Autostr─âzile lui Hitler, o poveste de succes jpeg

Autostr─âzile lui Hitler, o poveste de succes

Autostr─âzile sau, mai exact, lipsa lor au reprezentat ├«n presa autohton─â a ultimului deceniu un subiect extrem de sensibil. Pre┼úurile uria┼če pe kilometru, durata de execu┼úie (care ajunge ┼či la 20 de ani), autostr─âzile care pleac─â de niciunde ┼či ajung nic─âieri, suspiciunile de corup┼úie plan├ónd asupra procedurilor ÔÇô toate au intrat ├«n folclorul rom├ónesc, care ├«mplete┼čte hazul cu necazul. Totu┼či, autostr─âzile reprezint─â o poveste de succes;iar ÔÇ×HistoriaÔÇŁ v-o prezint─â ├«n paginile care urmeaz─â pe cea mai interesant─â dintre ele (care subliniaz─â ┼či propriul nostru e┼čec):povestea Autobahn-ului. Cum a reu┼čit Germania s─â construiasc─â, ├«ntre 1933 ┼či 1941 (adic─â acum mai bine de ┼čapte decenii), 4.000 de kilometri de autostrad─â? ┼×i, una peste alta, au fost autostr─âzile inven┼úia lui Hitler?

├Äncepem cu sf├ór┼čitul:nu, autostr─âzile n-au fost inven┼úia nazi┼čtilor. Ca ├«n multe alte domenii (inclusiv ideologice), conceptele existau deja;regimul nazist doar le-a perfec┼úionat. Pentru prima oar─â, ideea unei autostr─âzi cu acces limitat a ap─ârut ├«n 1907-1908, la New York, unde, ├«n perioada cu pricina, se ├«ncerca sistematizarea bulevardelor din metropola ce se dezvolta ├«ntr-un ritm ame┼úitor.

La 23 ianuarie 1909, ├«n Berlin s-a deschis Automobil-Verkehrs-und-Unbungsstrasse GmbH(AVUS), o ini┼úiativ─â privat─â, un circuit de teste ┼či, ├«n egal─â m─âsur─â, de curse auto, format─â dintr-o pereche de benzi de circula┼úie late de 8 metri ┼či separate pe o l─â┼úime de 9 metri. ├Än 1912 a fost construit un AVUS de 9, 8 km tot ├«n Berlin, continuarea construc┼úiei fiind ├«ntrerupt─â de declan┼čarea Primului R─âzboi Mondial, fiind completat─â abia ├«n 1921. ├Än principiu, acesta nu era un drum deschis, scopul construc┼úiei fiind tot testele ┼či cursele auto. ├Än acela┼či an, industria┼čul Hugo Stinnes a cump─ârat acest circuit ┼či l-a extins la patru benzi de circula┼úie pe anumite por┼úiuni. Mai t├órziu, AVUS a fost integrat ├«n sistemul de drumuri publice din Berlin, iar ast─âzi face parte din autostrada A115.

Hitler, inspirat de ideile lui Mussolini, cu a sa Autostrada dei Laghi

Ca ┼či ├«n alte domenii, Adolf Hitler a fost atras ├«n cazul drumurilor de mare vitez─â de ideile viitorului aliat Benito Mussolini, care, ├«n 1924, a deschis o astfel de rut─â, prima din lume, lung─â de 130 km ┼či denumit─â Autostrada dei Laghi(Autostrada lacurilor). Ea lega Milano de lacul Como din nordul Italiei, ÔÇ×leag─ânulÔÇŁ mi┼čc─ârii fasciste. Drumul fusese ├«nceput la 21 septembrie 1921, ├«nainte de ├«nceputul erei fasciste, dar Mussolini ┼či-a asumat ├«n totalitate proiectul, a┼ča cum va face ┼či cancelarul german ├«n 1933. Existau ├«ns─â diferen┼úe majore fa┼ú─â de ceea ce va construi regimul nazist mai t├órziu:├«n Italia se introdusese o tax─â pentru folosirea drumului, iar sensurile nu erau ini┼úial separate.  Ideea taxei apar┼úinuse inginerului Piero Puricelli, un apropiat al Ducelui, care concepuse sec┼úiunea Milano-Varese ┼či propusese acoperirea costurilor prin aceast─â plat─â.

Dup─â succesul acestui drum de mare vitez─â, institu┼úia de resort din Republica de la Weimar (German Studiengesselschaft f├╝r den AutomobilstressenbauÔÇô STUFA) a ├«nceput planificarea ┼či studiile teoretice pentru construc┼úia unei re┼úele de drumuri similare celei din Italia. ├Än 1924, drumurile din Germania erau profund dezorganizate, fiecare land av├ónd autoritate asupra sistemului de drumuri, ceea ce ┼čtirbea profund autoritatea pe care ar fi trebuit s─â o aib─â o agen┼úie central─â. ├Än 1926, STUFA a publicat un plan foarte ambi┼úios pentru construirea a 22.500 km de autostr─âzi. Pentru compara┼úie, lungimea total─â a re┼úelei de autostr─âzi din Germania, conform ultimelor statistici, este de 12.845 km.

78947828 jpg jpeg

Prima autostradă din Germania, inaugurată în august 1932

La 6 noiembrie 1926, sub conducerea lui Willy Hof, pre┼čedintele Camerei de Comer┼ú germane, a fost creat─â Asocia┼úia pentru Planificarea Autostr─âzii Ora┼čelor Hanseatice (HaFraBa ÔÇô acronimul german), cea care va planifica ┼či concepe primul sistem modern de autostr─âzi. De┼či HaFraBa a ├«ncercat s─â impun─â un sistem de taxe, sistemul juridic din Germania nu permitea implementarea unei asemenea ini┼úiative.

Tot ├«n 1926 a fost planificat─â ┼či prima autostrad─â ce va intra efectiv ├«n construc┼úie ┼či care ini┼úial trebuia s─â lege Aachen ┼či K├Âln, limitat─â ulterior la doar 20 de km ├«ntre Bonn ┼či K├Âln. Construc┼úia a demarat ├«n octombrie 1929, momentul de debut al Marii Crize ce va b├óntui timp de patru ani pe cele dou─â maluri ale Atlanticului. ├Än efortul de a crea noi locuri de munc─â, s-a folosit aproapre exclusiv m├ón─â de lucru f─âr─â interven┼úia utilajelor, o tactic─â pe care o va aborda ┼či dr. Fritz Todt ├«n 1933. Construc┼úia a fost definitivat─â ├«n 1932, autostrada fiind deschis─â la 6 august de primarul din K├Âln, Konrad Adenauer, viitorul cancelar, care a ┼úinut s─â precizeze atunci c─â ÔÇ×a┼ča vor ar─âta drumurile de aici ├«nainteÔÇŁ, ceea ce se dovede┼čte c├ót se poate de adev─ârat, por┼úiunea de drum fiind ast─âzi parte a autostr─âzii A555.Nici termenul celebru de-acum, autobahn, nu a fost o inven┼úie a regimului nazist, fiind folosit pentru prima oar─â ├«n 1928 de directorul de rela┼úii publice al HaFraBa, Kurt Kaftan. La 4 iulie 1930, Reichstag-ul, dominat de na┼úional-sociali┼čti, a respins proiectul HaFraBa de construc┼úie a unui sistem de drumuri expres pe ├«ntreg teritoriul german. Adolf Hitler va p─âstra pentru regimul s─âu construc┼úia acestui sistem, al c─ârui beneficiu economic a fost dublat de o victorie propagandistic─â foarte abil exploatat─â.

Memorandumul lui Fritz Todt, adus în atenţia lui Hitler

Ini┼úial, proiectul HaFraBa a fost respins de na┼úional-sociali┼čti pe motiv c─â e prea elitist, ├«n condi┼úiile ├«n care ma┼čina nu era un bun accesibil popula┼úiei. Toate acestea aveau s─â se schimbe ├«ncep├ónd cu 1933. ├Än primul r├ónd, Adolf Hitler era un pasionat de ma┼čini, estim├óndu-se c─â timp de 14 ani, din momentul intr─ârii sale ├«n politic─â, ┼či p├ón─â ├«n 1933, parcursese aproximativ 500.000 de kilometri aproape exclusiv cu ajutorul automobilului. Imediat dup─â cucerirea puterii, la 11 februarie 1933, cancelarul german declara, cu prilejul deschiderii Salonului Interna┼úional de Automobile ┼či Motociclete de la Berlin:ÔÇ×A┼ča cum ├«n trecut drumurile erau construite pentru cal ┼či tr─âsur─â, a┼ča ├«n viitor va trebui s─â construim drumurile pentru automobilÔÇŁ.

Expert ├«n construc┼úia de drumuri, dr. Todt a ├«naintat numeroase memorii referitoare la dezvoltarea sistemului rutier, aplec├óndu-se ┼či asupra unor probleme conexe, cum ar fi asigurarea finan┼ú─ârii ┼či diminuarea ┼čomajului. Unul dintre cele mai cunoscute a fost Momorandumuldin decembrie 1932, pe care Rudolf Hess l-a adus la cuno┼čtin┼úa cancelarului ├«n februarie 1933.

Impresionat, Hitler a cerut imediat o ├«ntrevedere cu Todt. Proiectele au avansat, iar la s─ârb─âtorirea zilei de 1 mai, Hitler a anun┼úat public dezvoltarea unui proiect gigantic de construire de autostr─âzi ce urma s─â reduc─â drastic ┼čomajul. ├Än iunie a fost promulgat─â legea pentru crearea Agen┼úiei de Autostr─âzi a Statului (ReichsautobahnÔÇô RAB), prin care Dr. Todt a fost numit Inspector General al Sistemului German de Drumuri, un fel de ÔÇ×F├╝hrerÔÇŁ al planific─ârii autostr─âzilor ┼či care r─âspundea direct de cancelar.

Imagine de propagandă:cancelarul, cu o cazma în mână

HaFraBa a fost preluat─â de regim ┼či redenumit─â Gesellschaft zur Vorbereitung des Autobahnhaus(GeZuVor), institu┼úie ce urma s─â asigure finan┼úarea. Calitatea de membru era deschis─â oricui ┼či mii de oameni s-au ├«nscris. Germania a fost ├«mp─âr┼úit─â ├«n 11 sec┼úii GeZuVor, fiecare fiind responsabil─â pentru analizarea st─ârii drumurilor, r├óurilor ┼či canalelor ┼či pentru planificarea proiectelor, trimise apoi spre aprobare c─âtre guvern. Proiectele erau publice ┼či discu┼úiile se puteau transforma ├«n amendamente care s─â modifice planul ini┼úial, dar decizizia final─â ├«i apar┼úinea lui Fritz Todt. Au fost astfel completate proiecte pentru patru rute care ├«nsumau 6.900 km, iar construc┼úia efectiv─â a ├«nceput la sf├ór┼čitul anului 1933.

Deschiderea oficială a lucrărilor a avut loc într-un cadru festiv, la 23 septembrie 1933, în apropiere de Frankfurt am Main, cu Adolf Hitler mânuind o cazma, motiv de propagandă agresivă pentru regim, nu fără ironie, având în vedere că partidul nazist se opusese din răsputeri primelor proiecte de asemenea anvergură.

80481874 jpg jpeg

Fiecare tab─âr─â de munc─â avea 12 dormitoare ┼či216 ocupan┼úi

Aproximativ 30.000 de muncitori au fost aloca┼úi ini┼úial construc┼úiei, num─âr ce a crescut exponen┼úial ├«n lunile ┼či anii ce au urmat. Dac─â la ├«nceput ace┼čtia c─âl─âtoreau de acas─â spre zona ┼čantierelor, ulterior s-a ajuns la concluzia c─â sunt necesare tabere speciale, primele fiind construite ├«n 1934, condi┼úiile nefiind cele mai adecvate. Avertizat de pl├óngerile venite din partea lucr─âtorilor, dr. Todt a cerut o ├«ntrevedere cu Adolf Hitler, care deja proiectase un concept care s─â ├«mbun─ât─â┼úeasc─â condi┼úiile ├«n aceste tabere de munc─â, pentru care au fost alocate 2 milioane de m─ârci. Construc┼úiile au fost finalizate cu ajutorul Frontului German al Muncii (Deutsche Arbeitsfront ÔÇôDAF) ┼či a organiza┼úiei ÔÇ×For┼ú─â prin bucurieÔÇŁ (Kraft Durch Freude) creat─â de partidul nazist pentru organizarea timpului liber pentru muncitori, av├ónd nu doar scopuri strict recreative, dar ┼či de control al unei clase sociale extrem de important─â pentru regim.

Fiecare tab─âr─â ad─âpostea un num─âr fix de muncitori (216) ┼či era compus─â din 12 dormitoare cu 18 ocupan┼úi. Exista ┼či un spa┼úiu comun, cu picturi pe pere┼úi, ferestre largi, dormitoarele beneficiind de ap─â cald─â ├«n permanen┼ú─â. ├Än taberele mai mari aveau loc reprezenta┼úii de teatru ┼či proiec┼úii de film;au fost amenajate spa┼úii verzi, buc─ât─ârii ┼či du┼čuri dotate complet. Muncitorii aveau posibilitatea s─â serveasc─â gust─âri ├«ntre mese ┼či ├«n unele tabere existau inclusiv provizii pentru cei care ┼úineau diete speciale. Dr. Todt a creat un birou special pentru organizarea mentenan┼úei taberelor. Asisten┼úa medical─â era complet─â ┼či gratuit─â, iar victimele accidentelor erau tratate ├«ntr-un spital din Hohenlychen. Exista acces permanent la ziare ┼či materiale educa┼úionale;muncitorii primeau, de asemenea, bilete gratuite pe calea ferat─â, la fiecare dou─â s─âpt─âm├óni pentru cei c─âs─âtori┼úi ┼či la ┼čase s─âpt─âm├óni pentru holtei. Toate m─ârturiile celor implica┼úi ├«n construirea autostr─âzilor, inclusiv la peste 40 de ani dup─â ├«ncheierea lucr─ârilor, sugereaz─â condi┼úii exemplare, un succes de organizare social─â exploatat masiv de autorit─â┼úi.

Realizareaautostr─âzilor a eradicat ┼čomajul?

Aceast─â afirma┼úie a fost o tem─â predilect─â nu doar a nazi┼čtilor, ci ┼či a multor istorici preocupa┼úi de analiza sprijinului masiv de care regimul nazist s-a bucurat chiar atunci c├ónd Germania se transformase ├«ntr-o ruin─â. De altfel, acesta e o disput─â care continu─â inclusiv ├«n zilele noastre. ├Än discursul s─âu din septembrie 1933, la inaugurarea lucr─ârilor, Hitler a vorbit nu doar de eradicarea ┼čomajului, dar ┼či de stimularea v├ónz─ârilor de automobile, ├«n condi┼úiile cre─ârii ÔÇ×automobilului poporuluiÔÇŁ (volkswagen), accesibil unor p─âturi largi ale popula┼úiei.

├Än 2007, profesorul Adam Tooze a publicat o lucrare ├«n care a comb─âtut teza combaterii ┼čomajului prin construc┼úia autostr─âzilor, apreciind c─â ÔÇ×sistemul autostr─âzilor a fost o decizie de reconstruc┼úie na┼úional─â ┼či re├«narmare, nu una strict economic─â, urm─ârind o logic─â mai degrab─â simbolic─â dec├ót practic─âÔÇŁ. ├Äntr-adev─âr, dimensiunea militar─â a re┼úelei de autostr─âzi nu poate fi ocolit─â. Tooze subliniaz─â c─â inclusiv dr. Todt ┼či-a prezentat ├«n decembrie 1932 programul nu ca un r─âspuns legat strict de amploarea ┼čomajului, ci ca parte a unei reconstruc┼úii na┼úionale, iar mi┼čcarea rapid─â a trupelor r─âspundea unor necesit─â┼úi militare pe care regimul nazist le-a proiectat ├«nc─â din 1933. ├Än 1940, generalul Heinz Guderian aprecia c─â ÔÇ×ne bucur─âm de existen┼úa autostr─âzilor din Reich pe care trupele noastre le-au folosit pentru a ajunge la Viena, ├«n regiunea sudet─â, ├«n Cehoslovacia, Polonia sau ├«n VestÔÇŁ.Totu┼či, construirea autostr─âzilor a fost ├«n beneficiul economiei, chiar dac─â efectele directe asupra ┼čomajului au fost mult exagerate. Din analiza profesorului Tooze reiese c─â maximum 250.000 de oameni au fost angaja┼úi de RAB, dintre care doar 130.000 lucrau direct pe ┼čantiere. C├ó┼úiva ani mai t├órziu, m├óna de lucru a devenit greu de g─âsit, fiind ├«nlocuit─â de ma┼čini moderne pe care economia ├«n plin─â dezvoltare le putea livra, pe m─âsur─â ce absorbise for┼úa de munc─â manual─â.

Dimensiunea ideologică a construirii autostrăzilor:drumurile trebuiau să se integreze armonios în peisaj

Planurile de construc┼úie au fost concep┼úia lui Hitler, care a l─âsat detaliile ├«n seama echipei conduse de Fritz Todt, cancelarul oferind ├«ns─â sugestii de fiecare dat─â c├ónd era abordat ├«n aceast─â problem─â. ÔÇ×Aceste drumuri vor trebui s─â existe mult timp dup─â ce noi nu vom mai fiÔÇŁ, avea s─â sus┼úin─â Hitler ├«n discu┼úiile cu dr. Todt. Trebuie men┼úionat c─â se urm─ârea nu doar construirea autostr─âzilor, care erau ├«ntr-adev─âr prima prioritate, dar ┼či modernizarea ├«ntregii re┼úele na┼úionale de drumuri. Alegerea rutelor se f─âcea dup─â o analiz─â detaliat─â a traficului, existent dar ┼či poten┼úial, a cerin┼úelor economice ┼či a detaliilor topografice. Design-ul ├«i apar┼úinea tot lui Todt, dar erau acceptate modific─âri care ┼úineau de condi┼úiile locale, o sarcin─â aflat─â ├«n resposabilitatea a 15 speciali┼čti din zona cu pricina.

E important de ┼čtiut c─â majoritatea inginerilor veneau din industria c─âilor ferate;├«n consecin┼ú─â, autostr─âzile au ├«ncorporat c├óteva caracteristici specifice drumurilor ferate, cum ar fi trasee separate pentru cele dou─â sensuri ┼či benzi lungi ┼či ne├«ntrerupte de mare vitez─â. Exista ┼či o dimensiune ...ideologic─â a construirii autostr─âzilor, dup─â cum afirma dr. Todt. La dorin┼úa expres─â a lui Hitler, drumurile trebuiau s─â se integreze armonios ├«n peisaj, fiind nu doar o crea┼úie material─â, ci ┼či un concept filosofic interpretat ├«n termeni rasiali, a┼ča cum le st─âtea bine nazi┼čtilor. Drumurile urmau s─â apar┼úin─â patrimoniului cultural, s─â evoce o mo┼čtenire istoric─â, expresie a identit─â┼úii germane. ├Än concecin┼ú─â, s-a apelat la peisagi┼čti, ingineri silvici ┼či arhitec┼úi. To┼úi ace┼čtia au format consilii ├«n care se discuta integrarea organic─â a drumurilor ├«n natur─â prin minimalizarea distrugerilor create de mutarea a mii de tone de p─âm├ónt asupra p─âdurilor, c├ómpiilor ┼či cursurilor de ap─â. Dr. Todt a supravegheat personal mutarea tonelor de sol ┼či replantarea vegeta┼úiei de-a lungul traseelor deja construite.

78951390 jpg jpeg

Au fost construite sute de poduri ÔÇô obiect de cult pentru propaganda nazist─â

Cifrele sunt impresionante:├«n fiecare zi se foloseau 2.250 m┬│ de ciment. ├Äntr-un singur an au fost construite 88 de sta┼úii de combustibil ┼či 60.000.000 metri p─âtra┼úi de drumuri, au fost muta┼úi 280.000.000 m┬│ de p─âm├ónt ┼či roc─â ┼či evacua┼úi 15.200.000 m┬│ de sol. P├ón─â ├«n 1937 s-au folosit 4.000.000 m┬│ de beton ┼či 180.000 tone de o┼úel, au fost completate 100 de poduri, s-au folosit 50.000 de utilaje speciale, 3.000 de locomotive, 3.500 km de cale ferat─â, 300 de buldozere.

Podurile au fost un obiect de cult pentru propaganda nazist─â. Necesitatea construirii a sute de poduri a dus la angajarea profesorului dr. Paul Bonantz (1877-1956), cadru universitar la facultatea de profil din St├╝ttgart ├«n anii Primului R─âzboi Mondial. Un fidel al ┼čcolii neoclasice, Bonantz era adeptul arhitecturii istorice, cu accente na┼úionaliste, ceea ce a dus la acceptatea sa de c─âtre Hitler drept principalul artizan al construc┼úiei de poduri. Intrat ├«n conflict cu Hitler din pricina planurilor sale de reconstruc┼úie a g─ârii din M├╝nchen, Bonantz s-a stabilit ├«n Turcia, ├«n 1940. S-a re├«ntors ├«n Germania ├«n 1947 ┼či a lucrat la reconstruc┼úia ora┼čelor St├╝ttgart ┼či D├╝sseldorf. Realiz─ârile estetice ale acestui arhitect de geniu sunt deosebite, ├«ndeosebi podurile peste r├óul Lahn la Limburg ┼či cel construit peste o vale pe autostrada St├╝ttgart-Ulm, care au ├«mbinat armonios monumentalismul, grija pentru mediu ┼či tehnologia, pentru a produce adev─ârate opere de art─â.

Prima sec┼úiune a RAB dat─â ├«n folosin┼ú─â a fost por┼úiunea dintre Frankfurt ┼či Darmstadt, la 19 mai 1935, folosit─â ┼či pentru ├«ncerc─ârile de stabilire a unui record mondial de vitez─â ale celor dou─â echipe de Grand Prix din Germania, Mercedes-Benz ┼či Auto Union;aceasta, p├ón─â ├«n 1938, c├ónd un accident fatal a dus la suspendarea curselor. ├Än total, ├«ntre 1933 ┼či 1938, ├«n Germania s-au construit 3.000 de kilometri de autostrad─â, cu efecte economice ┼či propagandistice remarcabile. ├Än 1936, inclusiv ┼čeful Direc┼úiei Drumuri (US Bureau of Roads) din Statele Unite, Thomas Harris MacDonald, a c─âl─âtorit ├«n Germania pentru a vedea deja celebrele autostr─âzi, av├ónd ├«nt├ólniri private cu dr. Todt ┼či Adolf Hitler. Presa din ├«ntreaga lume a comentat ├«n termeni admirativi reu┼čita regimului care ┼či-a consolidat imaginea ┼či ├«n plan extern.

Obiectiv clar:preg─âtirea economiei pentru r─âzboi

La 9 septembrie 1936, cancelarul german anun┼úa, ├«n cadrul discursului ┼úinut la congresul partidului nazist de la Nuremberg, instituirea Planului de patru ani, o adaptare ÔÇ×na┼úional-socialist─âÔÇŁ a celebrelor cincinale sovietice, ├«n vederea ob┼úinerii de materii prime exclusiv prin mijloace ÔÇ×domesticeÔÇŁ. ÔÇ×├Än patru ani, armata ┼či economia trebuie s─â fie preg─âtite de r─âzboiÔÇŁ, a cerut Hitler, desemn├óndu-l pe Hermann G├Âring s─â coordoneze ├«n implementarea planului, de┼či acesta era cel mult un diletant ├«n materie de economie;aceasta a dus la un conflict cu dr. Hjalmar Schacht, pre┼čedintele Reichsbank ┼či ministru al Economiei, care a ┼či demisionat din func┼úii la 15 noiembrie 1937. ├Än ciuda faptului c─â mai pu┼úin de jum─âtate dintre proiectele ini┼úiale au putut fi ├«ndeplinite p├ón─â la declan┼čarea r─âzboiului, ├«n altele, ├«ndeosebi ├«n ceea ce prive┼čte produc┼úia industrial─â, cre┼čterile au fost substan┼úiale, nivelul investi┼úiilor ├«n astfel de produse fiind ├«n 1939 cu 250% mai mari dec├ót cel mai bun an interbelic, 1928. Construc┼úia de autostr─âzi a fost parte a acestui plan ce urm─ârea preg─âtirea economiei pentru r─âboi.

Realizarea autostr─âzilor a continuat ┼či ├«n timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial;opera┼úiunea a fost stopat─â abia ├«n decembrie 1941

Construc┼úia de autostr─âzi s-a dovedit ÔÇô a┼ča cum am subliniat deja ÔÇô o man─â cereasc─â pentru ma┼čina de propagand─â a regimului. Articole, reportaje, inclusiv c─âr┼úi au fost publicate pentru a pream─âri ceea ce ajunsese s─â fie numit─â ÔÇ×a opta minune a lumiiÔÇŁ, mai falnic─â dec├ót Marele zid chinezesc, mai impresionant─â dec├ót piramidele, mai impun─âtoare dec├ót templele grece┼čti, dep─â┼čind ├«n splendoare catedralele medievale. O leg─âtur─â direct─â a fost f─âcut─â cu marile realiz─âri ale lumii antice, plec├ónd de la dictonul latin ÔÇ×Via VitaÔÇŁ (drumul ├«nseamn─â via┼ú─â).

├Än timpul Jocurilor Olimpice de la Berlin din 1936, lumea ├«ntreag─â a putut vedea ┼či testa autostr─âzile, motiv pentru a se sublinia superioritatea regimului nazist asupra regimurilor democratice. Dup─â declan┼čarea r─âzboiului, la 3 septembrie 1939, ┼či p├ón─â ├«n 1941 au fost construi┼úi ÔÇ×doarÔÇŁ 800 de kilometri de autostrad─â, toate fondurile fiind acum redirec┼úionate pentru a sprijini efortul de r─âzboi. De altfel, din septembrie 1939, 90% din autovehicule au fost rechizi┼úionate de autorit─â┼úi, iar ├«n 1940 s-a ajuns ┼či la lipsa lucr─âtorilor, din motive evidente. ├Än atare situa┼úie, la 3 decembrie 1941, Dr. Todt a stopat construc┼úia de autostr─âzi;├«n acel moment, lungimea acestora atingea 3.860 de kilometri.

Comandantul trupelor aliate din Europa, generalul Dwight David Eisenhower, a fost impresionat de sistemul de drumuri dezvoltat de Germania ┼či a propus dezvoltarea unuia asem─ân─âtor ├«n Statele Unite ├«n 1954, pe c├ónd ocupa Biroul Oval al Casei Alb─â. N─âscut ├«n plin R─âzboi Rece, pe fondul temerilor unui atac nuclear, The Federal Aid Highway Act, aprobat ├«n 1956, a schimbat pentru totdeauna continentul american, propun├ónd construirea a nici mai mult nici mai pu┼úin de 75.437 kilometri de drum de mare vitez─â;ace┼čtia aveau s─â fie completa┼úi ├«n 1991, devenind astfel, de departe, cel mai ├«ntins sistem de autostr─âzi din lume.

Din Antichitate ┼či p├ón─â ├«n zilele noastre, drumurile au adus mic┼čorat distan┼úele ┼či au adus civiliza┼úie ┼či dezvoltare economic─â ÔÇô beneficii pe care ┼či rom├ónii le con┼čtientizeaz─â, dovad─â fiind interesul crescut pentru proiectele de autostr─âzi ce se deruleaz─â ├«n ┼úar─â. Mai e nevoie doar de un mic detaliu:politicieni responsabili, care s─â vad─â dincolo de interesul personal sau de grup...

Cine e Fritz Todt, artizanul autostr─âzilor

Todt s-a n─âscut la 4 septembrie 1891, ├«n localitatea Pforzheim, din Baden. Tat─âl s─âu de┼úinea o manufactur─â de bijuterii. A urmat cursurile de liceu ├«n localitatea de ba┼čtin─â, profil umanist. ├Äntre 1911-1914 a urmat Technische Hochschule(Colegiul Tehnologic) din M├╝nchen ┼či, ulterior, din Karlsruhe (1918-1920). ├Äntre 1914 ┼či 1916 ┼či-a ├«ndeplinit serviciul militar pe frontul de vest. ├Än ultimii doi ani de r─âzboi a fost observator aerian, fiind r─ânit ├«ntr-o b─ât─âlie. Dup─â r─âzboi a devenit inginer constructor ┼či membru al Partidului Nazist ├«n 1923. ├Än 1931 a fost ridicat la rangul de colonel ├«n noua organiza┼úie condus─â de Heinrich Himmler, SS. Din 1933 a condus cele mai importante proiecte inginere┼čti din Germania, printre care ┼či RAB, fiind responsabil ┼či de planul de patru ani. ├Än 1938 a fost numit ├«n fruntea Organiza┼úiei Todt, o structur─â semiguvernamental─â ├«ns─ârcinat─â cu planificarea ┼či construc┼úia fortifica┼úiilor, ├«n acel an demar├ónd lucr─ârile de fortifica┼úii de la grani┼úa vestic─â. ├Äntre 1940 ┼či 1942 a fost ministru pentru Armament ┼či Muni┼úii. A decedat la 8 februarie 1942, ├«ntr-un accident de avion la Rastenburg, ├«n Prusia Oriental─â, fiind ├«nmorm├óntat cu onoruri militare. Succesorul s─âu a fost Albert Speer, numit ministru al Armamentului ┼či Produc┼úiei de R─âzboi.

HU054801 jpg jpeg