UNESCO dezbate riscurile la adresa Patrimoniului Mondial, o atenţie specială fiind acordată Stonehenge

Cu 56 de situri înscrise în Patrimoniul Mondial ameninţate de catastrofe naturale, de războaie sau de lipsa de acţiune, care le-ar putea face să-şi piardă statutul unic, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) evaluează marţi, în cadrul celei de-a 46-a reuniuni anuale, situaţia siturilor sale emblematice, precum şi a celor recent adăugate pe lista sa de risc, cum ar fi monumentul megalitic de la Stonehenge, relatează Agerpres.

Oraşul vechi din Ierusalim, cu zidurile sale, centrul istoric al localităţii ucrainene Liov şi oraşul venezuelean Coro cu portul său se numără printre siturile aflate în prezent în pericol care se vor afla în centrul discuţiilor, marţi şi miercuri, la New Delhi, în India.

Capitala indiană găzduieşte până la 31 iulie reuniunea Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, în cadrul căreia dezbaterea privind Lista Patrimoniului Mondial în Pericol reprezintă unul dintre punctele culminante.

Organizaţia a subliniat, însă, că includerea pe această listă nu trebuie văzută ca o sancţiune, ci mai degrabă ca un sprijin în vederea conservării. "Includerea pe această listă nu este un motiv de teamă şi nu ar trebui interpretată ca o sancţiune", a declarat luni directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, într-un discurs adresat comitetului format din 21 de state.

Aceste discuţii "sensibilizează şi duc la schimbări tangibile, permit evaluarea riscurilor şi identifică modalităţile de remediere a ameninţării", a adăugat ea.

În timp ce multe situri de mare importanţă istorică sau naturală au fost scoase de pe această listă în ultimele decenii, cum ar fi Insulele Galapagos (Ecuador), Angkor Wat (Cambodgia) sau Parcul Naţional Yellowstone (Statele Unite), altele se menţin pe listă de mai bine de 40 de ani.

Cum este cazul oraşului antic al Ierusalimului cu zidurile sale, inclus pe listă în 1982 din cauza lipsei unei politici de conservare sau a efectelor ameninţătoare ale planificării urbane.

De cealaltă parte se află centrul istoric al oraşului Liov din Ucraina, înscris pe listă anul trecut ca urmare a ameninţărilor reprezentate de invazia rusă, alături de Catedrala Sfânta Sofia din Kiev.

Alte situri notabile sunt Coro şi portul său - "singurul exemplu supravieţuitor al unei bogate fuziuni de tradiţii locale cu tehnici arhitecturale Mudejar spaniole şi olandeze", potrivit UNESCO, sit ameninţat de deteriorarea structurilor sale provocată de ploile abundente din 2005 - dar şi Minaretul Jam din Afganistan, din cauza lipsei unui plan de conservare adecvat, în special după venirea talibanilor la putere.

Înscrierea pe această listă facilitează accesul siturilor la finanţare din partea Fondului Patrimoniului Mondial, însă reprezintă totodată un indicator de risc pentru guverne, deoarece dacă situl pierde condiţiile care i-au adus includerea în Patrimoniul Mondial, UNESCO poate decide revocarea statului.

Până în prezent, doar trei situri au avut de suferit astfel: Rezervaţia Arabian Oryx din Oman, Valea Elbei din Dresda, Germania, şi Zona maritimă comercială din Liverpool, Regatul Unit.

Pentru reuniunea actuală a UNESCO, experţii au recomandat înscrierea a două situri pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol: Stonehenge, Avebury şi siturile asociate din Regatul Unit şi Lumbini, locul de naştere al lui Buddha, în Nepal.

În cazul monumentului megalitic, specialiştii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de un proiect care prevede extinderea unui drum principal ce trece la doar 150 de metri de sit şi care ar avea un impact asupra "peisajului preistoric". Prin urmare, ei au recomandat includerea acestuia "pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, pentru mobilizarea sprijinului internaţional".

În ceea ce priveşte Lumbini, locul de naştere al lui Buddha, raportul organizaţiei indică faptul că specialiştii au constatat avarii la templul Maya Devi. Ei şi-au exprimat regretul că un proiect care vizează îmbunătăţirea conservării oraşului a fost paralizat, solicitând în acest sens un plan de acţiune din partea guvernului nepalez şi recomandând înscrierea sitului pe această listă.

Malurile Senei, din Paris, sau ale Dunării, din Budapesta, sunt alte două locuri care, deşi Comitetul nu recomandă deocamdată includerea lor pe lista de risc, menţionează că au "necesităţi urgente de conservare" şi nu exclude posibila lor înscriere.