subofi┼úeri sunt trimi┼či ca salahori la construc┼úia de drumuri ├«n zona Carpa┼úilor, pe noua grani┼ú─â sovieto-german─â, iar 11.000 sunt trimi┼či ├«n Donbas, regiunea carbonifer─â a Ucrainei, s─â munceasc─â ├«n minele de acolo. Apoi sunt elibera┼úi evreii ┼či astfel r─âm├ón ├«n lag─âre doar cei suspecta┼úi politic pentru sovietici, reprezentan┼úii elitei intelectuale poloneze, ai clerului militar catolic ┼či Rabinul ┼×ef al armatei poloneze. 

Elita intelectual─â ├«nrolat─â ├«n armata polonez─â ca ofi┼úeri de rezerv─â, jurnali┼čti, profesori universitari, arti┼čti, ingineri, medici ┼či alte profesiuni intelectuale, a fost o problem─â constant─â pentru NKVD, pentru c─â, fa┼ú─â de oamenii pe care ├«i arestau ├«n mod curent, ace┼čtia ├«┼či cuno┼čteau perfect drepturile ┼či ├«ndatoririle, stipulate ├«n Conven┼úia de la Geneva, partea privitoare la tratamentul prizonierilor de r─âzboi. Un decret, emanat de Sovietul Suprem al URSS prevedea elemente similare, dar acesta era doar o pasti┼č─â ce deloc nu intra ├«n calculele prizonierilor de r─âzboi polonezi. Printre aviatorii captura┼úi se remarca, de asemenea, ┼či o aviatoare, celebr─â ├«n Polonia, Janina Lewandowska. 

Diferenţă de tratament pentru prizonierii polonezi

Prizonierii captura┼úi de sovietici au fost, ini┼úial, deposeda┼úi de ceasurile de la m├ón─â ┼či de alte bunuri personale, de ofi┼úerii sovietici, ├«n timp ce prizonierii care se aflau ├«n custodia germanilor ┼či-au putut p─âstra toate bunurile personale. Germanii nu au deportat, ├«n niciun caz, familiile militarilor polonezi afla┼úi ├«n prizonierat, sovieticii, dimpotriv─â, au deportat o parte dintre acestea ├«nainte de asasinatele de la Katyn. Polonezii captura┼úi de germani puteau s─â scrie familiei o dat─â pe lun─â, ┼či puteau primi pachete din partea acesteia;izolarea polonezilor captura┼úi de sovietici e, ├«ntotdeauna, complet─â. Din Siberia ┼či Kazahstan, unde erau deportate pentru 10 ani, familiile celor care se aflau ├«n captivitatea sovietic─â asalteaz─â cu scrisori ┼či memorii Biroul Politic, Sovietul Suprem, NKVD-ul, secretariatul lui Stalin, pentru a primi ve┼čti de la cei interna┼úi. Pe de alt─â parte, ace┼čtia protesteaz─â cu vehemen┼ú─â contra condi┼úiilor de deten┼úie, astfel ├«nc├ót NKVD-ul opereaz─â arest─âri printre ei pentru c─â, ├«n baza Codului Penal al URSS, depun activitate antisovietic─â, le confisc─â zlo┼úii ┼či c─âr┼úile de joc, dar le sunt, ├«n schimb, oferite jocuri de ┼čah, ┼či ├«i inund─â cu propagand─â sovietic─â pentru polonezi antina┼úional─â. 

1 Book iunie 64saaaaaa jpg jpeg

├Än ianuarie 1940 ├«n lag─ârul de la Osta┼čkov, Beria impune m─âsura fotografierii tuturor celor interna┼úi, pentru trimiterea lor ├«n judecat─â, conform Codului Penal al URSS, pentru lupt─â contra mi┼čc─ârii comuniste interna┼úionale, iar ├«n februarie, m─âsura e extins─â ┼či la alte lag─âre, dup─â ce o vreme toate gradele mari poloneze, de la locotenent-colonel la general, au fost cazate ├«n spa┼úii superioare calitativ ┼či hr─ânite mai bine. Odat─â condamna┼úi ├«n bloc, to┼úi cei interna┼úi atunci, adic─â ├«n jur de 140.000 de persoane, urmau deportarea lor pe Kol├«ma, ├«n Siberia, zon─â polar─â cu mine de plumb ┼či de aur, unde urma exterminarea lor prin munc─â. Totu┼či, paharul r─âbd─ârii NKVD se umpluse. 

Soprunyenko, ┼čeful celor opt lag─âre de prizonieri, excedat de sarcinile administrative ├«ncredin┼úate, ┼či convins c─â dup─â internarea unui contingent masiv de prizonieri de pe noul front finlandezo-sovietic, ├«n acelea┼či lag─âre, situa┼úia nu va mai putea fi controlat─â, propune descongestionarea lor, razgruska, prin eliberarea b─âtr├ónilor, invalizilor ┼či a comuni┼čtilor, ┼či ├«mpu┼čcarea ofi┼úerilor de informa┼úii ┼či de gr─âniceri. Beria respinge aceast─â propunere, iar la 5 martie 1940 ├«i scrie lui Stalin o misiv─â ├«n care prizonierii sunt caracteriza┼úi ca du┼čmani ├«nr─âi┼úi ai URSS, ┼či c─â ├«┼či doresc eliberarea numai pentru a lupta contra ei. Din acest motiv el propune ├«mpu┼čcarea a 14.700 de interna┼úi afla┼úi ├«n trei lag─âre ┼či 11.000 de de┼úinu┼úi politici polonezi din ├«nchisori, 25.700 de indivizi ├«n total. Pentru urgentarea opera┼úiei, ace┼čtia nu trebuiau informa┼úi asupra acuza┼úiilor aduse sau a sentin┼úei finale. Aceast─â propunere e, chiar ├«n aceea┼či zi, discutat─â ├«n cursul unei ┼čedin┼úe a Biroului Politic (Politbiuro), ┼či e acceptat─â. Stalin e primul care semneaz─â ordinul, urmat de Molotov, Voro┼čilov ┼či Mikoyan;ceilal┼úi membri, Kaganovici ┼či Kalinin, ├«┼či dau acordul telefonic. Motivele unei astfel de hot─âr├óri s─âlbatice nu sunt cunoscute pe deplin. Este posibil s─â fi fost legate at├ót de ancestrala ur─â existent─â ├«ntre polonezi ┼či ru┼či, c├ót ┼či de r─âzbunarea pentru marea ├«nfr├óngere suferit─â de Armata Ro┼čie ├«n 1920 din partea armatei poloneze. 

Au fost totu┼či cru┼úa┼úi generalii polonezi Wladyslaw Anders, Zygmunt Berling ┼či Jarzy Wolkowicky, al─âturi de 600 de ofi┼úeri inferiori ├«n eventualitatea unui r─âzboi cu Reich-ul, la interven┼úia expres─â a ├«naltului func┼úionar sovietic Sudoplatov;al┼úi 50 de polonezi civili binecunoscu┼úi ├«n plan mondial, ca impresionistul Josef Czapski, salvat de c─âtre Mussolini, ┼či Waclaw Komarnicki, ajuns ministru de Justi┼úie ├«n guvernul polonez ├«n exil de la Londra. O alt─â persoan─â care a supravie┼úuit a fost expertul ├«n economia german─â Stanislaw Swaniewicz, datorit─â ├«n primul r├ónd profesiei sale;ulterior, a fost un martor credibil, dar neauzit din ra┼úiuni politice, al crimelor de la Katyn. 

Asasinatele de la Katyn sunt organizate de c─âtre o troic─â NKVD format─â din Bogdan Kobulov, Merkulov ┼či Ba┼čtakov. Primul planific─â ac┼úiunea timp de o s─âpt─âm├ón─â, ┼či Merkulov ┼či Ba┼čtakov sunt ├«n mod activ implica┼úi ├«n ├«ntocmirea documentelor de identitate cu sentin┼úele celor 22.000 de ofi┼úeri polonezi, meni┼úi a fi ├«mpu┼čca┼úi. Pentru transportul prizonierilor ├«n p─âdurea Katyn (regiunea Smolensk), Solomon Mil┼čtein, ┼čeful c─âilor ferate, om de ├«ncredere al lui Lavrenti Beria, pune la dispozi┼úie garnituri de tren ┼či camioane. Familiile celor ce urmau s─â fie ├«mpu┼čca┼úi trebuiau arestate ┼či deportate ├«n Kazahstan pentru 10 ani;listele celor care urmau a fi lichida┼úi au fost ├«ntocmite de Arkadi Ger┼úovski, fiindc─â Sopryunenko, primul desemnat, negocia un schimb de prizonieri cu finlandezii. Pe lista final─â a victimelor figurau 11 generali, 1 amiral, 77 de colonei, 541 de maiori, 1.441 de c─âpitani, 6.061 de locotenen┼úi ┼či alte grade, 18 capelani catolici, un rabin (┼×ef Rabinul armatei poloneze), printre al┼úii. Execu┼úiile au avut loc ├«n afar─â de Katyn, la Mednoe ┼či Kalinin (Tver). La Katyn sunt ├«mpu┼čca┼úi prizonierii din lag─ârul Kozelsk, la Tver se lichideaz─â prizonierii din lag─ârul Osta┼čkov, ├«n timp ce prizonierii din lag─ârul Starobelsk sunt lichida┼úi ├«n ├«nchisoarea NKVD din Harkov ┼či ├«ngropa┼úi la Piatykhaty.  

Executaţi de sovietici cu pistoale germane

Sunt implicate ├«n execu┼úii echipe speciale de la ├«nchisorile Lubianka ┼či Suhanovka sub comanda lui Vasili Mihailovici Blohin, echipat cu ┼čor┼ú din piele, m─ânu┼či din piele ┼či casc─â, pentru a nu fi m├ónjit de s├óngele victimelor;sunt folosite de Blohin mai multe pistolete Walther Model 2 25 PPK, de calibru 7, 65 mm de fabrica┼úie german─â, fiindc─â era mult mai rezistent suprasolicit─ârii dec├ót un pistolet rusesc, ┼či avea un recul mai redus, ceea ce permitea economisirea de timp de c─âtre c─âl─âu, care obosea mai greu dec├ót ├«n cazul folosirii unui pistolet cu un recul mai puternic.

1 Book iunie 66 jpg jpeg

Oamenii echipelor desemnate pentru execu┼úii erau, de asemenea, echipa┼úi cu pistolete germane Walther PPK, dar a fost folosit ┼či revolverul Nagant care provenea dintr-o veche comand─â a armatei imperiale ruse ├«n Belgia. Muni┼úia necesar─â e adus─â odat─â cu oamenii ┼či echipamentul de Blohin de la Moscova pentru a nu exista accidente de parcurs ├«n executarea opera┼úiunii. Astfel au putut sovieticii s─â afirme c─â execu┼úiile au fost realizate de nem┼úi. Ordinul final de execu┼úie, num─ârul 00485, este transmis la 4 aprilie 1940 de Stalin direct lui Beria. La 15 aprilie 1940, execu┼úiile sunt declan┼čate concomitent cu deportarea ├«n mas─â a familiilor celor ├«mpu┼čca┼úi, ├«n Kazahstan. 

O diversiune orchestrat─â cu aten┼úie a determinat pentru prizonierii deplasa┼úi la Katyn siguran┼úa c─â sunt transfera┼úi dintr-un loc de deten┼úie ├«n altul, adic─â etapa┼úi, cum se spunea ├«n NKVD. La destina┼úie, prizonierii erau prelua┼úi cu dubele de echipele speciale, trimi┼či ├«n p─âdure, lua┼úi unul c├óte unul din dube, ┼či ┼úinu┼úi de c─âtre doi NKVD-i┼čti, ├«n timp ce al treilea le lega m├óinile la spate ┼či le petrecea un la┼ú ├«n jurul g├ótului, al c─ârui cap─ât era fixat de leg─âturile de la m├óini. Al patrulea individ, venit cu Blohin, ├«l ├«mpu┼čca ├«n ceaf─â pe prizonierul care c─âdea ├«n fa┼ú─â ├«n ┼čan┼úul preg─âtit dinainte. Blohin a asigurat escavatoarele care se cereau pentru s─âparea ┼čan┼úurilor de la Katyn ┼či, dup─â umplerea fiec─ârui ┼čan┼ú ├«n parte cu trupuri, unul dintre aceste escavatoare ├«l acoperea cu muntele de p─âm├ónt al─âturat ┼čan┼úului, treptat spre a nu-l ├«ngropa de viu pe soldatul care, cu ajutorul unei baionete fixat─â la o arm─â, verifica prin lovituri dac─â to┼úi cei care z─âceau stivui┼úi ├«n groap─â sunt mor┼úi. 

La Kalinin (Tver) prizonierii sunt ├«mpu┼čca┼úi ├«n ceaf─â ├«n ├«nchisoarea Osta┼čkov, ├«ntr-o zon─â de execu┼úie amenajat─â dup─â indica┼úiile lui Blohin:├«ntr-o anticamer─â ro┼čie, care era supranumit─â Camera Leninist─â, o troic─â special desemnat─â verifica atent identitatea celor ce urmau s─â fie ├«mpu┼čca┼úi, apoi acestora li se legau m├óinile la spate ┼či erau trecu┼úi ├«ntr-o a doua camer─â, izolat─â fonic, ┼či ├«mpu┼čca┼úi ├«n ceaf─â sau ├«n fa┼úa unui perete c─âptu┼čit cu lemn ┼či saci din nisip, pentru amortizarea ├«n mod eficient a ┼čocului produs de sutele de gloan┼úe. ├Äntr-un perete se afla un robinet, era umplut─â rapid, pe jum─âtate, o g─âleat─â cu ap─â ┼či v─ârsat─â peste s├óngele de pe podeaua din ciment unde exista o scurgere c─âtre re┼úeaua de canal ┼či de ap─â a ├«nchisorii. Printr-o u┼č─â dosnic─â ├«mpu┼čcatul e scos pe bra┼úe pentru a fi aruncat ├«n bena unui camion ┼či c─ârat la Mednoe, unde existau preg─âtite un ┼čir de ┼čan┼úuri similare celor de la Katyn. Aici ├«mpu┼čca┼úii erau stivui┼úi ┼či ÔÇ×prelucra┼úiÔÇŁ cu baioneta, dup─â care se arunca un morman de p─âm├ónt peste ei ┼či gropile se tasau, totul executat mecanic. La Mednoe au fost s─âpate ├«ntre 24 ┼či 25 de ┼čan┼úuri cu escavatoarele, fiecare av├ónd ├«ntre 8 ┼či 10 metri lungime, cu o ad├óncime de trei metri, pentru ca ├«ntre stratul de cadavre ┼či marginea gropii s─â poat─â fi a┼čternut suficient p─âm├ónt pentru a fi u┼čurat─â ulterior tasarea acestuia ┼či ascunderea crimei. ┼×an┼úurile au fost s─âpate ├«ntr-o zon─â ce trebuia, ├«n viitor, s─â primeasc─â vilele ┼čefilor din NKVD. Loca┼úia a fost aleas─â de Blohin.  

La Katyn s-a operat dup─â indica┼úiile lui Blohin iar la Tver, sub directa ├«ndrumare a acestuia. El a c─âutat s─â ating─â o medie de 300 de execu┼úii pe noapte, adic─â 8.400 de execu┼úii ├«n 28 de nop┼úi c├ót au durat la Tver asasinatele, ceea ce-l face a fi unul dintre cei mai eficien┼úi c─âl─âi din istoria s├óngeroas─â a URSS. Dintre cele 8.400 de execu┼úii circa 7.000 au fost cu siguran┼ú─â ├«nf─âptuite cu m├óna lui, prin urmare, doar 1.400 au fost ├«mpu┼čca┼úi de ajutoarele sale. Pentru acest ÔÇ×recordÔÇŁ ├«n materie de execu┼úii ├«ntr-un timp foarte scurt, Blohin e ├«nregistrat ├«n celebra Guiness Book of World Records ca unul dintre cei mai eficien┼úi c─âl─âi din lume, cu o medie de un ├«mpu┼čcat ├«n ceaf─â la fiecare 3 minute. La Tver a fost sprijinit de un num─âr de 30 de auxiliari instrui┼úi de el, astfel ├«nc├ót viteza de execu┼úie s─â fie mult sporit─â. Al┼úi 3.000-4.000 de  prizonieri din temni┼úele din Ucraina ┼či Belarus au fost, dup─â ├«mpu┼čcare, ├«ngropa┼úi la Bykivnia ┼či Kurpaty. ├Än afar─â de prizonieri au mai fost ├«mpu┼čcate ├«ntre 1940-1941 o sumedenie de elemente ÔÇ×du┼čm─ânoaseÔÇŁ care, ├«n mare parte, proveneau din ┼ó─ârile Baltice invadate de armata sovietic─â. La declan┼čarea invaziei din 22 iunie 1941 a Germaniei ├«n URSS circa 60.000 de lituanieni erau preg─âti┼úi de autorit─â┼úile NKVD pentru deportare ├«n Kazahstan sau ├«n alte locuri inospitaliere din Uniunea Sovietic─â. Fiindc─â vorbitorii de limbi baltice erau insuficien┼úi ├«n NKVD, ┼či fiindc─â nu existau suficien┼úi activi┼čti comuni┼čti locali solu┼úia la care s-a recurs a fost fie arestarea ┼či ├«mpu┼čcarea, fie deportarea pentru preg─âtirea ┼ú─ârii de alipire la URSS. Cu toate pierderile, umane ┼či materiale, suferite de ┼ú─ârile baltice, activit─â┼úile antisovietice s-au derulat totu┼či p├ón─â ├«n deceniul al ┼časelea al veacului trecut, c├ónd, ├«n cele din urm─â, au fost lichidate de NKVD.  

├Än perioada masacrelor de la Katyn, Blohin ┼či ajutoarele lui au lucrat aproape f─âr─â pauz─â, apoi ca r─âsplat─â pentru munca depus─â, to┼úi cei amesteca┼úi ├«n execu┼úii au primit un salariu ├«n plus de la Beria, ┼či o cantitate serioas─â de vodc─â. De 1 mai 1940, asasinatele au fost sistate, astfel ├«nc├ót s─â poat─â fi serbat─â Ziua  Muncii, dar noaptea lichid─ârile erau reluate cu ┼či mai mult─â furie. Zilnic, liste cu num─ârul celor lichida┼úi ├«n diferite locuri de pe teritoriul URSS erau transmise telegrafic la Moscova lui Merkulov, responsabilul cu primirea, centralizarea ┼či prelucrarea datelor privitoare la execu┼úii. Astfel, ├«n decurs de circa o lun─â, o bun─â parte din conducerea militar─â a Poloniei libere a fost nimicit─â. 

Sinuciderea unui c─âl─âu!

Dup─â 1941, Stalin ┼či-a dat seama c-a f─âcut o ÔÇ×gre┼čeal─âÔÇŁ prin ├«mpu┼čcarea ofi┼úerimii poloneze la Katyn, dar, surprinz─âtor pentru el, n-a c─âutat un ┼úap isp─â┼čitor, astfel ├«nc├ót Voro┼čilov, Beria, Merkulov, Bogdan Korbulov ┼či Vasili Blohin ┼či-au v─âzut f─âr─â probleme de treburi. Ulterior, Beria, Korbulov ┼či Vsevolod Merkulov sunt aresta┼úi, judeca┼úi ┼či ├«mpu┼čca┼úi de Hru┼čciov ├«n cursul destaliniz─ârii, dar stahanovistul asasinatelor ├«n mas─â, Blohin, eliberat de Beria din toate func┼úiile sale ├«n 1952, le supravie┼úuie┼čte.

1 Book iunie 67 jpg jpeg

Blohin este pensionat for┼úat ├«n 1952 de Beria, care totu┼či nu ├«nceteaz─â s─â laude meritele deosebite ale protejatului lui Stalin. Prime┼čte pensia corespunz─âtoare gradului s─âu de general-maior, al─âturi de un mic supliment ca r─âsplat─â a serviciilor aduse statului sovietic. Spre deosebire de Beria, de Korbulov sau de Merkulov, nu este ├«mpu┼čcat ├«n contextul destaliniz─ârii hru┼čcioviste, ci l─âsat s─â cad─â ├«n uitare. La data de 3 februarie 1955 e ├«nregistrat decesul s─âu prin sinucidere, pe fondul unui alcoolism exacerbat ÔÇô o moarte foarte suspect─â, pentru un individ care ┼čtia prea multe, un singuratic f─âr─â so┼úie ┼či copii, pentru care sunt date c─â slujirea ┼ú─ârii ┼či a lui Stalin au fost sigura certitudine ├«n via┼ú─â. 

Sinuciderea suspect─â a lui Blohin ca ┼či execu┼úia complicilor s─âi Beria, Korbulov ┼či Merkulov, este o schimbare a modului de ac┼úiune a NKVD ÔÇô care astfel o rupea cu trecutul. Dac─â Stalin controla ├«n mod absolut NKVD-ul, urma┼čul lui Stalin, Hru┼čciov, este ├«n mod unilateral controlat de acesta, debarc├óndu-l f─âr─â drept de apel c├ónd ├«i vor cere interesele. Dup─â Stalin, conduc─âtorul absolut al URSS va fi ori un emanat al serviciilor speciale, ori o marionet─â a lor.