Agricultura, sacrificată pentru industria grea: istoria uitată din spatele planului Valev
Geograful sovietic de origine bulgară a fost acuzat că a vrut să transforme România populară în stat agrar, un fel de grânar pentru puterile industriale ale lagărului socialist. Autoritățile comuniste, se zice, au răspuns deosebit de violent, eroic, la astfel de ingerințe ce urmăreau distrugerea industriei comuniste.
Gheorghe Gheorghiu-Dej a ajuns să fie văzut ca un fel de erou și Costin Murgescu a fost definit drept un mare economist. Din păcate, așa a rămas prin publicațiile științifice.
Un senzațional El Dorado în spațiul românesc
Emil Borisovici Valev a avut drept precursori mulți cercetători români care demonstrau că viitorul fericit al populației din teritoriul ce se potrivea cu fosta Țară Românească va fi strâns legat de progresele agricole.
Constanța Atanasiu a publicat un studiu în anul 1956 despre Raionul Mihăilești, din sud – vestul orașului București, și explica în mod clar că prosperitatea regiunii este determinată de cultivarea intensivă a legumelor.
Au fost realizate circa 34.000 t de legume, cele care au plecat în majoritate spre capitală, dar au ajuns și în R. P. Polonă, R.D.G. și R. Cehoslovacă. Datele despre producțiile minunate chiar provocau uimire.
Puteau fi obținute 13 tone de roșii la hectar și trei tone de ceapă pe aceeași suprafață. Erau cantități net superioare celor ce erau obținute în domeniul cerealelor și prețurile din capitală determinau o creștere a suprafețelor cultivate cu 48 de tipuri de plante.
O posibilă deviere de la linia partidului totalitar
Interesant este că tovarășa cercetătoare Constanța Atanasiu recomanda dezvoltarea agriculturii în regiunea de lângă București și totuși n-a existat cineva din conducerea P.M.R. care s-o acuze că s-a abătut de la linia partidului, de la cauza comunismului. Nu s-a dus o campanie violentă de combatere a tezelor despre folosirea multor țărani în agricultură în loc să fie dirijați spre industria aflată în plin progres.
Se considera că agricultura trebuie să se dezvolte pe baza irigațiilor și regiunea Mihăilești ar fi avut condiții ideale pentru progres în domeniu deoarece dispunea de sol fertil și sursele de apă erau accesibile cu costuri destul de limitate. Argeșul, Sabarul, Ciorogârla și Neajlovul puteau fi amenajate pentru irigații prin realizarea unor baraje și canale.
Nivelul dotării era deosebit de rudimentar și se foloseau roți din lemn, țărănești, pentru ridicarea apei. Astfel de idei despre dezvoltarea agriculturii au fost privite în 1964 drept o crimă împotriva României populare și geograful sovietic a fost acuzat de toate relele posibile.
O victimă a gândirii de tip comunist
Emil Borisovici Valev a scris numai despre ceea ce se făcea în România populară, dar a avut ghinionul să fie ales drept țintă în lupta politică și a ajuns să fie celebru în România după 1989 în calitate de dușman al realizărilor partidului unic, cel ce fusese adus la putere cu ajutorul tancurilor sovietice.
Oare ar fi îndrăznit să se opună în mod real cineva forțelor sovietice în anul 1964? A fost chiar o surpriză pentru cercurile de putere de la Moscova agitația ce părea fără sens.
Geograful sovietic, nu economist, a avut șansa să fie în centrul controversei într-o epocă de deschidere spre Occident, de îmblânzire a regimului totalitar, și n-a mai ajuns să studieze temperaturile extreme prin Siberia și Extremul Orient. A rămas un cadru universitar în universitate și așa și-a încheiat cariera. N-a avansat precum Mihail Gorbaciov.
Soarta publicațiilor științifice în comunista eră
Studiul Constanței Atanasiu a apărut la Editura Academiei și era în conformitate cu principiile comuniste de la București. N-a mișcat cineva vreun deget și au fost trimise spre biblioteci și intelectuali 2.700 de exemplare.
Raionul Mihăilești urma să fie în continuare un furnizor de legume și cereale pentru piețele din București. Mai știe cineva care au fost ideile și informațiile publicate în al treilea volum de Probleme de Geografie? A mai deschis cineva culegerile de studii științifice? Aceeași soartă ar fi fost rezervată și articolului conceput de către Emil Borisovici Valev dacă n-ar fi fost identificat drept vinovat de către temutul Dej. Se observă viclenia liderului comunist.
A fost ales un oarecare cadru universitar și a fost atacat intens. Dacă mergea ceva rău, se dădea vina pe Costin Murgescu și se spunea că a fost o deviere a unui intelectual oarecare și că nu are vreo legătură cu adevărata politică de partid și de stat.
Interesant de observat este un alt aspect: statul comunist a făcut investiții în agricultura din sudul României. Aceste alocări de resurse au fost deosebit de modeste și poate ar fi fost bine să se fi ascultat și de sfaturile venite de la geografi. Constanța Atanasiu și Emil Borisovici Valev au fost uitați de cei de sus și s-a mers înainte după idei politice.
Poporul român ar fi evoluat altfel dacă autoritățile comuniste ar fi gândit normal, dar trebuia cu orice preț să fie dezvoltată industria grea. Așa se dicta de la Moscova.
Foto sus: Gheorghe Gheorgiu-Dej și Nicolae Ceaușescu vizitează stațiunea agricolă experimentală Ştefăneşti-Argeş, în octombrie 1963 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 20/1963)
Mai multe pentru tine...
