De ce nu a fost ├«ncheiat─â nicio conven╚Ťie ├«ntre Germania ╚Öi Rom├ónia, ├«nainte de Opera╚Ťiunea Barbarossa? jpeg

De ce nu a fost ├«ncheiat─â nicio conven╚Ťie ├«ntre Germania ╚Öi Rom├ónia, ├«nainte de Opera╚Ťiunea Barbarossa?

O problem─â amplu analizat─â ├«n istoriografia na╚Ťional─â este ne├«ncheierea unei conven╚Ťii de natur─â politic─â ╚Öi militar─â ├«ntre Germania ╚Öi Rom├ónia, ├«nainte de declan╚Öarea Opera╚Ťiunii Barbarossa.

Adolf Hitler ╚Öi colaboratorii s─âi nu au avut niciodat─â inten╚Ťia de a ├«ncheia cu Rom├ónia un act oficial care s─â fixeze cadrul cooper─ârii bilaterale, inclusiv pe plan operativ. Participarea statului rom├ón, ca ╚Öi a Finlandei, era un fapt f─âr─â putin╚Ť─â de t─âgad─â, viitoarea campanie era considerat─â a fi de scurt─â durat─â, iar valoarea militar─â a partenerului rom├ón era ├«ndoielnic─â.

De cealalt─â parte, Ion Antonescu ╚Öi-a propus ca obiectiv fundamental al guvern─ârii sale re├«ntregirea grani╚Ťelor ╚Ť─ârii, care nu putea fi materializat, ├«n acel context, dec├ót cu ajutorul Germaniei. El considera c─â fidelitatea fa╚Ť─â de ea ┼či un sprijin consistent ├«n multe domenii, inclusiv militar, vor asigura, la finalul r─âzboiului, rezultatul dorit.

Pe aceast─â baz─â n-a ├«ncercat s─â-i propun─â lui Hitler, ╚Öansele oricum fiind ca ╚Öi inexistente, parafarea unei conven╚Ťii. El considera c─â angajamentul s─âu de recuperare a Basarabiei ╚Öi a nordului Bucovinei, ce avea sus╚Ťinerea cvasi-unanim─â a opiniei publice rom├óne╚Öti, era suficient pentru viabilitatea cooper─ârii cu Germania.

Lipsa unui document oficial care s─â fixeze obliga╚Ťiile p─âr╚Ťilor prezenta un avantaj evident. Nelegat de un tratat, Antonescu putea refuza ├«ndeplinirea unor cerin╚Ťe germane, putea s─â se opreasc─â acolo unde dorea, s─â evite situa╚Ťiile delicate. Dar ╚Öi reversul lucrurilor era la fel de valabil.

Lipsa unor angajamente precise, a unor limite și criterii clare putea să determine aliatul german să ceară, să pretindă oricât, să angajeze statul român dincolo de legitimitatea revendicărilor sale. Din nefericire, acest lucru s-a și întâmplat.

Germania, av├ónd la dispozi╚Ťie rivalitatea rom├óno-maghiar─â, pe care a jucat-o cu abilitate ├«n propriul interes, ╚Öi for╚Ťat─â de pu╚Ťin─âtatea resurselor, ├«n compara╚Ťie cu adversarul, a cerut Rom├óniei o participare din ce ├«n ce mai consistent─â. Neput├óndu-se sustrage exigen╚Ťelor r─âzboiului de coali╚Ťie, Ion Antonescu a acceptat solicit─ârile Berlinului, astfel c─â Armata Rom├ón─â a ajuns la Stalingrad, ├«nregistr├ónd aici o ├«nfr├óngere militar─â de propor╚Ťii.

Se impune precizarea c─â ├«n cursul r─âzboiului, Ion Antonescu ╚Öi Mihai Antonescu, devenit, ├«ntre timp, vicepre╚Öedinte al guvernului ╚Öi ministru al Afacerilor Str─âine, au evocat aceast─â situa╚Ťie, avans├ónd chiar idei de ├«ndreptare, dar lucrurile au r─âmas neschimbate.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Osta╚Öi, v─â ordon, trece┼úi Prutul!ÔÇť De ce? Cu ce? Cum?, publicat ├«n num─ârul 35 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

HS 35 jpg jpeg