70 de ani de la Ziua cea mai lungă  Putin dă ochii în Normandia cu puterea americană FOTO VIDEO jpeg

70 de ani de la Ziua cea mai lungă. Putin dă ochii în Normandia cu puterea americană FOTO VIDEO

La 6 iunie 1944, ├«n zorii zilei, cea mai mare ÔÇ×ArmadaÔÇŁ v─âzut─â vreodat─â ├«n istorie (peste 5.000 de nave) a transportat trupele aliate pe coasta Fran┼úei, deschiz├ónd un nou front ├«n Europa celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Ast─âzi se comemoreaz─â 70 de ani de la momentul ├«n care trupele aliate au cobor├ót pe plajele din Normandia ┼či au f─âcut posibil ca Europa Occidental─â s─â nu ajung─â sub cizma sovietic─â.

Acum ├«n 2014, ├«n contextul crizei din Ucraina, liderii marilor state ale lumii merg pe plajele din Normandia nu doar ca s─â comemoreze cei 70 de ani de la acest eveniment capital din istoria omenirii, ci s─â se ┼či ├«nfrunte simbolic.

Ce s-a ├«nt├ómplat acum 70 de ani ├«n ziua cea mai lung─â? Care au fost atuurile americanilor ├«n fa┼úa lui Hitler atunci? Dar ┼či cum vor evolua lucrurile dup─â ce liderii lumii se vor ├«nfrunta? 

La toate aceste ├«ntreb─âri ┼či la multe altele au r─âspun gen (r) Constantin Degeratu, fost ┼×ef al Marelui Stat Major al Armatei Rom├óne ┼či Consilier de stat la Departamentul Securit─â┼úii Na┼úionale din cadrul Administra┼úiei Preziden┼úiale, istoricul militar Manuel St─ânescu ┼či Ciprian Pl─âia┼ču, editor coordonator Historia. Discu┼úia a fost moderat─â de Ion M. Ioni┼ú─â, redactor ┼čef Historia.

Constantin Degeratu a evocat rolul generalului Dwight Eisenhower ├«n evenimentele din 6 iunie 1944 din Normandia, dar ┼či al generalului german Erwin Rommel.

ÔÇ×Pierderile uria┼če ale Alia┼úilor au fost cauzate de ap─ârarea sofisticat─â pus─â la punct prin eforturilor mare┼čalului Erwin Rommel, care fusese desemnat de Hitler ├«n noiembrie 1943 la comanda Grupului de armate B din Fran┼úa.ÔÇŁ

ÔÇ×F─âr─â implicarea total─â a SUAÔÇŁ, sus┼úine istoricul Manuel St─ânescu, ÔÇ×Germania nu ar fi putut fi ├«nfr├ónt─â. Peste 70% din trupe au fost americaneÔÇŁ. 

Gen (r) Constantin Degeratu:ÔÇ×A fost cea mai ampl─â opera┼úiune militar─â ├«n care s-au folosit planoare. Foarte mul┼úi militari s-au dus la moarte sigur─â. Atuurilor solda┼úilor americani au fost motiva┼úia c─â lupt─â pentru o cauz─â dreapt─â ┼či preg─âtirea foarte bun─âÔÇŁ.

image

Manuel St─ânescu (foto dreapta):ÔÇ×Atitudinea la un moment dat ├«n istorie este esen┼úial─â. S─â lu─âm exemplul Polonieim care a ie┼čit cu cavaleria la atac ├«mpotriva blindatelor germane. Pe sacrificiul acelor eroi s-a construit Polonia de ast─âziÔÇŁ.

Gen (r) Constantin Degeratu:ÔÇŁCunosc bine armata ┼či societatea britanic─â. Discutam de ce Polonia este at├ót de avansat─â, ├«n 1995, ├«n privin┼úa integr─ârii ├«n NATO. Polonia se bazeaz─â pe o credibilitate enorm─â ├«n Occident. Polonia, Rom├ónia ┼či Turcia sunt ├«n prima linie de ap─ârare a NATO ├«n Europa.Avem un parteneriat strategic cu SUA pe care ne str─âduim s─â-l onor─âm. Din p─âcate, nu reu┼čim. NATO ├«nsemn─â for┼úele fiec─ârui stat. O reac┼úie rapid─â poate fi doar ├«n spa┼úiul aerian. ├Än ceea ce ├«nseamn─â ap─ârarea unui teritoriu, este treaba fiec─ârui stat NATO ├«n parteÔÇŁ.

Ion M. Ioni┼ú─â:ÔÇ×Mesajele pe care le d─â Barack Obama nu se refer─â numai la evenimentele de acum 70 de ani, ci ┼či la atitudinea Rusiei din prezentÔÇŁ.

image

Gen (r) Constantin Degeratu (foto dreapta):ÔÇ×Este un mesaj clar al pre┼čedintelui american de fermitate ├«mpotriva oric─âror for┼úe care lupt─â ├«mpotriva libert─â┼úii ┼či democra┼úiei. Putin folose┼čte cli┼čee din ideologia nazist─â:ori suntem prieteni, ori du┼čmaniÔÇŁ.

ÔÇ×Deja mesajul c─âtre Moscova s-a cristalizat. NATO nu este at├ót de slab─â c├ót au crezut ru┼čii. Mesajul c─â ac┼úiunea Rusiei ├«n Ucraina este o agresiune ├«ncepe s─â dea rezultate. E posibil ca la Kremlin s─â se declan┼čeze o criz─â complicat─â. Costurile pentru Crimeea se vor vedea ├«n cur├ónd. Lucrurile pot sc─âpa chiar ┼či de sub controlul Moscovei. Strategia NATO trebuie reg├óndit─â pe linia ├«nt├ói, a┼ča cu a spus Barack ObamaÔÇŁ, a mai spus Constantin Degeratu.

image

Gen (r) Constantin Degeratu:ÔÇ×Pentru Rom├ónia, debarcarea din Normandia a semnificat sf├ór┼čitul unei iluzii, care i-a for┼úat pe politicieni s─â caut─â o solu┼úie de ie┼čire din r─âzboi. Rusia ┼či-a trasat influen┼úa asupra Estului ├«nc─â din 1943, au fost negocieri foarte dure cu ┼ú─ârile Aliate. La 23 August s-a ob┼úinut oricum un maxim posibil:garantarea frontierei de est. Am pl─âtit costurile mai t├órziu, e limpedeÔÇŁ.

Potrivit generalului, ├«ntoarcerea armelor de c─âtre Rom├ónia nu doar a scurtat r─âzboiul cu ┼čase luni, dar a evitat folosirea bombei atomice ├«n Germania, care ar fi avut soarta Japoniei.  

Manuel St─ânescu:ÔÇ×Dup─â ├«ncheierea r─âzboiului, America a fost prima care a ├«n┼úeles c─â Germania trebuie reintegrat─â. Nu o po┼úi plasa ├«n afara Europei. SUA au f─âcut cele mai mari eforturi ├«n acest sensÔÇŁ.