Bătălia de la Plumbuita-Obilești. Ascensiunea lui Matei Basarab
În vara anului 1632, pe drumul de întoarcere din Transilvania spre Valahia, Matei din Brâncoveni a fost ales domn al Țării Românești de către adunarea boierească lărgită. Matei era alesul boierimii pământești, aceștia opunându-se lui Radu Iliaș (căruia Poarta tocmai îi acordase domnia asupra Munteniei) care era susținut de boierii levantini sosiți de la Constantinopol și încă ,,neînpământeniți”.
Susținătorii lui Matei din Brâncoveni și-au luat o grea responsabilitate, aceștia nescocotind hotărârea sultanului, dar ei se bazau pe sprijinul influentului Abaza Mehmed pașa de Silistra și Oceakov, ispravnic pe marginea Dunării, astfel spus supraveghetor al Țărilor Române și al tătarilor. Chemat la Nicopole, Matei a avut parte de o ceremonie de investitură, trimițând apoi ordine în țară, folosind acum titlul de domn. Acțiunile lui Abaza și Matei au avut consecințe imediate, scrie Muzeul Conacul Pană Filipescu, pe pagina de Facebook a instituției.
Întrucât noul domn a fost numit fără voia sultanului, Poarta a ordonat arestarea imediată a lui Matei. Cantemir Mârza, liderul tătarilor dintre Nipru și Dunăre, domnul Moldovei Alexandru Iliaș (tatăl lui Radu Iliaș) și principele ardelean Gheorghe Rakoczi I au primit misiunea de a intra în Țara Românească și să-l captureze pe noul conducător valah.
Pe 20/30 septembrie 1632 Matei a intrat în București începându-și efectiv domnia. În luna octombrie a aceluiași an, acesta l-a înfrânt pe Radu Iliaș în Bătălia de la Plumbuita-Obilești (Pantelimon) asigurându-și astfel domnia. Logofătul Drăghici și Ianiu postelnicul au fost trimiși ca emisari în Turcia pentru negocieri. Autoritățile otomane în cele din urmă l-au acceptat pe Matei Basarab să șadă pe tronul Munteniei, aceștia nedorind să vadă țara prăpădită de hoardele tătărești. Pe 15/25 decembrie Matei a primit hatișeriful sultanului pentru întărirea domniei și steagul de învestitură destinat lui Radu Iliaș.
Matei din Brâncoveni și-a luat numele de Matei Basarab pentru a-și legitima dreptul la tron și a sublinia descendența din vechea dinastie a Basarabilor.
Domnia lui Matei Basarab a fost caracterizată de stabilitate și consolidare a puterii domnești, dezvoltare economică precum și legislativă prin tipărirea codului juridic intitulat ,,Îndreptarea Legii”. Din punct de vedere cultural acesta a ctitorit peste 40 de lăcașe de cult precum Mânăstirea Arnota și Mânăstirea Căldărușani și a încurajat dezvoltarea tipografiei românești, cele mai importante centre tipografice fiind la Câmpulung, Mânăstirea Govora, Mânăstirea Dealu și Târgoviște.
Tot în timpul domniei sale Constantin Cantacuzino (ce a servit la curtea lui Matei vodă ca postelnic) s-a așezat în Filipeștii de Târg unde și-a ridicat un palat impunător, în care a locuit cu soția Eliza Șerban și cei unsprezece copii (șase băieți și cinci fete) printre care Șerban Cantacuzino, Constantin stolnicul, Mihai spătarul și Stanca Cantacuzino (mama viitorului domn Constantin Brâncoveanu).
În cadrul Muzeului Conacul Pană Filipescu din Filipeștii de Târg se află ,,Îndreptarea Legii” a lui Matei Basarab, tipărită la Tîrgoviște în 1652, precum și o machetă a palatului postelnicului Constantin Constantin Cantacuzino, palat ridicat între anii 1635-1641.
Foto sus: Matei Basarab, litografie publicata de Dimitrie Papazoglu, la 1891, după fresca Mitropoliei din Crâncoveni (© Wikimedia Commons)
Bibliografie:
Ion Mihai Cantacuzino, O mie de ani în Balcani, edit. Albatros, București, 1996.
Academia Română, Secția științe istorice și arheologice, Istoria Românilor, vol V, O epocă de înoiri în spirit european (1601-1711/1716), Editura Enciclopedică, București, 2003.
Mai multe pentru tine...
