Asistenţa medicală de urgenţă la festivităţile de la Cotroceni

În perioada imediat următoare anului 1931 și până în 1939, în zilele 6-8 iunie aveau loc serbările Restaurației, evenimente organizate cu mult fast, în centrul cărora se afla figura regelui Carol al II-lea. Cu acest prilej, în cadrul manifestațiilor din iunie 1936 erau invitați la București președintele Cehoslovaciei – Edvard Beneš și regentul Iugoslaviei – Paul Karadjordjević, primiți de rege la Gara Regală din Băneasa.

Dacă în anii precedenți, aceste evenimente au fost organizate pe stadionul Republicii sau ONEF, aflat în proximitatea Palatului Parlamentului din prezent, evenimentele aferente anului 1936 erau organizate pe Platoul Cotroceni, fiind preferat pentru astfel de evenimente. „Platoul Cotroceni a fost ales pentru demonstraţia străjerilor, iar în acest scop au fost construite cu câteva zile înainte de 8 iunie şapte tribune, toate purtând emblema regală şi drapelele celor trei state membre ale Mici Înţelegeri”, scrie Muzeul Nicolae Minovici, pe pagina de Facebook a instituției.

A treia zi a menifestațiilor purta numele de „Ziua Tineretului”, ocazie cu care la începutul lunii iunie au sosit la București, pe platoul amintit, peste 5000 de străjeri. Periodicul „Curentul” titra: „tabăra de corturi verzi cuprindea trei grupe: primul grup era compus din 2.000 de străjere, al doilea din 2.500 străjeri, iar al treilea din 800 arcaşi şi şoimi”.

Tribunele din lemn, au fost ridicate în careu pentru o vizibilitate cât mai bună, ocupate fiind până la refuz. Programul artistic și-a urmat cursul până în jurul orei 11, moment în care când au început să intre dansatorii pentru a etala dansurile și obiceiurile naționale, s-a auzit un sunet asurzitor, urmat de un vaiet disperat. Tribuna dispusă vis-a-vis de tribuna regală, s-a prăbușit din cauza suprasolicitării, acoperind cu dărâmăturile eferente o parte din cei 3.400 de spectatori.

Din punct de vedere medical aceste evenimente au fost organizate într-un mod cu totul special, după viziunea renumitului medic prof. dr. Nicolae Minovici, care a înființat câteva puncte de prim ajutor în diferite zone. Aceste puncte erau alcătuite în permanență dintr-un sanitar, o ambulanță, medicamente și pansamente dispuse de la Vila Minovici până la Piața Victoriei. De asemenea, Spitalul militar Regina Elisabeta a organizat astfel de posturi la Ateneul Român și Arcul de Triumf.

Același tip de măsură a fost luat și pentru ziua Tineretului, pentru a se evita orice tip de accident. În urma catastrofei două corturi sanitare, extrem de bine aprovizionate cu material specific au fost imediat la dispoziţia accidentaţilor. Lângă tribune, ambulanţele „Salvării”, dintre care una condusă de însuşi profesorul N. Minovici, au intrat imediat în funcţiune, începând transportul răniţilor în oraş, către spitale. Alături de dr. Minovici au acționat peste 60 de medici, printre care Ion Jianu, Șt. Atanasiu, Rădulescu, Gheorghiu, Petrișor. „Spitalul de urgenţă” din cadrul „Salvării” a fost imediat umplut de răniţi, iar într-o clipă dr. Minovici a organizat vastul său garaj într-un spital, în care erau aşezați bolnavii pe brancarde.

Toți acești interni ai „Salvării” erau cunoscuți de către publicul bucureștean, grație intervențiilor lor în orice nenorocire unde le era solicitată intervenția. Doar cine a văzut desfăşurarea activităţii chirurgilor români în acele zile, şi-a putut da seamă de marile speranţe, pe care populația și le-a pus în acest serviciu. În picioare, neobosiţi, nemâncaţi, au lucrat ore întregi, astfel încât, în doar câteva ore, sute de răniţi au fost pansaţi, bandajaţi, operaţi şi aduși în afara oricărui pericol.

Graţie muncii şi elanului lor, panica dispăruse, sufletele şi rănile fizice erau alinate, liniştea fizică şi morală domnea peste tot. Meritele și competenţele acestui corp medical român, dar şi înalta lui valoare morală, elanul umanitar, de care s-a arătat însufleţit, precum şi nobila lui generozitate, în catastrofa de la Cotroceni, trebuiesc știute, promovate și de noua generație.

Tot din presa vremii aflăm că Vaticanul prin secretarul de stat Cardinalul Pacelli, a transmis oficial ministrului României pe lângă Sfântul Scaun, condoleanţele Suveranului Pontif şi ale domniei sale pentru nenorocirea întâmplată la Cotroceni. În nota trimisă se specifica faptul că, Suveranul Pontif „a înălţat personal rugăciuni pentru, veşnica odihnă a victimelor şi însănătoșirea celor scăpați cu viață”.

_{Foto sus: De la stânga la dreapta: Principele Mihai, Edvard Beneš, Regele Carol al II-lea, Principele Regent Paul al Iugoslaviei, Principele Nicolae (© Wikipedia)}