B─ât─âlia serviciilor secrete poate influen╚Ťa decisiv soarta unui r─âzboi O istorie a luptei pentru superioritate informa╚Ťional─â jpeg

B─ât─âlia serviciilor secrete poate influen╚Ťa decisiv soarta unui r─âzboi.O istorie a luptei pentru superioritate informa╚Ťional─â

Dictonul ÔÇ×Scientia potentia estÔÇŁ (Sir Francisc Bacon) a reprezentat, f─âr─â ├«ndoial─â, o constant─â ├«n evolu╚Ťia umanit─â╚Ťii, datorit─â rolului esen╚Ťial al comunica╚Ťiilor de a genera putere, crearea ╚Öi men╚Ťinerea unor state puternice depinz├ónd de acestea.Spionajul, metod─â de culegere ╚Öi transmitere a informa╚Ťiilor, a reprezentat ini╚Ťial apanajul marilor imperii, fiind men╚Ťionat ╚Öi de Sun Tzu ├«n ÔÇťArta r─âzboiuluiÔÇŁ(sec.VI ├«.Hr.);ast─âzi este o necesitate pentru multiplicarea puterii unui stat pe scena interna╚Ťional─â.

├Änc─â din Antichitate, marii comandan╚Ťi militari au con╚Ötientizat importan╚Ťa de╚Ťinerii superiorit─â╚Ťii informa╚Ťionale ├«ntr-un r─âzboi, fiind situat─â pe acela╚Öi palier cu avantajul numeric sau cel tactic.O interesant─â perspectiv─â o ofer─â James F.Dunnigan:ÔÇŁCele mai multe istorii nu men╚Ťioneaz─â sistemele de comunica╚Ťii, dar f─âr─â ele, imperiile antice nu ar fi putut supravie╚ŤuiÔÇŁ.├Än opinia acestuia, strategia-cheie ├«ntr-o confruntare militar─â este protejarea propriei capacit─â╚Ťi de comunica╚Ťie:ÔÇťCapacitatea de a putea vorbi cu propriile trupe ├«n timp ce inamicul nu poate vorbi cu ale lui a fost ├«ntotdeauna un avantaj evident[ÔÇŽ..] Informa╚Ťiile au reprezentat ├«ntotdeauna o arm─â puternic─â, iar cel care f─âcea cel mai repede rost de informa╚Ťie era mult mai puternic dec├ót cel care nu reu╚Öea acest lucruÔÇŁ.

 ├Än filmul ÔÇťWall streetÔÇŁ (1987), magnatul Gordon Gekko ├«i recomanda t├ón─ârului broker Bud Fox s─â citeasc─â opera strategului chinez Sun Tzu  pentru a avea succes ├«n afaceri:ÔÇťFiecare lupt─â este c├ó╚Ötigat─â ├«nainte de a avea loc, g├ónde╚Öte-te la astaÔÇŁ. Premisa de la care pleac─â acest articol este aceea c─â, indiferent de epoca istoric─â, orice ac╚Ťiune militar─â a fost precedat─â de r─âzboiul informa╚Ťional, care are rolul determinant ├«n stabilirea taberei ├«nving─âtoare:ÔÇÖÔÇÖDe aceea, ├«n r─âzboi, cel mai important lucru este s─â dejoci strategia du╚Ömanului, apoi s─â ├«i distrugi alian╚Ťele, pentru ca, ├«n final s─â-i ataci armataÔÇŁ. Analizele lui Sun Tzu din ÔÇťArta r─âzboiuluiÔÇŁ au fundamentat viziunea tradi╚Ťional─â asupra activit─â╚Ťii de informa╚Ťii, valabil─â ╚Öi ├«n prezent.

Modelul ierarhic structurat pe trei planuri ÔÇôinforma╚Ťii, management ╚Öi putere se pare c─â a stat la baza          succeselor militare ale lui Alexandru cel Mare din sec.IV ├«.Hr., care nu s-au datorat numai armatei sale de profesioni╚Öti, ci ╚Öi unei eficiente exploat─âri a resurselor informa╚Ťionale. ├Ämp─âratul macedonean a plecat ├«n cucerirea Orientului cu o o echip─â format─â din istorici ╚Öi generali, pe care ├«i putem considera, ├«n termeni moderni, anali╚Öti de intelligence. Astfel a fost creat─â o vast─â re╚Ťea de informa╚Ťii, care va contribui la cucerirea Imperiului Persan. Sun Tzu afirma c─â informa╚Ťia nu poate fi ob╚Ťinut─â dec├ót de la oamenii care cunosc situa╚Ťia inamicului, nu numai prin analogie cu evenimentele recente sau prin calcule statistice.

 Alexandru Macedon nu se mul╚Ťumea doar cu informa╚Ťiile legate de modul de organizare militar─â al  persanilor sau referitoare la locul unde era mobilizat─â armata inamic─â. Detaliile suplimentare ob╚Ťinute de c─âtre acesta, au vizat organizarea politic─â ╚Öi social─â;gradul de loialitate al satrapilor fa╚Ť─â de ├«mp─ârat (╚Ťin├ónd cont de faptul c─â Imperiul Persan avea un teritoriu multietnic);clima zonei ce urma a fi invadat─â sau tipul de culturi agricole practicate-o adev─ârat─â analiz─â de informa╚Ťii ce viza ╚Öi alte domenii, ├«n afara celui militar.Specularea sl─âbiciunilor organizatorice ale Imperiului Persan a fost consecin╚Ťa c├ó╚Ötig─ârii r─âzboiului informa╚Ťional de c─âtre macedoneni.Alexandru cel Mare a ac╚Ťionat dup─â principiul ÔÇťDivide et imperaÔÇŁ, prin identificarea acelor provincii care nu erau supuse ├«mp─âratului Darius, James F.Dunnigan asociind cucerirea Imperiului Persan cu ÔÇťspargerea unui sistemÔÇŁ.Prin urmare, c├ó╚Ötigarea b─ât─âliilor de la Issos (333 ├«.Hr.) ╚Öi Gaugamela (331 ├«.Hr.) nu a contribuit ├«n mod decisiv la ├«ndeplinirea obiectivelor macedonenilor, acestea fiind doar o anex─â a unei ample strategii.

pic 0 jpg jpeg

Posteritatea tehnicilor lui Alexandru cel Mare se datoreaz─â scrierilor istoricilor care l-au ├«nso╚Ťit ├«n campaniile militare (spre deosebire de r─âzboaiele moderne, aceste informa╚Ťii au fost f─âcute publice).Modul de conducere a unui r─âzboi informa╚Ťional va reprezenta un etalon pentru ├«mp─âra╚Ťii romani, ├«ncep├ónd cu Iulius Caesar, care a folosit acela╚Öi gen de analiz─â de informa╚Ťii cu ocazia R─âzboaielor Galice. De bello galico, un important tratat militar al Antichit─â╚Ťii, ofer─â informa╚Ťii pre╚Ťioase despre folosirea agen╚Ťilor informativi ├«n cadrul legiunilor romane.├Än plus, ├«n timpul dictatorului roman a ap─ârut o prim─â form─â de criptografie, un sistem de cifrare cunoscut sub numele de ÔÇťalfabetul lui CaesarÔÇŁ, bazat pe substituirea literelor, fiind folosit ├«n scopul protej─ârii confiden╚Ťialit─â╚Ťii mesajelor cu importan╚Ť─â militar─â.

Spionajul în Roma Antică, de la generator de putere la factor destabilizator

Romanii au avut marea calitate de a-╚Öi ├«nvinge adversarii cu propriile lor arme, ├«n timpul r─âzboaielor punice, care vor conferi Republicii Romane statutul de hegemon─â ├«n bazinul M─ârii Mediterane.Ini╚Ťial, cartaginezii au de╚Ťinut superioritatea informa╚Ťional─â ├«n cel de-al doilea r─âzboi punic (218-201 ├«.Hr.), Hanibal reu╚Öind s─â infiltreze spioni ├«n armata roman─â. ├Än acest context, au fost ob╚Ťinute victoriile de la Lacul Trasimene (217 ├«.Hr.) ╚Öi de la Cannae (216 ├«.Hr.), unde romanii au fost chiar superiori numeric.Cu toate acestea, Hanibal nu a profitat de avantajul considerabil avut la debutul conflictului.Cartaginezii se opresc la por╚Ťile Romei ├«n 211 ├«.Hr., oferind romanilor nea╚Öteptata oportunitate de a se reface.Un an mai t├órziu, Publius Cornelius Scipio devine comandant al for╚Ťelor armate din Hispania, din anul 205 ├«.Hr. fiind ales consul cu unanimitate de voturi. Scipio Africanul va folosi tehnicile lui Hanibal pentru a invada Nordul Africii, fiind trimi╚Öi spioni ├«n misiuni de recunoa╚Ötere a taberelor militare inamice. Inova╚Ťia adus─â de c─âtre acesta a fost folosirea informatorilor sub acoperire, centurioni deghiza╚Ťi ├«n sclavi ├«nso╚Ťindu-l pe generalul Gaius Laelius ├«ntr-o vizit─â la regele Numidiei, Syphax (care de-a lungul r─âzboiului, a oscilat ├«ntre statutul de aliat ╚Öi cel de inamic al Romei). C├ót timp cei doi au discutat despre ├«ncheierea unui tratat de pace, spionii romani au cules date de pe teren, informa╚Ťiile ob╚Ťinute ajut├óndu-l pe conduc─âtorul roman s─â ajung─â la concluzia c─â un atac pe timp de noapte ar putea fi alegerea perfect─â. ├Än acest fel, o bun─â cunoa╚Ötere a teritoriului inamic a contribuit decisiv la c├ó╚Ötigarea ultimelor dou─â confrunt─âri majore, cea de pe C├ómpia Bagradas (203 ├«.Hr.), respectiv b─ât─âlia de la Zama (202 ├«.Hr.).Astfel, se poate afirma faptul c─â r─âzboaiele punice au fost primele din istorie decise de duelul structurilor de informa╚Ťii.

├Än urm─âtoarele secole, ├«n Roma Antic─â se cristalizeaz─â ceea ce am numi ast─âzi, o comunitate de informa╚Ťii. Este dezvoltat─â o cultur─â a spionajului, un detaliu interesant fiind acela c─â fiecare aristocrat roman avea propria re╚Ťea de informatori, pentru a cunoa╚Öte ├«n permanen╚Ť─â situa╚Ťia din Senat.Ulterior, aceste re╚Ťele private vor evolua spre o organiza╚Ťie de informa╚Ťii la nivel central, care trebuia s─â serveasc─â interesele politicii externe a imperiului.(de men╚Ťionat c─â aceast─â evolu╚Ťie a fost una anevoioas─â, din cauza opozi╚Ťiei vehemente a aristocra╚Ťiei romane).Primul serviciu secret oficial a fost constituit dintr-un corp de ofi╚Ťeri ce se ocupau cu aprovizionarea cu gr├óne, numi╚Ťi frumentarii, ├«n timpul ├«mp─âratului Domi╚Ťian (81-96), sau dup─â alte ipoteze, Hadrian (117-138) fiind cel care a luat aceast─â decizie.

O condi╚Ťie sine qua non pentru construirea unui sistem de spionaj bine pus la punct era existen╚Ťa canalelor de comunicare, care s─â asigure circula╚Ťia informa╚Ťiilor cu caracter diplomatic ╚Öi militar ├«n imperiu.Aici, Octavian Augustus ╚Öi-a adus o important─â contribu╚Ťie, implement├ónd din secolul I ├«.Hr. un serviciu de po╚Öt─â ╚Öi mesagerie numit cursus publicus. Era exact ceea ce lipsea romanilor, per╚Öii ╚Öi babilonienii de╚Ťin├ónd cu mult timp ├«naintea lor sisteme de transport a informa╚Ťiilor, administrate la nivel central, menite s─â asigure securitatea monarhului ╚Öi stabilitatea statului.Pentru a putea controla circula╚Ťia informa╚Ťiei ├«n imperiu, ├«mp─âra╚Ťii romani au oferit atribu╚Ťii de curierat, dar ╚Öi de spionaj extern, unor membri din garda personal─â, numi╚Ťi speculatores(observatori).A nu se confunda cu Garda Pretorian─â, deoarece ├«n aceste g─ârzi personale ale ├«mp─âratului erau recruta╚Ťi germani proveni╚Ťi din regiuni ├«ndep─ârtate ale Imperiului. (Exemplu Germani Corpore Custodes, din timpul dinastiei iulio-claudiene).

Subordonarea total─â a activit─â╚Ťii de informa╚Ťii fa╚Ť─â de ├«mp─ârat a avut o serie de consecin╚Ťe negative, de ordin moral, speculatoressau frumentariitransform├óndu-se de fapt ├«ntr-o poli╚Ťie politic─â. ├Än numele securit─â╚Ťii statale, ace╚Ötia au fost implica╚Ťi ├«n ac╚Ťiuni ca anihilarea ╚Öi asasinarea adversarilor politici sau persecu╚Ťia cre╚Ötinilor.Frumentariicolaborau ├«n Roma cu for╚Ťele de poli╚Ťie, av├ónd dreptul de a face cercet─âri ╚Öi arest─âri.Din acest motiv, oprobriul public nu a ├«nt├órziat s─â apar─â:oamenii tr─âiau ├«ntr-un climat de team─â, spionii fiind prezen╚Ťi ├«n toate provinciile Imperiului.Cet─â╚Ťeanul simplu evita s─â mai g├óndeasc─â ╚Öi s─â se exprime liber.Abuzurile frumentariiating paroxismul ├«n secolul III d.Hr., c├ónd comportamentul lor devine comparabil cu cel al unei armate invadatoare:intrau ├«n sate sub pretextul c─â urm─âreau anumi╚Ťi infractori ╚Öi pretindeau sume de bani de la localnici. Diocle╚Ťian a fost cel care, ├«n urma numeroaselor reclama╚Ťii primite, a realizat o reform─â a structurilor de informa╚Ťii, ├«nlocuind frumentarii cu agentes in rebus, un serviciu demilitarizat ╚Öi cu o autonomie mai mare dec├ót cel precedent.(nu mai era sub jurisdic╚Ťia prefectului G─ârzii Pretoriene).Agentes in rebus erau civili, av├ónd  statutul de func╚Ťionari publici.Institu╚Ťionalizarea acestui serviciu a dus la cre╚Öterea num─ârului de agen╚Ťi, ajung├ónd oficial la 1200.Acestea au fost de fapt singurele schimb─âri aduse de c─âtre Diocle╚Ťian, noul serviciu secret continu├ónd pe aceea╚Öi linie impus─â de frumentarii.

Romanii au preluat de la alte civiliza╚Ťii cu care au intrat ├«n contact ╚Öi au perfec╚Ťionat tehnicile de ob╚Ťinere a superiorit─â╚Ťii informa╚Ťionale. ├Äns─â folosirea lor necorespunz─âtoare a avut efecte inverse dec├ót cele scontate, ceea ce ar trebui s─â fie o lec╚Ťie important─â a trecutului. ├Än secolele IV-V, c├ónd Imperiul ├«ncepea s─â fie destabilizat de atacurile popula╚Ťiilor barbare, activit─â╚Ťile de informa╚Ťii au continuat s─â fie orientate mai mult spre interior.Cea mai bun─â concluzie este oferit─â de c─âtre autoarea lucr─ârii ÔÇťIntelligences activities in Ancient RomeÔÇŁ, col.Rose Mary Sheldon:ÔÇť├Än mod ironic, cu toat─â reputa╚Ťia lor de constructori de imperii, romanii nu au fost niciodat─â la fel de buni ├«n supravegherea du╚Ömanilor, precum au fost ├«n spionarea lor reciproc─âÔÇŁ.

Mongolii, inventatorii r─âzboiului-fulger

Este suprinz─âtor cum un popor de nomazi a reu╚Öit s─â se men╚Ťin─â at├ót de mult timp ├«n istorie, ba chiar s─â creeze ╚Öi un mare imperiu.├Än secolul XIII, Temujin reu╚Öea s─â uneasc─â mai multe triburi din regiunea stepelor Asiei Centrale, pun├ónd bazele nucleului viitorului Imperiu Mongol.Aceast─â expansiune rapid─â nu ar fi fost posibil─â f─âr─â o riguroas─â strategie:o tactic─â militar─â ce ├«mbina mai multe moduri de lupt─â, o vast─â re╚Ťea de spionaj ╚Öi un sistem de comunica╚Ťii de lung─â distan╚Ť─â.Genghis Han merit─â cu des─âv├ór╚Öire titulatura dat─â de c─âtre James F.Dunnigan-ÔÇťHan al r─âzboinicilor informa╚ŤionaliÔÇŁ.

Sistemul de comunica╚Ťii avangardist al mongolilor permitea generalilor s─â de╚Ťin─â controlul asupra trupelor pe o distan╚Ť─â imens─â.├Än condi╚Ťiile ├«n care, celelalte popoare foloseau re╚Ťele de turnuri pentru avertizare, ace╚Ötia au implementat un sistem de comunica╚Ťii mult mai mobil, care asigura o circula╚Ťie rapid─â a informa╚Ťiei.├Än teritoriile ce urmau s─â fie atacate, erau stabilite sta╚Ťii de po╚Öt─â la intervale de 25-50 de mile.Curierii c─âlare puteau parcurge 200 de mile ├«ntr-o singur─â zi, ╚Ťin├ónd cont c─â la fiecare sta╚Ťie g─âseau un cal proasp─ât odihnit.├Än acest fel, scrisori importante ajungeau de la distan╚Ťe de sute de mile ├«ntr-un interval scurt de timp.Pe l├óng─â acest fapt, mongolii men╚Ťineau o armat─â ├«n stare permanent─â de mobilizare pentru a ini╚Ťia atacuri rapide, f─âr─â avertisment.Metodele de spionaj erau de asemenea, deosebit de evoluate.Estul Europei nu ar fi fost invadat ├«n timpul lui Batu-Han (nepotul lui Genghis Han) f─âr─â aportul spionilor care au furnizat h─âr╚Ťi ale c─âilor acces.

 Cu toate acestea, Alexandru cel Mare poate fi considerat promotorul r─âzboiului informa╚Ťional modern, James F.Dunningan eviden╚Ťiind contribu╚Ťia acestuia ├«n termenii urm─âtorii:ÔÇŁRealiz─ârile sale au fost considerate de pe atunci uluitoare.Dar de abia ├«n secolul XX am ├«nceput s─â ├«n╚Ťelegem mai exact ce a f─âcut.Printre altele, ╚Öi-a construit propria re╚Ťea de informa╚Ťii ╚Öi a distrus-o pe cea a du╚ÖmanuluiÔÇŁ.

Bătălia serviciilor secrete în cele două războaie mondiale

Literatura istoric─â de specialitate a acordat o aten╚Ťie deosebit─â asupra implic─ârii structurilor de informa╚Ťii ├«n cele dou─â conflicte mondiale ale secolului XX, ├«ns─â prea pu╚Ťin accent a fost pus pe metodele ╚Öi scopurile activit─â╚Ťii de informa╚Ťii. Rolul de╚Ťinerii de informa╚Ťii secrete despre inamic a crescut ├«n importan╚Ť─â propor╚Ťional cu evolu╚Ťia tehnologic─â determinat─â de cursa ├«narm─ârilor, ce a debutat odat─â cu formarea celor dou─â blocuri militare, ANTANTA ╚Öi Tripla Alian╚Ť─â, la sf├ór╚Öitul secolului XIX. Cunoa╚Öterea tehnicii militare de ultim─â or─â a inamicului ╚Öi a modului cum acesta o utilizeaz─â, a devenit un element de importan╚Ť─â major─â a r─âzboiului modern. ├Än plus, apari╚Ťia telegrafiei ╚Öi a primei re╚Ťele electronice de comunicare a dus la o revolu╚Ťie major─â a comunica╚Ťiilor.

Toate acestea au contribuit la diversificarea mijloacelor de culegere ╚Öi valorificare a informa╚Ťiei,           corelate cu progresul tehnologic. De exemplu, ob╚Ťinerea informa╚Ťiilor din fotografii (photint) a reprezentat o metod─â care a ap─ârut odat─â cu inventarea avionului-supravegherea aerian─â a ├«nlocuit cu succes la debutul primului r─âzboi mondial ac╚Ťiunile de patrulare a cavaleriei efectuate de-a lungul ╚Öi ├«n spatele liniilor inamice, For╚Ťele Aeriene Regale Britanice ╚Ťin├ónd sub observa╚Ťie trupele germane care ├«naintau pe teritoriul Belgiei.A vedea ce face armata inamic─â a ├«nsemnat o inova╚Ťie major─â a r─âzboiului modern, ast─âzi un fapt banal, ├«n epoca sateli╚Ťilor de recunoa╚Ötere.O metod─â de spionaj care nu ╚Ťine cont de grani╚Ťele interna╚Ťionale.

Un domeniu al activit─â╚Ťii de informa╚Ťii care a r─âmas valabil, indiferent de epoca istoric─â, este analiza comunica╚Ťiilor.├Än vechime, atunci c├ónd curierii erau prin╚Öi, scrisorile pe care le transportau ace╚Ötia erau deschise ╚Öi citite. ├Äncep├ónd cu secolul XX, sunt interceptate comunica╚Ťiile electronice.Superioritatea informa╚Ťional─â net─â a ANTANTEI din primul r─âzboi mondial s-a datorat faptului c─â britanicii de╚Ťineau majoritatea companiilor care operau pe liniile interna╚Ťionale de comunica╚Ťii.

Dezvoltarea comunica╚Ťiilor a impulsionat av├óntul criptanalizei, ce presupunea descifrarea codurilor ╚Öi cifrurilor folosite la transmiterea mesajelor importante.De la criptarea manual─â s-a ajuns la ma╚Öini ce foloseau  un algoritm mult mai complex. Primul mare succes criptanalitic a fost cunoscutul incident din anul 1917:descifrarea de c─âtre britanici a telegramei trimise de c─âtre ministrul de externe Arthur Zimmermann ambasadorului german din Mexic, Heinrich von Eckardt. Marea Britanie ├«╚Öi atingea astfel scopul de a angrena ├«n conflict armata american─â.├Än al doilea r─âzboi mondial, informa╚Ťiile ob╚Ťinute din comunica╚Ťii (comint) au contribuit la ├«nfr├óngerea Axei:prin opera╚Ťiunile Ultra(o replic─â la cunoscuta ma╚Öin─â de codat german─â Enigma) ╚Öi Magic(sistem pus la punct de Signals Intelligences Section (SIS), ├«n replic─â la sistemul japonez de criptare Purplesau Angoki B-kata), mesajele militare ╚Öi diplomatice ale germanilor ╚Öi japonezilor au fost interceptate ╚Öi decodate.

Indiscutabil, se poate face o analogie cu r─âzboaile punice:la fel ca ╚Öi romanii, Alia╚Ťii au reu╚Öit s─â recupereze din mers decalajul fa╚Ť─â de puterile Axei prin folosirea unor metode de spionaj eficiente.├Än acela╚Öi timp, a contat foarte mult ╚Öi victoria propagandistic─â ob╚Ťinut─â ├«n stilul lui Alexandru cel Mare, care trimitea scrisori ├«n Grecia ce prezentau mereu campania din Orient ├«ntr-o lumin─â favorabil─â.├Än secolul XX, britanicii ╚Öi americanii au valorificat rolul important al rela╚Ťiilor publice ├«ntr-un r─âzboi, desf─â╚Öur├ónd ac╚Ťiuni de propagand─â ├«n mas─â pentru men╚Ťinerea moralului ridicat al cet─â╚Ťenilor.Sprijinul opiniei publice a fost un element-cheie al victoriilor finale ale ANTANTEI, respectiv Na╚Ťiunilor Unite.

Pe de alt─â parte, ├«ntr-un stat totalitar ca Germania Nazist─â, controlul total al conducerii asupra serviciilor secrete a reprezentat un dezavantaj.La fel ca ├«n Roma Antic─â, activit─â╚Ťile de intelligence germane au fost orientate prea mult spre interior, mai pu╚Ťin spre analize care s─â ofere o apreciere corect─â a evolu╚Ťiei conflictului militar.├Äntr-un moment crucial al r─âzboiului, Adolf Hitler decidea s─â dizolve serviciul secret al Wermacht-ului, pe data de 18 februarie 1944, b─ânuind c─â ├«n acesta s-au infiltrat dezertori anti-nazi╚Öti.Astfel se explic─â lamentabilele e╚Öecuri din anul 1944, neanticiparea opera╚Ťiunii Overlord fiind exemplul cel mai concludent.├Än orice caz, pe toat─â durata celui de-al doilea r─âzboi mondial, serviciile de spionaj ╚Öi contraspionaj germane au fost cu mult sub nivelul calitativ al structurilor de informa╚Ťii ale Alia╚Ťilor, Military Intelligence, Section 5(MI5)╚Öi Office of Strategic Services (OSS).[1]

Referin╚Ťe:

col.Rose Mary Sheldon, Intelligences activities in Ancient Rome

James F.Dunnigan, Noua amenin╚Ťare mondial─â.Cyber-terorismul

Abram N.Shulsky, Gary J.Schimitt, R─âzboiul t─âcut.Introducere ├«n universul informa╚Ťiilor secrete

[1]Miturile WW2:eficienta Wermahtului ÔÇôspionaj si contraspionaj, http://www.rumaniamilitary.ro/miturile-ww2-eficenta-wermahtului-spoinaj-si-contraspionaj