┬źC├óinele turbat┬╗ al Orientului Mijlociu: Politica extern─â a lui Muammar Gaddafi jpeg

┬źC├óinele turbat┬╗ al Orientului Mijlociu: Politica extern─â a lui Muammar Gaddafi

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: dr Cristina Paiusan - Nuica

├Än ├«ncercarea de unire a lumii arabe, Muammar Gaddafi a proclamat ├«n 1972 ÔÇ×Federa╚Ťia Republicilor ArabeÔÇŁ din care f─âceau parte Libia, Egiptul ╚Öi Siria, sper├ónd s─â creeze un stat panarab, dar cele trei ╚Ť─âri nu s-au ├«n╚Ťeles iar ambi╚Ťiile colonelului au fost spulberate. Dup─â acest e╚Öec, Gaddafi s-a implicat ├«ntr-o disput─â teritorial─â cu Ciadul, ocup├ónd ├«n 1973 o f├ó╚Öie din teritoriul acestui stat, conflict ce a durat aproape dou─â decenii, fiind solu╚Ťionat ├«n 1994 dup─â judecarea cazului la Curtea Interna╚Ťional─â de Justi╚Ťie.

Libia a fost statul care a ajutat Organiza╚Ťia pentru Eliberarea Palestinei, ├«nr─âut─â╚Ťindu-╚Öi rela╚Ťiile cu Egiptul care dup─â 1978 ajunsese la un acord de pace cu Israelul. Rela╚Ťiile sovieto-libiene au fost bune, socialismul de tip libian dorind s─â fie afiliat ideologic comunismului, iar cuantumul rela╚Ťiilor militare ╚Öi economice dintre cele dou─â state se afl─â p├ón─â ast─âzi ├«ntr-o zon─â de umbr─â.

Nu se cunosc foarte bine schimburile existente între cele două state: armament performant sovietic în schimbul petrolului. Spre exemplu, libienii au fost primii beneficiari din afara blocului sovietic al avioanelor de luptă MIG 25 supersonic.

Aceast─â ÔÇ×discre╚ŤieÔÇŁ bilateral─â existent─â ├«n rela╚Ťiile sovieto-libiene a dus la apari╚Ťia unor zvonuri legate de ajutorarea mi╚Öc─ârilor teroriste ╚Öi a unor lovituri de stat africane (Sierra Leone, Liberia) de c─âtre Libia, dar cu arme primite de la Uniunea Sovietic─â. Diploma╚Ťia agresiv─â a lui Gaddafi s-a bazat pe nevoia real─â a lumii a treia de a reduce influen╚Ťa occidental─â. Popularizarea acesteia ├«n statele arabe ╚Öi cele comuniste a fost cump─ârat─â ani buni cu sume semnificative.

Tripoli a fost o lung─â perioad─â centru de ├«nt├ólnire al revolu╚Ťionarilor din ├«ntreaga lume, veni╚Ťi s─â se ├«nt├ólneasc─â cu ÔÇ×marele conduc─âtor ╚Öi revolu╚ŤionarÔÇŁ, ├«n fapt pl─âti╚Ťi pentru aceste vizite. Au existat jurnali╚Öti ╚Öi comentatori politici care au ap─ârat cauza lui Gaddafi, ÔÇ×refuzul nealinieriiÔÇŁ. Toate aceste idei revolu╚Ťionare m─âre╚Ťe s-au dovedit ├«n timp a fi pur─â demagogie ╚Öi au fost f─âcute contra cost.

ÔÇ×C├óinele turbatÔÇŁ al Orientului Mijlociu

De la sf├ór╚Öitul anilor ÔÇÖ70 ╚Öi apoi la mijlocul anilor ÔÇÖ80 Gaddafi a fost perceput de c─âtre SUA ╚Öi Occident ca fiind principalul finan╚Ťator al terorismului interna╚Ťional, at├ót al celui din statele arabe, c├ót ╚Öi al celui din statele nearabe. A fost suspectat de implicare ├«n masacrul de la M├╝nchen (1972), de finan╚Ťarea celebrului terorist Carlos ╚śacalul care a r─âpit ╚Öi ucis mini╚Ötri ai Arabiei Saudite ╚Öi ai Iranului. Colonelul a ╚Ťinut s─â-i fie recunoscut rolul de lider regional ╚Öi de lider mondial al nealinierii ├«n fa╚Ťa SUA ╚Öi a URSS, dar s-a apropiat de sovietici.

Libia lui Gaddafi nu a avut o continuitate ├«n politica s─â extern─â, dar ╚Öi-a permis treceri de la o extrem─â la alta, deoarece a beneficiat de independen╚Ťa financiar─â dat─â de petrol. Dac─â la ├«nceputul anilor ÔÇÖ70 a denun╚Ťat ÔÇ×imperialismul sovieticÔÇŁ ╚Öi p─ârea c─â se apropie de Fran╚Ťa ╚Öi chiar SUA, ├«n 1976 a vizitat Moscova pentru a se apropia de URSS. Acela╚Öi scenariu l-a aplicat ╚Öi ├«n cazul Coreii de Nord, juc├ónd ├«n continuare ├«ns─â rolul nealiniatului.

De liderii din Rom├ónia ╚Öi Bulgaria a fost foarte apropiat. Presa din cele dou─â ╚Ť─âri a prosl─âvit ani de zile ÔÇ×faptele revolu╚ŤionareÔÇŁ ale ÔÇ×marelui colonelÔÇŁ. ├Än 1984, Gaddafi i-a cerut lui Mihail Gorbaciov s─â fie primit ├«n Tratatul de la Var╚Öovia, promi╚Ť├ónd un aport ├«nsemnat de petrol. Propunerea a fost refuzat─â de c─âtre liderul sovietic, care ├«n╚Ťelesese c─â aceast─â cerere intempestiv─â se datora politicii pro-teroriste libiene ╚Öi ripostei armate americane.

Colonelul dorea s─â fie ap─ârat de c─âtre sovietici ├«n fa╚Ťa americanilor. ├Äntr-o perioad─â scurt─â imaginea s─â extern─â a trecut de la ÔÇ×impertinentul colonelÔÇŁ, purt─âtorul de cuv├ónt al lumii a treia, care se baza pe o propagand─â agresiv─â ╚Öi sprijinit─â pe uria╚Öe sume de petro-dolari, la cea a ÔÇ×c├óinelui turbatÔÇŁ din Orientul Mijlociu.

Administra╚Ťia Reagan a ├«ncercat ├«nl─âturarea de la putere a lui Gaddafi, dup─â ce acesta ajutase aproape f─â╚Ťi╚Ö OEP, apoi Iranul aflat ├«n r─âzboi cu Irakul lui Saddam Hussein (1980 - 1988). Din 1982, SUA a aplicat un embargo asupra livr─ârilor de tehnologie la schimb cu petrol, rela╚Ťiile dintre cele dou─â state devenind tensionate. Cu toate presiunile americane ╚Öi ├«ncerc─ârile CIA de a orchestra o lovitur─â de stat ├«mpotriva colonelului, acesta a r─âmas la putere. Interven╚Ťia american─â, cvasi - abuziv─â i-a sporit popularitatea ├«n ╚Ť─ârile comuniste.

Marea Britanie a rupt la r├óndul s─âu ├«n 1984 rela╚Ťiile cu Libia ├«n urma ├«mpu╚Öc─ârii de c─âtre un diplomat libian a unei poli╚Ťiste ce asigura ordinea ├«n timpul unei demonstra╚Ťii anti-Gaddafi. Seria conflictelor de mic─â anvergur─â au continuat. ├Än 1986 s-au produs c├óteva incidente armate, vasele americane au atacat patrulele libiene din Golful Sidra, pe care Libia ├«l considera ca apar╚Ťin├ónd apelor sale teritoriale ╚Öi nu apelor interna╚Ťionale, bloc├ónd libera circula╚Ťie maritim─â.

Muammar al Gaddafi jpg jpeg

├Än aprilie 1986 au avut loc raiduri americane repetate ├«mpotriva ora╚Öelor Tripoli ╚Öi Benghazi, ├«n urma intercept─ârii unor mesaje cifrate trimise de c─âtre Ambasada libian─â din RDG c─âtre guvernul libian, prin care se ar─âta implicarea libian─â ├«n atentatul cu bomb─â de la clubul La Belle discoth├ęque din Berlinul de Vest frecventat de ofi╚Ťeri ╚Öi solda╚Ťi americani. Ca urmare a bombard─ârii celor mai importante ora╚Öe libiene de c─âtre americani, Gaddafi a ripostat atac├ónd cu dou─â rachete Scud baza militar─â american─â din insula italian─â Lampedusa, rachetele n-au f─âcut pagube deoarece au c─âzut ├«n mare, dar au rupt pentru o perioad─â tradi╚Ťionalele rela╚Ťii italiano-libiene.

Un alt incident care a dus la izolarea total─â p├ón─â ├«n anii ÔÇÖ90 a Libiei de Occident, a fost cel legat de interceptarea navei de comer╚Ť MV Eksund care ducea arme ╚Öi explozibili destinate IRA. Gruparea terorist─â irlandez─â a fost constant sus╚Ťinut─â de c─âtre Gaddafi timp de mul╚Ťi ani.

ONU a impus sanc╚Ťiuni dure Libiei ├«n anul 1990 c├ónd aceasta a refuzat s─â extr─âdeze terori╚Ötii care au pus o bomb─â zborului Pan Am 103, explod├ónd ├«n aer deasupra localit─â╚Ťii Lockerbie, Sco╚Ťia. Au fost 270 de victime. Terori╚Ötii afla╚Ťi pe teritoriul libian au fost extr─âda╚Ťi abia ├«n anul 1999 pentru a fi judeca╚Ťi dup─â legile sco╚Ťiene. Acordul de extr─âdare a fost acceptat de Libia ├«n urma vizitei secretarului general al ONU, Kofi Annan, la Tripoli.

Dac─â pe plan extern colonelul ╚Öi-a pl─âtit o mare parte din ÔÇ×rela╚Ťiile fr─â╚Ťe╚ÖtiÔÇŁ, de fapt bun─âvoin╚Ťa unei p─âr╚Ťi s─ârace a lumii arabe ╚Öi africane, ca ╚Öi a unor state comuniste, pe plan intern a blocat orice posibil─â opozi╚Ťie. ├Äncerc─âri de ├«nl─âturare a regimului s─âu au fost multe, ├«n principal comploturi militare. ├Än 1987, unul dintre cumna╚Ťii colonelului a fost executat datorit─â implic─ârii sale ├«ntr-o mi╚Öcare care a ├«ncercat s─â-l ├«nl─âture de la putere cu ajutor occidental.

├Än 1989, o ├«ncercare de asasinat a fost dejucat─â de c─âtre g─ârzile personale ale pre╚Öedintelui Siriei, aflat ├«n vizit─â la Tripoli. ├Än octombrie 1993, o revolt─â militar─â a fost ├«necat─â ├«n s├ónge. Pr─âbu╚Öirea regimurilor comuniste europene, ca ╚Öi ÔÇ×efectul LockerbieÔÇŁ a dus la izolarea politic─â a Libiei ╚Öi la dec─âderea s─â economic─â. Dar manipularea opiniei publice interne ╚Öi interna╚Ťionale este f─âr─â ├«ndoial─â unul dintre atuurile ÔÇ×mareluiÔÇŁ colonel.

Aflat ├«ntr-o situa╚Ťie critic─â ├«n 1993, acesta a lansat zvonuri cu privire la o demisie, ap─âr├ónd spectrul unui r─âzboi civil, care ar fi fost un dezastru mai mare dec├ót regimul Gaddafi. Manevrele demagogice au continuat, colonelul promi╚Ť├ónd un ajutor de 5000 de dolari de familie din veniturile provenite din petrol. De asemenea, a infirmat prin acte de generozitate ╚Öi modestie popular─â, acuzele cum c─â ar de╚Ťine conturi de miliarde de dolari ├«n str─âin─âtate, fiind de notorietate faptul c─â Libia de╚Ťinea 13, 6 % din ac╚Ťiunile Uzinelor Fiat ╚Öi aproximativ 10% din echipa de fotbal Juventus Torino.

Colonelul ╚Öi ÔÇ×luptaÔÇŁ cu terorismul

Spre deosebire de Saddam Hussein sau al╚Ťi lideri ai lumii arabe, pe Gaddafi flerul politic ╚Öi diplomatic nu l-au p─âr─âsit niciodat─â, acest lucru, ca ╚Öi sumele imense de bani folosite pentru a-╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťi imaginea ╚Öi a fi acceptat din nou ca membru al comunit─â╚Ťii interna╚Ťionale, justific─â longevitatea regimului Gaddafi ├«n Libia. Atunci c├ónd a realizat c─â trebuie s─â renun╚Ťe rapid la strategiile de ajutoare a terorismului ╚Öi s─â-l blameze, colonelul a f─âcut-o.

├Än 1999 i-a extr─âdat pe cei vinova╚Ťi de atacul terorist asupra Pan Am, a pl─âtit daune familiilor celor asasina╚Ťi ├«n Sco╚Ťia ╚Öi s-a dezis de terorism. Astfel Londra a reluat rela╚Ťiile cu Tripoli, Italia le-a amplificat din anul 2000, ca ╚Öi Fran╚Ťa, Libia fiind o bun─â pia╚Ť─â de desfacere. Dezicerea de terorism Gaddafi a f─âcut-o public, f─âr─â niciun resentiment, de parc─â zecile de ani de ajutorare a r─âzboaielor civile africane ╚Öi a unor mi╚Öc─âri teroriste nici nu ar fi existat vreodat─â.

Dup─â 11 septembrie 2001, regimul Gaddafi a reafirmat blamarea terorismului ╚Öi a ar─âtat disponibilitatea serviciilor secrete libiene de a furniza informa╚Ťiile pe care le de╚Ťine ├«n leg─âtur─â cu Al Qaeda, c─âtre serviciile secrete americane.