Cum a ajuns Matei Basarab să moară hulit şi chinuit de propriii oşteni, la finalul unei domnii glorioase
Matei Basarab, unul dintre cei mai drepţi şi viteji domnitori pe care i-a avut Ţara Românească, a murit hulit de proprii săi oşteni.
În ciuda domniei plină de victorii şi în ciuda faimei de conductor drept, dobândită de-alungul domniei, Matei Basarab a avut parte de un sfârşit umilitor şi o moarte cumplită.
După ultima bătălie victorioasă de la Finta din 1653, în care l-a învins pe Vasile Lupu, Matei Basarab le-a dat oştenilor săi toate prăzile confiscate de la duşmani. Se spune că le-a împărţit 1000 de galbeni şi toţi banii încasaţi de pe urma blănii de samur şi a hainelor scumpe luate de la domnitorul moldovean.
Nemulţumiţi însă de modul în care au fost recompensaţi de domn pentru prestaţia în luptă, oştenii s-au întors împoriva lui Matei Basarab. Domnitorul le promisese oştenilor leafa pe două luni pentru victoria de la Finta, însă se pare că la îndemnul unor boieri nu şi-ar mai fi respectat promisiunea decât parţial. Supuşii care i-au luptat alături la Flinta au răvăşit curtea domnească, în timp ce domnitorul, bolnav, se refăcea după rana căpătată în bătălie.
„Strigau prin curtea domnească să li se dea lefi că ei au bătut războiul cu Vasile Vodă şi îi ziceau lui Matei Vodă să se ducă să se călugărească, că nu le mai trebuie să fie domn, bătrân fiind şi bolnav“, consemnează istoricul Radu Popescu în „Istorii“.
Oştenii răsculaţi au dat năvală în palatul lui Matei Basarab, au luat pe sus doi dintre dregătorii acestuia şi i-au omorât în piaţa publică. Răsculaţii au fost la un pas să-l linşeze chiar şi pe domnitor.
După ce Matei Basarab s-a vindecat şi a părăsit pentru câteva zile curtea de la Târgovişte, cronicile vremii consemnează faptul că, la întoarcere, a fost ţinut la poarta curţii de către răsculaţi. Timp de trei zile, Matei Basarab a negociat cu oştenii răzvrătiţi pentru a fi lăsat să intre în cetate. Abia după ce le-a făcut promisiunea fermă că le va da banii, domnul a fost lăsat să intre.
Şi-a blestemat supuşii care s-au întors împotriva sa
Răscoala a continuat pe tot parcursul anului 1653. Se spune că Matei Basarb şi-a fi blestemat supuşii răzvrătiţi.
„De acum înainte, dragii mei, să ştiţi cu adevărat că, pentru faptele lor, vor să vie mari greutăţi asupra aceste sărăcii de ţară. Şi va să cază la mare nevoie şi vor să pătimească şi cei buni pentru cei răi“, povesteşte Nicole Stoicescu în biografia lui Matei Basarab.
Matei Basarab plănuia să ceară ajutor tătarilor pentru înăbuşirea răscoalei. A murit însă înainte să apuce să facă acest lucru, pe 6 aprilie 1654, chinuit de urmările rănii căpătate la Finta.Domnul a fost înmormântat la biserica domnească din Târgovişte, deşi ceruse să fie dus la mănăstirea Arnota. Abia câţiva ani mai târziu dorinţa domnitorului a fost îndeplinită şi osemintele sale au fost duse la ctitoria sa din Vâlcea.
Foto sus: Matei Basarab, litografie publicata de Dimitrie Papazoglu, la 1891 (© Wikimedia Commons)
