Detaliile mici schimbă istoria celui de-al Doilea Război Mondial

Data de 1 septembrie 1939 a fost luată drept reper pentru a descrie noul conflict planetar pe care-l organizaseră din timp liderii principalelor puteri militare. Acumulările de arme au fost principala lor preocupare în perioada interbelică și a fost necesară o scânteie pentru a se aprinde butoiul cu pulbere.

A fost un conflict al surprizelor, cea mai neplăcută pentru Hitler fiind implicarea totală a Franței și Angliei de partea Poloniei. Ostilitățile implicau și mai mult armament și stocurile au început să fie insuficiente. O altă surpriză tot neplăcută a fost agresivitatea Armatei Roșii, cea care avea efective prea numeroase și o dotare cu tehnică grea peste ceea ce stabiliseră calculele experților Reich-ului.

S-a ajuns în situația în care Uniunea Sovietică să nu mai fie definită drept un aliat și Berlinul a început să deplaseze trupe la granița estică a imperiului ideologic. Și Stalin proceda la fel la frontiera comună. Ziua de 22 iunie 1941 a rămas în paginile cărților drept data la care cele două puteri totalitare au început confruntarea pe viață și pe moarte. Nu exista cale de împăcare, ci numai una de exterminare. Istoria a reținut că Wehrmacht-ul a atacat primul și astfel Germania a fost stat agresor.

România colabora cu Berlinul și a fost implicată în conflict pentru eliberarea teritoriilor pierdute în anul precedent și, automat, a fost putere agresoare în ochii istoricilor plătiți de Kremlin. Istoricul Valeriu Avram a fost pasionat de studierea evoluției aviației militare și a scris o mulțime de cărți și articole. Cum despre activitatea escadrilelor sovietice împotriva teritoriului românesc nu se scrisese, a apărut lucrarea Aviația sovietică deasupra României 1940 – 1944 și un mic detaliu atrage atenția asupra acestei opere valoroase. Se spune că la începutul lunii iunie a anului 1941 mai multe avioane sovietice au pătruns în spațiul aerian românesc și piloții nu s-au mulțumit numai cu misiuni de cercetare. Au fost efectuate mai multe mitralieri în preajma localităților Iași și Huși. Trecerea frontierei care era foarte vizibilă prin faptul că era stabilită pe râul Prut era un act de război, dar partea română nu dispunea de forțe capabile să riposteze eficient. Se putea și mai mult. Aparatele de zbor au revenit în aceleași zone în care existau forțe româno – germane și au fost lansate bombe. Mai mult. Au fost acțiuni și în preajma localităților Roman și Vaslui. Se observă din acest mic detaliu că n-a fost o acțiune izolată și nici o eroare. Localitatea Roman nu se află în preajma Prutului.

Aceste activități aeriene nu puteau fi efectuate decât cu permisiunea Moscovei, personal a tovarășului Iosif Stalin. Se știe că poliția politică era foarte atentă la orice provocare și nu se putea ca un pilot să aibă inițiativa personală a trecerii frontierei de stat. Putea să fie considerată drept o tentativă de fugă din lagărul socialist și, în cel mai fericit caz, se lăsa cu ani buni de temniță. Execuțiile nu erau ceva rar pentru încălcarea indicațiilor de partid și de stat, mai ales a celor militare.

Bombardamentele aeriene din 21 iunie 1941 mai combate o teză dragă istoriografiei sovietice: n-a existat lipsă de pregătire. Aviația avea escadrilele pregătite și chiar se antrena ofensiv. Nu se știa de pregătirile germane de agresiune, dar bombele cădeau peste frontieră.

S-a mai scris că Iosif Stalin s-a temut tot timpul de provocări care să ducă la un conflict cu armata lui Hitler. Documentele românești infirmă teza și este clar că liderul comunist chiar avea prea mult curaj și inițiativă. Adevărul este că la 21 iunie 1941 Armata Roșie și Wehrmacht-ul erau doi giganți militari ce erau separați de un firicel de borne de hotar spre care se îndreptau noi și noi efective. Ciocnirea era inevitabilă.

Partea sovietică a deschis ostilitățile în data de 21 iunie 1941 prin acțiuni de tatonare a dispozitivului inamic, dar nu s-a răspuns decât a doua zi după cum erau stabilite planurile militare.

Trebuie analizate mai în detaliu documentele epocii pentru că interpretările despre evenimentele din iunie 1941 au fost multă vreme cenzurate de partidul adus pe tancurile sovietice. Oare ce surprize mai ascund arhivele Federației Ruse?

_{Foto sus: Copii sovietici adăpostiți, în timpul unui bombardament german, în primele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial (© RIA Novosti / Wikimedia Commons)}

Bibliografie minimală

Corespondența Președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. cu Președintele SUA și cu Primii Miniștrii ai Marii Britanii din timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei 1941 – 1945, vol. I, Editura de stat pentru literatură politică, București, 1953.

Avram, Valeriu, Aviația sovietică deasupra României 1940 – 1944, Editura Miidecărți, Bragadiru, 2020.

Bagramian, I. H., Așa a început războiul, Editura Militară, București, 1974.

Cloșcă, Ionel, Războiul naval și legile lui, Editura Militară, București, 1991.

Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Univers enciclopedic, București, 1997.

Djilas, Milovan, Conversații cu Stalin, Corint Books, București, 1995.

Duțu, Alecsandru, Între Wehrmacht și Armata Roșie, Editura Enciclopedică, București, 2000.

Eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord 22 iunie – 26 iulie 1941, Editura Fundației Culturale Române, București, 1999.

Hillgruber, Andreas, Hitler, Regele Carol și Mareșalul Antonescu Relațiile româno – germane (1938 – 1944), Editura Humanitas, București, 1994.

Iancu, Petre, Aventura submarinului, Editura Albatros, București, 1984.

Istoria economică a României, vol. II, coordonator academician N. N. Constantinescu, Editura Economică, București, 2000.

Istoria Aviației Române, Editura Ştiințifică și Enciclopedică, București, 1984.

Manole, Ilie, Ioan Damaschin, Confruntări navale, vol. 2, Editura Militară, București, 1988.

Negrea, Radu, Banii și puterea, Humanitas, București, 1990.

Roman, Valter, Probleme militare contemporane, Editura Militară, București, 1949.

Scafeș, Cornel, Horia Vl. Şerbănescu, Ioan I. Scafeș, Cornel Andone, Ioan Dănilă, Romeo Avram, Armata Română 1941 – 1945, Editura R.A.I., București, 1996.

Scârneci, Vasile, Viața și moartea în linia întâi, Editura Militară, București, 2012.

Sokolovski, V. D., Strategia militară, Editura Militară, București, 1972.

Solonin, Mark, Butoiul și cercurile, Polirom, Iași, 2012.

Suvorov, Victor, Ziua „M”, Polirom, Iași, 1998.

Suvorov, Victor, Ultima Republică, vol. III, Polirom, Iași, 2011.

Ştefănescu, Alexandru V., În umbra Marelui Reich, Editura Cetatea de scaun, Târgoviște, 2020.

Ţenescu, Fl., Cunoștințe generale asupra războiului și studiul lui, vol. III, Tipografia militară a Ministerului de Răsboiu, București, 1922.

Zaharia, Gheorghe, Constantin Botoran, Politica de apărare a României în contextul european interbelic 1919 – 1939, Editura Militară, București, 1981.