Calendar 2 martie: 1916 - A murit regina Elisabeta a României

1716 - A fost publicată lucrarea „Descriptio Moldaviae” a lui Dimitrie Cantemir, scrisă în limba latină, la cererea Academiei din Berlin. Monografia geografică era alcătuită din trei părți și era însoțită de prima hartă a Moldovei.

1836 - Statul Texas și-a declarat independența față de Mexic, sub denumirea de Republica Texas.

1916 - A murit regina Elisabeta a României (18 februarie s.v.), soția regelui Carol I (n. 1843).

După dispariția soțului său, Regina Elisabeta s-a retras la Curtea de Argeș, în Palatul Episcopal, tocmai pentru a fi cât mai aproape de mormântul celui pe care l-a iubit și admirat toată viața. Purta mereu veșminte de doliu, continua să scrie și să-și petreacă timpul cu nepoata sa preferată care îi purta numele, principesa Elisabeta.

În 1915 a venit la București pentru o nouă operație de cataractă, care a reușit, ca și celelalte trei pe care le făcuse înainte. Cu toate acestea, Regina văduvă Elisabeta nu mai avea nicio bucurie de a trăi și chiar i-a declarat lui I.G. Duca, care a venit la sfârșitul lui ianuarie 1916 într-o vizită de curtoazie: „De ce nu mă lăsați să mor, nu vedeți că nu-mi mai găsesc locul pe lumea asta, nu mai am niciun rol de jucat?”

În urma unei răceli transformate în pneumonie, Regina Elisabeta s-a stins din viață la Palatul Regal din București. Regina a fost înmormântată la Curtea de Argeș fără prea mult fast, ținându-se o slujbă ortodoxă și apoi una protestantă.

Presa din București și din străinătate a relatat despre dispariția reginei, despre complexa ei personalitate – scriitoare, pictoriță, iubitoare de muzică și de frumos. Nu a fost uitată nici opera sa caritabilă, unde a excelat, lucru ilustrat și de testamentul reginei, unde se specifica faptul că majoritatea banilor de care dispunea mergeau către societățile de caritate.

Testamentul reginei Elisabeta a României 

Regina îşi redactase testamentul după moartea Regelui Carol I, la data de 11 octombrie 1914, la Curtea de Argeș, la vârsta de 71 de ani. Testamentul se deschidea cu următoarele cuvinte:

„Având aproape 71 de ani, socotesc că a sosit vremea să iau cele din urmă măsuri. De când, călăuzită de voința Cerului, am călcat pe pământul acestei țări, m-am străduit să fac binele, să sădesc în inima-mi caritatea, să încurajez frumosul. Mulțămită generozității marelui meu soț și însușirilor sufletești ale iubitului meu popor, am satisfacțiunea de-a vedea propășind o sumă de instituțiuni menite să susție sufletește și să ajute materialicește pe cei nevoiași”.

Cei 3 milioane de lei primiţi moștenire de la Regele Carol I, cu mici excepții, au fost împărțiţi între societățile de caritate: 1.000.000 de lei avea să fie cuprins într-un fond numit „Fondul Reginei”, din care să se acorde anual două burse a câte 3.000 de lei la doi artiști români pentru perfecționarea lor în străinătate, iar 10.000 de lei trebuiau folosiți pentru căsătoria a două fete sărace; 500.000 de lei urmau să constituie un fond din care trebuia înzestrată o fată de ofițer din Armata Română și care nu beneficia de zestre.

„Institutul Surorilor de Caritate” urma să primească 100.000 de lei, iar alți 100.000 de lei să fie atribuiți Azilului de orbi „Regina Elisabeta”. Câte 50.000 de lei aveau să primească „Societatea profilaxia tuberculozei-Limanul”, „Policlinica Regina Elisabeta”, „Pâinea zilnică” și „Munca”. Societățile „Obolul”, „Furnica”, „Tibișoiul” și „Țesătoarea” primeau 25.000 de lei. Pentru întreținerea unei școli de grădinărie, pomicultură și sericicultură la Curtea de Argeș, Ministerul Agriculturii urma să primească suma de 300.000 de lei.

Regina Elisabeta își încheia testamentul cu următoarele cuvinte: „Sfârșind, înalț rugi fierbinți cătră Cel Atotputernic, să aducă asupra scumpei mele Românii toate binecuvântările pe care sufletul iubitor al Reginei Sale le-a dorit pentru ea, să-i lumineze cărările, pregătindu-i un viitor vrednic de însușirile sufletești ale poporului blând și bun care o locuiește”.

1855 - Alexandru al II-lea a devenit țar al Rusiei, după decesul tatălui său, Nicolae I.

1919 - La Moscova, a avut loc Conferința internațională a partidelor și organizațiilor comuniste. S-a creat Internaționala a III-a Comunistă.

1931 - S-a născut Mihail Gorbaciov, ultimul președinte al URSS (d. 2022).

1939 - A murit arheologul englez Howard Carter, care în 1922 a descoperit mormântul faraonului Tutankamon (n. 1873).

1946 - Ho Chi Minh a fost ales președinte al Vietnamului de Nord.

1969 - A avut loc primul zbor al supersonicului franco-britanic de călători Concorde, care va depăși viteza sunetului la 1 octombrie 1969.

1962 - S-a născut muzicianul american Jon Bon Jovi.

1964 - A murit fizicianul și inventatorul Nicolae Vasilescu-Karpen (n. 1870).

1973 - Trupele americane au început retragerea din Vietnam, proces ce va dura până în 29 martie 1973, ca urmare a tratatului încheiat la Paris.