Un mit ╚Öi un paradox unguresc: revendic─ârile maghiarilor ar fi legitimate de Rezolu╚Ťia Unirii din 1 Decembrie 1918? jpeg

Un mit ╚Öi un paradox unguresc: revendic─ârile maghiarilor ar fi legitimate de Rezolu╚Ťia Unirii din 1 Decembrie 1918?

­čôü Istorie recent─â
Autor: Marius Diaconescu

De┼či maghiarii nu recunosc Unirea de la Alba Iulia, o invoc─â ├«ntotdeauna ca argument pentru legitimarea revendic─ârilor lor, indiferent dac─â solicit─â drepturi referitoare la educa┼úie sau cultur─â ori autonomie teritorial─â. Pe c├ót de hulit─â este Rezolu╚Ťia Unirii din 1 Decembrie 1918, pe at├ót este de mistificat─â ├«n mentalul colectiv unguresc. Dar nici politicienii, nici istoricii maghiari nu citesc corect documentul din 1 Decembrie 1918.

Zilele trecute, deputatul UDMR J├│zsef Kulcs├ír-Terza era foarte sup─ârat pe reac┼úia presei ┼či a politicienilor rom├óni, inclusiv a pre┼čedintelui Klaus Johannis, fa┼ú─â de trocul ├«ncercat de UDMR cu Liviu Dragnea ├«nainte de mo┼úiunea de cenzur─â: ÔÇ×Sunt foarte revoltat, nu este corect, nu este cinstit, nu este omene┼čte, este ┼čovin extremist ce se ├«nt├ómpl─â ... Pozi┼úia grupului UDMR ... a fost foarte corect─â, nu a s─ârit calul, nu a cerut nimic aberant, nimic imoral, ilogic, numai acele drepturi care ne apar┼úin nou─â ┼či au fost promise cu ocazia Proclama┼úiei de la Alba Iulia... Nu am cerut autonomia teritorial─â a ┼úinutului secuiesc, am cerut numai o parte dintre aceste promisiuni, care nici la ora actual─â nu sunt respectateÔÇŁ (subl. M.D.). 

Discursul lui este ├«n reluare, pentru c─â deputatul J├│zsef Kulcs├ír-Terza, c├ónd a avut singura lui interven┼úie ├«n Parlament ├«n aceast─â sesiune parlamentar─â, ├«n 9 mai a.c., la fel a afirmat c─â: ÔÇ×Prin Proclama┼úia de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, c├ónd a luat fiin┼ú─â Rom├ónia modern─â, au fost f─âcute ni┼čte promisiuni care niciodat─â nu au fost respectate. Noi nu cerem altceva dec├ót s─â se respecte acele promisiuni.ÔÇŁ

Nici ├«n Ungaria percep┼úia nu este diferit─â. De exemplu, anul trecut, ├«n 29 noiembrie, Istv├ín Sz├ívay, deputat al partidului extremist JOBBIK, solicita ├«n Parlamentul de la Budapesta ca toate institu┼úiile guvernamentale maghiare s─â arate lumii c─â Rom├ónia ÔÇ×nu respect─â promisiunile de la Alba Iulia din 1918ÔÇŁ (hogy m├ęg 1918-as gyulafeh├ęrv├íri ├şg├ęreteit sem tartja be) ┼či c─â ÔÇ×Rom├ónia este ├«nc─â datoare cu respectarea promisiunilor din 1918ÔÇŁ (Rom├ínia pedig m├ęg az 1918-as ├şg├ęreteinek betart├ís├íval is ad├│s).

Nu ne propunem o recenzie a tuturor declara┼úiilor maghiare similare, care sunt numeroase. Dar ne atrage aten┼úia un articol de opinie semnat de un istoric maghiar din Transilvania, foarte respectat de c─âtre comunitatea maghiar─â. ├Än 29 noiembrie 2014, istoricul Gyula K├íd├ír (1953-2015) afirma: ÔÇ×Primul punct al articolului III al hot─âr├órilor de la Alba-Iulia prevede dreptul la autonomia local─â, cultural─â ┼či teritorial─â... P├ón─â ├«n momentul de fa┼ú─â, nu au fost puse ├«n practic─â hot─âr├órile de la Alba-Iulia, iar principiile de baz─â stabilite acolo consider─âm ┼či ├«n momentul de fa┼ú─â c─â sunt o surs─â juridic─â, deoarece pe acestea poate fi cl─âdit─â convie┼úuirea pa┼čnic─â a maghiarilor ┼či rom├ónilor din Transilvania. Nu cerem nici ├«n momentul de fa┼ú─â mai mult dec├ót ni s-a promis ├«n 1918... A sosit timpul ca Rom├ónia s─â poat─â crea cadrul juridic promis la 1 decembrie 1918, ├«n hot─âr├órile de la Alba-Iulia. ├Än baza hot─âr├órilor, cerem recunoa┼čterea autonomiei teritoriale a P─âm├óntului Secuiesc, dreptul utiliz─ârii oficiale a limbii maghiare ┼či ca drapelul secuiesc s─â nu fie persecutat.ÔÇŁ

Desigur că o asemenea îndârjire din partea maghiară nu poate decât să ne provoace la o lectură a Rezoluţiei Unirii din 1 decembrie de la Alba Iulia, în care am tot căutat unde este promisă autonomia teritorială, mai ales în invocatul articol 3. Vă propun un exerciţiu simplu de lectură a unui document istoric.

Pentru început, iată textul:

ÔÇ×I. Adunarea Na┼úional─â a tuturor Rom├ónilor din Transilvania, Banat ┼či ┼óara Ungureasc─â, aduna┼úi prin reprezentan┼úii lor ├«ndrept─â┼úi┼úi la Alba-Iulia ├«n ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decreteaz─â unirea acelor rom├óni ┼či a tuturor teritoriilor locuite de d├ón┼čii cu Rom├ónia. Adunarea Na┼úional─â proclam─â ├«ndeosebi dreptul inalienabil al na┼úiunii rom├óne la ├«ntreg Banatul cuprins ├«ntre r├óurile Mure┼č, Tisa ┼či Dun─âre.
II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.
III. ├Än leg─âtur─â cu aceasta, ca principii fundamentale la alc─âtuirea noului Stat Rom├ón , Adunarea Na┼úional─â proclam─â urm─âtoarele: 
1. Deplin─â libertate na┼úional─â pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra ┼či judeca ├«n limba sa proprie prin indivizi din s├ónul s─âu ┼či fiecare popor va primi drept de reprezentare ├«n corpurile legiuitoare ┼či la guvernarea ┼ú─ârii ├«n propor┼úie cu num─ârul indivizilor ce-l alc─âtuiesc.
2. Egal─â ├«ndrept─â┼úire ┼či deplin─â libertate autonom─â confesional─â pentru toate confesiunile din Stat.ÔÇŁ (subl. M.D.)

├Än primul r├ónd, atrag aten┼úia c─â punctele de la articolul III sunt ÔÇ×principii fundamentale la alc─âtuirea noului Stat Rom├ónÔÇŁ proclamate. ├Än schimb, Unirea este decretat─â ├«n primul articol: ÔÇ×decreteaz─â unireaÔÇŁ. Este o diferen┼ú─â imens─â din punct de vedere juridic ├«ntre o hot─âr├óre sau decret, cum a fost Unirea, ┼či proclamarea unor principii. Principiile proclamate la Alba Iulia nu sunt nici promisiuni ┼či nici nu formeaz─â vreo baz─â juridic─â pentru revendic─ârile ungurilor din Transilvania.

Primul alineat al articolului III formuleaz─â clar primul principiu: ÔÇ×deplin─â libertate na┼úional─âÔÇŁ. Iar pentru a nu exista interpret─âri diferite, ├«n fraza urm─âtoare se explic─â ce ├«n┼úelege Adunarea Na┼úional─â a rom├ónilor prin aceast─â ÔÇ×deplin─â libertate na┼úional─âÔÇŁ, adic─â:

- Fiecare popor se va instrui ... ├«n limba sa proprie prin indivizi din s├ónul s─âu. Adic─â fiecare minoritate va putea s─â aib─â ┼čcoli ├«n limba sa. Referindu-ne la maghiari, ei au sau nu ┼čcoli cu predare ├«n limba matern─â indiferent de nivel? Eu ┼čtiu c─â de la nivel de gr─âdini┼ú─â p├ón─â la cel universitar exist─â ├«nv─â┼ú─âm├«nt ├«n limba maghiar─â gratuit. Maghiarii pot ├«nv─â┼úa ├«n limba matern─â, adic─â ├«n limba maghiar─â.

- Fiecare popor se va administra ... ├«n limba sa proprie prin indivizi din s├ónul s─âu. Adic─â fiecare minoritate va avea reprezentan┼úi ├«n administra┼úie. ├Än comunele, ora┼čele ┼či jude┼úele cu popula┼úie predominant maghiar─â consilierii locali, consilierii jude┼úeni, primarii, ┼čefii consiliilor jude┼úene sunt unguri. Chiar ┼či ├«n localit─â┼úile ├«n care maghiarii nu sunt majoritari, ei au consilieri locali sau jude┼úeni propor┼úional cu ponderea lor demografic─â.

- Fiecare popor se va judeca ... ├«n limba sa proprie prin indivizi din s├ónul s─âu. M-am uitat pe internet la organigrama tribunalelor din jude┼úele Harghita ┼či Covasna. ├Än fiecare tribunal sau judec─âtorie din regiunile locuite de maghiari exist─â judec─âtori ┼či grefieri unguri. Deci pot fi judeca┼úi de ÔÇ×indivizi din s├ónul s─âuÔÇŁ. Chiar ┼či la Curtea Constitu┼úional─â exist─â un judec─âtor ungur. Statul asigur─â traduc─âtor autorizat atunci c├ónd este necesar. Cine ├«i opre┼čte pe juri┼čtii maghiari s─â intre ├«n magistratur─â?

- Fiecare popor va primi drept de reprezentare ├«n corpurile legiuitoare ... ├«n propor┼úie cu num─ârul indivizilor ce-l alc─âtuiesc. Din 1990, ├«n fiecare Parlament au fost deputa┼úi ┼či senatori unguri, propor┼úional cu ponderea popula┼úiei maghiare ┼či cu op┼úiunile lor de vot.

- Fiecare popor va primi drept de reprezentare ... la guvernarea ┼ú─ârii ├«n propor┼úie cu num─ârul indivizilor ce-l alc─âtuiesc. Mai ┼čtie cineva socoteala ├«n c├óte guverne de dup─â 1990 au fost mini┼čtri unguri? Chiar ┼či atunci c├ónd nu sunt oficial la guvernare, exist─â secretari de stat unguri ├«n Educa┼úie, uneori ┼či la Cultur─â.

Toate aceste puncte detaliate sunt ceea ce ├«n┼úelegeau rom├ónii ├«n 1918 ca ÔÇ×deplin─â libertate na┼úional─âÔÇŁ. Nic─âieri nu este niciun cuv├ónt despre autonomie teritorial─â. Faptul c─â dup─â enun┼úarea principiului ÔÇ×Deplin─â libertate na┼úional─â pentru toate popoarele conlocuitoareÔÇŁ urmeaz─â punct ┼či apoi textul continu─â cu detalii, arat─â clar c─â rom├ónii au fost aten┼úi la Alba Iulia s─â explice ce ├«n┼úeleg ei prin aceast─â libertate na┼úional─â pentru a nu se crea confuzii ┼či a nu l─âsa loc de interpret─âri diferite.

Toate aceste puncte detaliate sunt ceea ce ├«n┼úelegeau rom├ónii ├«n 1918 ca ÔÇ×deplin─â libertate na┼úional─âÔÇŁ. Nic─âieri nu este niciun cuv├ónt despre autonomie teritorial─â. Faptul c─â dup─â enun┼úarea principiului ÔÇ×Deplin─â libertate na┼úional─â pentru toate popoarele conlocuitoareÔÇŁ urmeaz─â punct ┼či apoi textul continu─â cu detalii, arat─â clar c─â rom├ónii au fost aten┼úi la Alba Iulia s─â explice ce ├«n┼úeleg ei prin aceast─â libertate na┼úional─â pentru a nu se crea confuzii ┼či a nu l─âsa loc de interpret─âri diferite.

Ca dovad─â c─â ┼čtiau foarte bine ce ├«nseamn─â cuv├óntul autonomie ┼či care sunt implica┼úiile lui juridice, este utilizarea lui ├«n cazul confesiunilor. Este vorba de alineatul 2 din art. III, c├ónd se proclam─â ca principiu: ÔÇ×Egal─â ├«ndrept─â┼úire ┼či deplin─â libertate autonom─â confesional─â pentru toate confesiunile din Stat.ÔÇŁ Aici au alipit doi termeni ÔÇô libertate ┼či autonomie, rezult├ónd sintagma libertate autonom─â. Iat─â dovada c─â prin libertatea de la alineatul 1 rom├ónii nu au ├«n┼úeles autonomie! Apropos, unii politicieni se pl├óng c─â nu ar avea autonomie confesiunile maghiare din Transilvania. Atunci cum se explic─â prezen┼úa lui L├íszl├│ T├Âkes, care s-a radicalizat extrem de mult ├«mpotriva Rom├óniei, ├«n fruntea Bisericii protestante maghiare din Transilvania? Sau prezen┼úa ├«n fiecare biseric─â ungureasc─â, fie protestant─â, fie catolic─â, a steagului Ungariei la loc de cinste, ca o icoan─â, iar cel al Rom├óniei lipse┼čte cu des─âv├ór┼čire? Nu este o dovad─â a autonomiei confesionale ├«n Rom├ónia?

Atunci pe ce baz─â invoc─â ungurii Documentul Unirii din 1 Decembrie 1918? Nic─âieri nu scrie acolo autonomie teritorial─â. Toate componentele acestei libert─â┼úi na┼úionale proclamate ca principiu la 1 Decembrie 1918, de la ├«nv─â┼ú├óm├ónt ├«n limba matern─â p├ón─â la administra┼úie ├«n maghiar─â ┼či reprezentare ├«n Parlament ┼či ├«n guvern sunt respectate.

Vor fi unii cititori care vor obiecta ├«n leg─âtur─â cu dreptul de a fi judecat ├«n limba minorit─â┼úii. At├óta timp c├ót exist─â unguri ├«n magistratur─â, este o dovad─â c─â ungurii au posibilitatea s─â accead─â ├«n magistratur─â. Desigur, trebuie s─â ├«nve┼úe la fel ca ceilal┼úi magistra┼úi legisla┼úia rom├óneasc─â. Nu po┼úi crea ├«n secolul 21 dou─â sisteme juridice diferite pe criteriul na┼úionalit─â┼úii. A┼ča ceva era ├«n Evul Mediu timpuriu, c├ónd se aplica principiul personalit─â┼úii legilor, adic─â fiecare etnie avea propriul cod de legi. Ce facem, ne ├«ntoarcem la anul 650 ├«n Regatul franc, c├ónd francii se judecau dup─â legea salic─â, iar galo-romanii dup─â dreptul roman?

De┼či sunt sute ┼či mii de juri┼čti maghiari ├«n Rom├ónia, cei mai mul┼úi prefer─â avocatura. Exact la fel era ├«nainte de 1918 la rom├óni. Majoritatea intelectualilor rom├óni din Transilvania au absolvit dreptul, dar profesau doar ca avoca┼úi, ├«i reprezentau pe rom├óni ├«n procese ┼či nu se str─âduiau s─â intre ├«n magistratur─â. Se c├ó┼čtiga bine din reprezentarea ├«n procese, mai ales c─â pe atunci procesele se judecau doar ├«n maghiar─â, iar majoritatea rom├ónilor, ├«n ciuda ├«nv─â┼ú─âm├óntului obligatoriu ├«n limba maghiar─â, nu cuno┼čteau suficient de bine ungure┼čte.

Rezolu┼úia Unirii din 1 decembrie 1918 a devenit un mit ├«n mentalul colectiv maghiar, inventat ┼či promovat de politicieni cu ajutorul ziari┼čtilor ┼či a istoricilor locali, care interpreteaz─â cum ar dori ei s─â fi fost acea rezolu┼úie. Am g─âsit cel pu┼úin trei traduceri diferite ├«n maghiar─â ale fragmentului mai sus invocat din Rezolu┼úia de la Alba Iulia. Cred c─â traducerea f─âcut─â de ziari┼čtii maghiari de la cotidianul central Pesti Hirlap ├«n 3 Decembrie 1918 este mult mai apropiat─â de sensurile epocii respective, dec├ót traducerile vehiculate de politicienii de ast─âzi. De aceea, public un fragment cu acel punct 3, alineatul 1, din ziarul budapestan, pentru a le aminti politicienilor maghiari c─â cel mai bine au ├«n┼úeles sensul cuvintelor din Proclama┼úia Unirii oamenii epocii respective. Nici ei nu au v─âzut nic─âieri autonomie. Nici teritorial─â ┼či nici m─âcar cultural─â.

Extras din Pesti Hirlap, 3 Decembrie 1918:


image

Invocarea Rezolu┼úiei de la Alba Iulia de c─âtre unguri este nu doar un mit, ci ┼či un paradox, ├«n condi┼úiile ├«n care mul┼úi maghiari nu recunosc Unirea Transilvaniei cu Rom├ónia, deci nu recunosc Documentul Unirii. Dar ├«l invoc─â, mistific├óndu-l, c├ónd cer autonomie.

Suntem aproape la 100 de ani de la Unirea de la Alba Iulia, a c─ârei valoare istoric─â ┼či juridic─â nu poate fi contestat─â. Transilvania s-a unit cu Rom├ónia pentru c─â a┼ča au hot─âr├ót rom├ónii la Alba Iulia, nu pentru c─â am fi primit-o cadou de la Marile Puteri la Conferin┼úa de Pace. Acesta este un alt mit al politicienilor ┼či istoricilor maghiari, despre care vom vorbi alt─âdat─â. ├Än acest secol, nu am reu┼čit s─â normaliz─âm rela┼úiile rom├óno-maghiare. ├Än ciuda rela┼úiilor oficiale pa┼čnice, aliniate ├«n geopolitica Europei Centrale, animozit─â┼úile sunt reciproce. Oare nu ar fi cazul de reconciliere? M─âcar acum dup─â 100 de ani de la Unirea de la Alba Iulia, care este un fapt istoric dat, ireversibil.

├Än loc de argumente de genul ÔÇ×ni se cuvine pentru c─â a┼úi promis la Alba IuliaÔÇŁ, care, dup─â cum se vede, sunt doar un mit, ar trebui poate s─â vin─â politicienii maghiari cu argumente practice, izvor├óte din necesit─â┼úile cotidiene ale comunit─â┼úii maghiare. Pe rom├ón, luat ca individ, nu ├«l intereseaz─â nici c├óte ┼čcoli ungure┼čti sunt, nici c├ó┼úi judec─âtori unguri sunt ┼či nici m─âcar dac─â se utilizeaz─â limba maghiar─â ├«n prim─âriile localit─â┼úilor ungure┼čti. Animozit─â┼úile sunt declan┼čate de erorile de comunicare ale p─âr┼úii maghiare. Hai c─â iar dau sfaturi UDMR-ului ┼či se sup─âr─â unii cititori...