B─ât─âlia din Golful Leyte, cea mai mare b─ât─âlie aero naval─â din istorie jpeg

B─ât─âlia din Golful Leyte, cea mai mare b─ât─âlie aero-naval─â din istorie

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Alexandru Danilov

Dac─â ├«nsum─âm deplasamentul total al navelor de r─âzboi care au participat la cele patru ├«nfrunt─âri navale din cadrul B─ât─âliei din Golful Leyte(B─ât─âlia din Marea Sibuyan, B─ât─âlia din Str├ómtoarea Surigao, B─ât─âlia de la Capul Enga├▒o ╚Öi B─ât─âlia din Samar), putem trage concluzia c─â a fost cea mai mare b─ât─âlie naval─â din cel de-al Doilea R─âzboi Mondial ┼či poate chiar din ├«ntreaga istorie a r─âzboaielor navale. B─ât─âlia din Golful Leyte, identificat─â ┼či cu numele de A Doua B─ât─âlie din Marea Filipinelor, s-a desf─â┼čurat ├«n perioada 23-27 octombrie 1944, l├óng─â insulele Leyte ┼či Samar din Arhipelagul Filipinelor. ├Änfr├óngerea ├«n b─ât─âlia din Golful Leyte a afectat grav capacitatea japonezilor de a transfera resursele din Asia de Sud-Est c─âtre Arhipelagul Japonez.

Preg─âtirile de lupt─â

Dup─â ├«nfr├óngerile din b─ât─âliile de la Midway ┼či Guadalcanal, Flota imperial─â japonez─â compus─â din 3 for┼úe navale s-a angajat ├«ntr-o ultim─â ├«ncercare de a ├«ntoarce soarta r─âzboiului din Pacific.Dup─â ce pu┼čca┼čii marini americani debarc─â pe insula Leyte, marina imperial─â japonez─â(IJN) decide s─â intervin─â cu ultimele sale for┼úe pentru respingerea invaziei americane. Pentru a z─âd─ârnici ofensiva naval─â a japonezilor, US Navy decide s─â desf─â┼čoare Flota a 3 a sub comanda amiralului William Frederick Halsey Jr. ┼či  Flota a 7 a comandat─â de amiralul Thomas C. Kinkaid. Opera┼úiunile navale erau coordonate de amiralul Chester Nimitz, comandantul suprem al flotei SUA din Pacific.

├Än toamna anului 1944, US Navy a organizat dou─â ofensive pe direc┼úia Arhipelagului Filipine, flanc├óndu-l din est ┼či sud. Pe 15 septembrie 1944 au fost organizate simultan dou─â debarc─âri, una pe insula Paleliu ┼či  o alta pe insula Morotai din arhipelagul Maluku.  Prin debarcarea de la Morotai, generalul MacArthur a reu┼čit s─â avanseze cu for┼úele sale navale din Pacificul de sud-vest dealungul coastei Noii Guinee, la 300 de mile marine de Mindanao. Poarta unei ofensive americane ├«n arhipelagul Filipine era deschis─â. US Navy nu ┼čtia care va fi ├«ns─â reac┼úia marinei imperiale japoneze ┼či c├ót de mult era aceasta dispus─â s─â ri┼čte ├«ntr-o alt─â confruntare ├«n Marea Filipinelor. Marina imperial─â japonez─â ├«nc─â mai reprezenta o for┼ú─â redutabil─â pentru acel moment. Dup─â debarcarea alia┼úilor la Leyte, flota japonez─â miza pe ├«ntreruperea liniilor de comunica┼úii ┼či aprovizionare ale marinei americane, care se ├«ntindeau pe distan┼úe foarte mari.

Ini┼úial, ├«n planurile americane, debarcarea ├«n golful Leyte trebuia s─â aib─â loc abia pe 20 decembrie,   l─âs├ónd impresia c─â toat─â campania din Filipine se va ├«ntinde pe o perioad─â lung─â. Raidurile aeriene americane menite s─â distrug─â aerodroamele japoneze din Filipine au ar─âtat ├«ns─â c─â inamicul US Navy avea o prezen┼ú─â militar─â mult mai slab─â dec├ót se a┼čteptau oficialii din marina SUA. Aceast─â descoperire l-a determinat pe amiralul Flotei a 3 a Americane, William Halsey Jr. s─â recomande gr─âbirea opera┼úiunilor ├«n Golful Leyte ┼či sistarea oric─âror debarc─âri suplimentare.

 Comandamentul US Navy aprob─â propunerea amiralului William Halsey Jr.┼či fixeaz─â pentru 20 octombrie 1944, debarcarea ├«n golful Leyte. Orice opera┼úiuni navale de mare anvergur─â au fost oprite, iar ma┼čina de r─âzboi american─â din Pacific a fost reorientat─â c─âtre Filipine. US Navy preconiza c─â aceast─â reorientare de strategie va scurta durata r─âzboiului din Pacific cu c├óteva luni. Documentele japoneze capturate de americani ├«nainte de sf├ór┼čitul r─âzboiului relev─â ├«n detaliu felul ├«n care s-a dezvoltat strategia naval─â japonez─â dup─â B─ât─âlia din Marea Filipinelor ┼či de asemenea motivul pentru care ├Änaltul Comandament al marinei imperiale japoneze a luat decizia s─â lanseze o opera┼úiune naval─â ├«n golful Leyte. Structura de organizare a flotei japoneze a suferit la r├óndul s─âu schimb─âri majore ├«n perioada iunie-octombrie 1944.

Dup─â dezastrul suferit de portavioanele japoneze ├«n B─ât─âlia din Marea Filipinelor, amiralul Soemu Toyoda, comandant suprem al flotei imperiale japoneze, ┼či-a regrupat for┼úele cu un singur obiectiv ├«n minte:├«nt─ârirea for┼úelor disponibile pentru ac┼úiunile de suprafa┼ú─â din Pacificul de Vest. Ac┼úiunea grupurilor aeriene de pe portavioane r─âm├óne una indispensabil─â pentru strategia japonez─â.

Flota japonez─â a fost regrupat─â sub o nou─â form─â de organizare numit─â For┼úa de lovirepus─â sub comanda viceamiralului Jisaburo Ozawa. La r├óndul s─âu, For┼úa de lovirea fost divizat─â ├«n 4 grupuri de lupt─â:For┼úa Central─âaflat─â sub comanda viceamiralului Takeo Kurita, For┼úa Suduluicompus─â din dou─â flote comandate de viceamiralul  Sh┼Źji Nishimura ┼či respectiv de viceamiralul Kiyohide Shima, For┼úa Norduluisub comanda direct─â a viceamiralului Ozawa. Pentru prima dat─â ├«ntr-o lupt─â, portavioanele japoneze vor desf─â┼čura ├«ntr-un mod organizat atacuri kamikaze.

  Raportul de for┼úe din Golful Leyte

Clipboard011 2 jpg jpeg

La B─ât─âlia din Golful Leyte, Flota a 7 a American─â a dispus de un total de 738 de nave . Dintre acestea, 157 erau nave combatante, 420 erau ambarca┼úiuni amfibii, 84  erau nave folosite ├«n misiuni de patrulare ┼či de  ├«ndep─ârtare a minelor, iar 73 erau nave pentru suport tehnic ┼či serviicii portuare. Flota a 7 a American─â era ├«nzestrat─â cu 6 cuirasate, 5 cruci┼č─âtoare grele, 6 cruci┼č─âtoare u┼čoare, 18 portavioane de escort─â, 86 de distrug─âtoare, 25 de distrug─âtoare de escort─â ┼či 11 fregate. ├Än subordinea Flotei a 7 a American─â se aflau ┼či elemente ale marinei australiene.

Flota a 3 a american─â avea ├«n dotare 8 portavioane, 8 portavioane u┼čoare, 6 cuirasate cu tunuri navale de 406, 4 mm, 6 cruci┼č─âtoare grele, 9 cruci┼č─âtoare u┼čoare, 58 de distrug─âtoare.

Marina imperial─â japonez─â avea la dispozi┼úie doar un singur portavion, 3 portavioane u┼čoare, 9 cuirasate, 14 cruci┼č─âtoare grele, 6 cruci┼č─âtoare u┼čoare ┼či 35 de distrug─âtoare. Era evident c─â flota japonez─â nu avea nici o ┼čans─â ├«ntr-un atac frontal asupra navelor Flotei a 7 a ┼či a 3 a ale SUA. Imperiul Japonez dispunea ├«ns─â de avantaje geografice. Japonezii aveau ├«nc─â sub control suficiente aerodroame pentru avioanele lor, cu toate c─â nu dispuneau de superioritate aerian─â.

Insulele Taiwan(Formosa), Luzon, Palawan ┼či Borneo au constituit o barier─â natural─â aproape ne├«ntrerupt─â care pornea din Arhipelagul japonez ┼či se  termina ├«n Malaysia. ├Än spatele acestei bariere, japonezii puteau s─â-┼či repare navele ┼či apoi s─â le organizeze f─âr─â s─â fie direct expu┼či atacurilor navelor de suprafa┼ú─â americane. Singurele care le ├«ncurcau planurile erau submarinele americane din zon─â.

B─ât─âliile din golful Leyte

Clipboard02 batalie jpg jpeg

Imagine:USS Birmingham ├«n ├«ncercarea sa de a stinge incendiul  de pe portavionul USS Princeton

Cu puţin timp înaintea debutului bătăliei, viceamiralul Kurita făcea următoarea declaraţie:

ÔÇťSuntem pe cale de a ne lupta ├«ntr-o b─ât─âlie care va decide soarta ImperiuluiÔÇŁ.

Debarcarea americanilor pe insula Leyte, pe 20 octombrie 1944, i-a determinat pe japonezi  s─â gr─âbeasc─â ├«nceputul opera┼úiunilor navale. Flota japonez─â riposteaz─â la debarcarea american─â prin lansarea opera┼úiunii Sho-Go(Opera┼úiunea Victoria), care avea ca plan momirea Flotei a 3 a Americane la nord de st├ómtoarea San Bernardino. ├Äntre timp, c├ót avea loc aceast─â manevr─â, 3 flote japoneze trebuiau s─â fac─â jonc┼úiunea pentru a ataca insula Leyte.

Opera┼úiunile submarinelor Flotei a 7 a American─â ├«n str├ómtoarea Palawana fost prima ac┼úiune ├«ntreprins─â de US Navy ├«mpotriva flotei japoneze aflat─â ├«n golful Leyte. Pe 23 octombrie 1944, submarinele  Darter ┼či Dace ale Flotei a 7 a Americane detecteaz─â navele Flotei Centrale conduse de viceamiralul Kurita, atunci c├ónd acestea au ajuns ├«n str├ómtoarea Palawan. Flota viceamiralului Kurita era compus─â din 5 cuirasate(Yamato ┼či Musashi, cele mai mari cuirasate din istorie, Nagato, Kongo ┼či Haruna), 10 cruci┼č─âtoare grele(Atago, Maya, Takao, Chokai, Myoko, Haguro, Kumano, Suzuya, Tone ┼či Chikuma), 2 cruci┼č─âtoare u┼čoare ┼či  15 distrug─âtoare. Submarinul Darter reu┼če┼čte s─â scufunde cruci┼č─âtorul  Atago(nava de comand─â a viceamiralului Kurita) ┼či s─â avarieze serios cruci┼č─âtorul Takao, ├«n timp ce submarinul Dace reu┼če┼čte s─â scufunde cruci┼č─âtorul Maya.├Än timp ce urm─ârea cruci┼č─âtorul Takeo, care se ├«ndrepta spre ┼čantierul naval din Brunei pentru repara┼úii, submarinul Darter a e┼čuat pe un banc de nisip, iar echipajul s─âu a fost transferat pe submarinul Dace.

Pe 24 octombrie a urmat B─ât─âlia din Marea Sibuyan, o serie de confrunt─âri aproape  continue, at├ót navale c├ót ┼či aeriene. Flota a 3 a American─â nu era prea bine  pozi┼úionat─â ┼či ├«n plus avea la dispozi┼úie doar 60% din num─ârul s─âu total de avioane. Avioanele ┼či bombardierele torpiloare de pe portavioanele USS Interprid, USS Essex, USS Lexington ┼či USS Enterprise reu┼česc s─â avarieze cuirasatul Musashi . Dup─â ce a fost lovit ├«n total de 17 bombe ┼či 19 torpile, cuirasatul se scufund─â. Sunt avariate  cuirasatele Yamato ┼či Nagato, precum ┼či cruci┼č─âtorul greu Myoko. Chiar dac─â americanii reu┼česc s─â resping─â o mare parte din atacurile aeriene organizate de viceamiralul Takijiro Onishi, un avion japonez reu┼če┼čte s─â lanseze o bomb─â de 250 de kg peste portavionul u┼čor, USS Princeton.  Dup─â o serie de explozii devastatoare ce au loc la bord, USS Princeton se scufund─â .

Cu toate c─â a pierdut cuirasatul Musashi, nava sor─â a cuirasatului Yamato(cel mai mare cuirasat din istorie), viceamiralul Kurita avanseaz─â c─âtre str├ómtoarea San Bernardino. Pentru  a  ap─âra str├ómtoarea, amiralul Helsey decide s─â creeze  Grupul de lupt─â 34 compus din 4 cuirasate, 5 cruci┼č─âtoare ┼či 14 distrug─âtoare. Mesajul ambiguu transmis telegrafic de Helsey  nu a l─âmurit ├«n totalitate planul legat de acest contingent de lupt─â, aspect care va conta mai t├órziu ├«n desf─â┼čurarea b─ât─âliei.

For┼úa Nordului comandat─â de viceamiralul Ozawa va reu┼či ├«n cele din urm─â s─â momeasc─â Flota a 3 a American─â comandat─â de amiralul Helsey, care se deplaseaz─â rapid spre nord ├«n urm─ârirea flotei japoneze. Amiralul american, crez├ónd c─â For┼úa Central─â a lui Kurita a fost anihilat─â de avia┼úia naval─â a flotei a 3 a, ┼či-a ├«ndreptat toat─â aten┼úia c─âtre distrugerea portavioanelor japoneze r─âmase ├«n For┼úa Nordului. Ca urmare, Str├ómtoarea San Bernardino a r─âmas nep─âzit─â. Flota japoneze era pozi┼úionat─â la mai pu┼úin de 40 de mile marine de str├ómtoarea San Bernardino.

Urm─âtoarea confruntare din Golful Leyte a fost  B─ât─âlia din str├ómtoarea Surigao, ultima b─ât─âlie de cuirasate din istorie.

├Än noaptea de 24 octombrie 1944, For┼úa Sudului comandat─â de viceamiralul Nishimura intr─â ├«n str├ómtoarea Surigao, care face leg─âtura ├«ntre Marea Mindanao ┼či Golful Leyte. Str├ómtoarea Surigao era deja cunoscut─â ├«n paginile de istorie, ca fiind locul unde a fost ucis exploratorul portughez  Fernando Maghellan.

O dat─â ajunse ├«n aceast─â str├ómtoare ├«ngust─â, navele japoneze au c─âzut ├«n capcana preg─âtit─â de for┼úa de sus┼úinere apar┼úin├ónd Flotei a 7a Americane organizat─â de contraamiralul Jesse Oldendorf.  Contraamiralul american avea la dispozi┼úie o flot─â impresionant─â alc─âtuit─â din 6 cuirasate(USS West Virginia, USS Maryland, Mississippi, USS Tennessee, USS California ┼či USS Pennsylvania), 8 cruci┼č─âtoare, 28 de distrug─âtoare ┼či 39 de vedete torpiloare. Navele americane reu┼česc s─â scufunde cuirasatele japoneze Yamashiro ┼či Fuso, precum ┼či cruci┼č─âtorul Mogami.

Decizia amiralului Halsey de a urm─âri For┼úa Nordului condus─â de viceamiralul Ozawa ┼či de a l─âsa neprotejat─â str├ómtoarea San Bernardino, i-a permis For┼úei Centrale comandate de viceamiralul Kurita s─â avanseze cu u┼čurin┼ú─â pe l├óng─â insula Samar.

 B─ât─âlia de pe insula Samara fost punctul culminant al B─ât─âliei din Golful Leyte. ├Än apropierea insulei Samar, Flota a 7 a American─â a p─âstrat doar 16 portavioane de escort─â cu performan┼úe foarte slabe, protejate de ni┼čte  distrug─âtoare u┼čoare. For┼úa Central─â a lui Kurita beneficia de 4 cuirasate, printre care se afla ┼či cuirasatul Yamato. Acestea erau ├«nso┼úite de 8 cruci┼č─âtoare ┼či 11 distrug─âtoare. Distrug─âtorul USS Johnson a fost scufundat de un grup de distrug─âtoare japoneze. Avantajul americanilor erau cele 450 de avioane aflate pe 16 portavioane. Flota japonez─â a lui Kurita  nu beneficia de sprijin aerian, dar cu toatea acestea cuirasatul Yamato a reu┼čit s─â distrug─â portavionul de escort─â USS Gambier Bay.Viceamiralul Kurita nu cuno┼čtea ├«ns─â faptul c─â Ozawa a reu┼čit s─â momeasc─â  portavioanele amiralului Halsey.

Dup─â ce a distrus portavioanele din flota viceamiralului Ozawa, ├«n b─ât─âlia de la capul Engano, amiralul Hasley afl─â de situa┼úia critic─â din Leyte ┼či decide s─â se ├«ndrepte cu toat─â viteza spre sud. B─ât─âlia se ├«ncheie cu retragerea viceamiralului Kurita, care realizeaz─â c─â nu poate lupta  f─âr─â nici un sprijin aerian.

 ├Än b─ât─âliile din Golful Leyte, flota japonez─â a pierdut 4 cuirasate, 3 cruci┼č─âtoare ┼či 12 distrug─âtoare. Au c─âzut ├«n lupt─â aproape 12000 de marinari japonezi . US Navy a pierdut un portavion u┼čor, 2 portavioane de escort─â ┼či 3 distrug─âtoare. Au fost uci┼či ├«n jur de 1500 de marinari americani.

Pierderi s-au ├«nregistrat ┼či ├«n r├óndul flotei australiene, care a pierdut portavionul greu HMAS Australia ├«n urma unui atac kamikaze.

B─ât─âlia din golful Leyte a marcat sf├ór┼čitul opera┼úiunilor navale de anvergur─â  pentru marina imperial─â japonez─â . Victoria american─â din golful Leyte a deschis calea c─âtre eliberarea Filipinelor ┼či a celorlalte teritorii ocupate de japonezi ├«n Asia de sud-est. Imperiul Japonez a pierdut o dat─â cu aceast─â b─ât─âlie ┼či importantele resurse  din teritoriile ocupate ├«n Asia de Sud-est . Chiar dac─â a c├ó┼čtigat ├«n final b─ât─âlia, amiralul Hasley a fost aspru criticat pentru impruden┼úa sa  care a provocat pierderi suplimentare flotei americane.

Bibliografie

H. P. Willmott, The Battle of Leyte Gulf:The Last Fleet Action, Ed. Indiana University Press, Bloomington, 2005.

Milan N. Vego, The Battle for Leyte, 1944:Allied and Japanese Plans, Preparations, and Execution, Ed. Naval Institute Press, 2006.

C. Vann Woodward, The Battle for Leyte Gulf:The Incredible Story of World War II's Largest Naval Battle, Ed. Skyhorse Publishing, Inc., New York, 2013.

http://www.history.com/topics/world-war-ii/battle-of-leyte-gulf