Va avea Ucraina soarta fostei Iugoslavii? jpeg

Va avea Ucraina soarta fostei Iugoslavii?

Duminica trecută, când copiii au eliberat porumbei albi în Piaţa Sf. Petru din Vatican, un fragment parte al rugăciunii Papei Francisc pentru pace în Ucraina, păsările au fost imediat atacate de o cioară şi de un pescăruş. Oricât de facil ar părea acest simbolism, este o reflectare potrivită a gravităţii situaţiei actuale:ostilitatea crescândă dintre protestatarii radicali şi preşedintele Viktor Yanukovich ameninţă să transforme o naţiune de 46 de milioane de locuitori într-o altă Iugoslavie, anunţă Bloomberg.

Înfuriaţi de moartea a trei protestatari săptămâna trecută, ucrainenii ostili lui Yanukovich au ocupat clădiri ale autorităţilor locale pe tot cuprinsul ţării. Începând din 27 ianuarie, rebelii au preluat controlul asupra clădirilor administrative din spaţiul vestic al Ucrainei, în trei regiuni centrale şi în capitală, conform hărţii publicate de site-ul Inspired.com.ua. Numai în Donetsk, oraşul de origine al lui Yanukovich, şi în Crimeea, care este filorusă, nu au existat încercări de a prelua puterea. Jandarmii au reuşit să înăbuşe revoltele din patru centre regionale-Sumy, Dnepropetrovsk, Zaporozhye şi Cherkasy.

Cauza agitaţiilor din Ucraina

Lui Yanukovich pare să îi lipsească fie forţa militară, fie determinarea de a eşua peste tot. Ministrul Apărării Pavlo Lebedev a declarată că armata va rămâne neutră şi a descris apelurile dinspre ambele părţi pentru intervenţie ca fiind „provocări”. Jandarmeria, care a rămas credincioasă lui Yanukovich, este dispersată inegal şi în contingente mici. Expedierea a mii de poliţişti la Kiev pentru a se lupta cu protestatarii a lăsat centre regionale nepăzite corespunzător – mai ales în vest, unde opoziţia faţă de Yanukovich este cea mai puternică.

Rapoarte de la Partidul Regiunilor lui Yanukovich şi o declaraţie bine ticluită a celui mai bogat ucrainean, Rinat Akhmetov, sugerează că aliaţii preşedintelui sunt împotriva folosirii forţei pentru a opri revoltele.

„Suntem absolut pentru o soluţie paşnică pentru soluţionarea conflictului”, a declarat membrul Partidului Regiunilor Tariel Vasadze pentru theinsider.com.ua după o întâlnire dintre membrii partidului şi Yanukovich, când parlamentarii au lansat idea de a oferi opoziţiei, ca o soluţie de compromis, o parte din posturile ministeriale. Akhmetov, a cărui avere este estimată de Bloomberg la 12.3 bilioane de dolari, a emis o declaraţie prin intermediul societăţii de holding pe care o deţine, SCM:„Singura modalitate de a ieşi din această situaţie este de a merge de la ciocnirile stradale şi încercările de a le înăbuşi spre negocieri constructive pentru a obţine rezultate.” Apelul de la cel mai influent om de afaceri al ţării a venit în urma unei întâlniri a „oligarhilor ucraineni în Kiev, la care au fost discutate scenarii despre viitor fără ca niciun politician să nu fie prezent.

Sâmbătă seara, site-ul prezindeţial l-a citat pe Ministrul Justiţiei Olena Lukash, pe care Yanukovich l-a însărcinat în a-l reprezenta la negocieri, care spunea că doi lideri ai opoziţiei au fost invitaţi să se alăture guvernului. Lui Arseniy Yatsenyuk, liderul celui de-al doilea mare partid parlamentar, Batkivschina, i-a fost propus scaunul de prim-ministru, iar fostul campion mondial la box Vitali Klitschko a fost invitat să ocupe postul de „prim-ministru adjunct pentru probleme umanitare”. Protestatarii din piaţa centrală din Kiev au primit aceste propuneri cu vorbe de ocară. Yatsenyuk s-a grăbit să puncteze că opoziţia a dorit mai mult decât portofolii. „Nicio înţelegere”, a postat acesta pe Tweeter. „Noi terminăm ceea ce am început.”

Revendicările protestatarilor includ amnistierea imediată a tuturor celor arestaţi în timpul dezordinii şi o reformă constituţională prin care să se transfere o parte din puterea prezidenţială Parlamentului. Klitschko, care nu este tentat de a deveni ţarul „umanitar” al Ucrainei, doreşte alegeri prezidenţiale anticipate. Chiar înainte să înceapă protestele, sondajele arătau că Klitschko ar putea să îl învingă pe Yanukovich în cel de-al doilea tur de scrutin.

Pentru a complica şi mai mult situaţia, liderii opoziţiei din Parlament nu îi controlează pe oamenii adunaţi în Kiev, cu atât mai puţin în alte regiuni. În timp ce politicienii discutau soluţii de compromis, un grup ce se autointitulează Spilna Sprava, sau  Cauza Comună, au ocupat trei clădiri ministeriale din centrul capitalei, inclusiv clădirea Ministerului Justiţiei. Ministrul Lukash, mânios, a ameninţat că îl va convinge pe Yanukovich să oprească toate convorbirile şi să introducă starea de urgenţă dacă protestatarii nu părăsesc clădirea. „Dacă Lukash vrea clădirea Ministerului Justiţiei, să îi elibereze imediat pe toţi cei ţinuţi captivi”, a replicat pe Facebook coordonatorul Spilna Sprava, Oleksandr Danilyuk. Protestatarii au părăsit mai târziu clădirea.

Cu nimeni care să deţină ferm controlul, circulă zvonuri despre declararea iminentă a stării de urgenţă sau a unei operaţiuni majore a poliţiei în capitală. Parlamentul plănuieşte să se adune la 28 ianuarie pentru într-o sesiune de urgenţă unde să se analizeze exact cât de mult este înclinat spre compromis Yanukovich şi aliaţii săi. Orice va produce această manevră, va rămâne riscul escaladării continue a conflictului, a colapsului economic şi chiar a unei destrămări a ţării într-un est care se complace în situaţia actuală şi un vest al revoltelor, a declarat analistul politic pro-Kremlin Alexei Chesnakov pentru cotidianul Vedomosti din Moscova.

Pentru preşedintele rus Vladimir Putin şi liderii Occidentali este posibil să fi ratat şansa de a interveni eficient. Pe deasupra Kievului plutesc, metaforic, mai mulţi pescăruşi şi ciori decât porumbei.