Un atelier antic de faianță dezvăluie secretele puterii regilor kușiți
Arheologii au descoperit un atelier de producție a faianței într-un important complex de temple din Napata, capitala anticului Regat Kuș, din Nubia. Descoperirea oferă noi indicii despre modul în care conducătorii kușiți foloseau meșteșugurile specializate pentru a-și consolida autoritatea regală.
Egiptul antic a înflorit în nordul Văii Nilului, însă vecina sa din sud, Nubia, aflată pe teritoriul actualului Sudan, a avut o importanță semnificativă. În secolul al VIII-lea î.Hr., Regatul Kuș a ajuns chiar să cucerească Egiptul și să-l stăpânească, informează revista Antiquity.
Deși Egiptul antic fascinează oamenii de secole, despre Nubia știm relativ puține lucruri. În plus, cercetările de până acum au prezentat adesea Regatul Kuș drept o civilizație care a preluat modelul egiptean în numeroase aspecte ale organizării politice și economice.
„Cercetările recente au contestat tot mai mult teoriile mai vechi, potrivit cărora Regatul Kuș nu ar fi fost decât o copie a Egiptului. Rămân însă întrebări importante despre modul în care statul Kuș controla resursele, forța de muncă, producția și distribuția bunurilor de prestigiu”, explică dr. Rennan Lemos, de la Universitatea Durham, autorul principal al studiului „Crafting power in Kush: faience production and state control in the Napatan region”, publicat în revista Antiquity.
Pentru a clarifica aceste aspecte, dr. Kathryn Howley, de la Universitatea din New York, și dr. Lemos, alături de o echipă de cercetători, au efectuat săpături în complexul de temple de la Sanam, construit în secolul al VII-lea î.Hr. de regele kușit Taharqo.
Arheologii au scos la iveală vestigiile unui atelier de faianță amenajat în incinta templului. Printre descoperiri se numără sute de mărgele din faianță și chiar o figurină funerară „șabti”, realizată din același material. Astfel de statuete erau depuse în mormintele regale atât în Egipt, cât și în Nubia.
Producția faianței era un proces poluant, care genera fum și vapori neplăcuți, ceea ce face surprinzătoare amplasarea atelierului atât de aproape de un centru religios. În Egipt, atelierele de acest tip erau situate, de regulă, la periferia așezărilor.
În Nubia, însă, templele ocupau un loc central în economia statului și erau strâns legate de autoritatea regală.
Prin urmare, avantajele asocierii producției de faianță cu puterea regală par să fi cântărit mai mult decât inconvenientele procesului de fabricație. Descoperirea indică faptul că, în Nubia antică, autoritatea conducătorilor era strâns legată de controlul producției de bunuri valoroase.
„Dovezile arată că templul de la Sanam nu era doar un monument religios, ci și un centru de producție aflat sub controlul statului. Atelierul realiza obiecte din faianță asociate puterii regale, inclusiv figurine șabti destinate necropolei regale de la Nuri”, afirmă dr. Lemos.
Un aspect important este că, deși utilizarea faianței în Regatul Kuș a fost probabil inspirată de tradițiile egiptene, metodele de producție par să fi fost considerabil diferite.
„Atelierul arată că meșteșugarii kușiți au adaptat tehnologiile inspirate din Egipt la condițiile locale. În loc să folosească piatră calcaroasă, o resursă rară în mare parte din Sudan, aceștia par să fi utilizat cochilii marine măcinate pentru a obține varul necesar fabricării faianței. Acest lucru indică existența unor inovații tehnologice, nu o simplă imitare a modelului egiptean”, explică dr. Lemos.
Descoperirea oferă dovezi directe și rare despre modul în care Regatul Kuș își exercita puterea, indicând faptul că statul controla nu doar producția obiectelor de prestigiu, ci și accesul la materiile prime, forța de muncă și cunoștințele specializate necesare pentru realizarea acestora.
Totodată, cercetarea scoate în evidență diferențele dintre Nubia și Egipt. În timp ce în Egipt puterea se manifesta, de regulă, prin controlul asupra pământurilor și agriculturii, rezultatele studiului indică faptul că autoritatea statului kușit se sprijinea, în bună măsură, pe controlul producției de obiecte cu valoare simbolică și socială.
„Aceste descoperiri evidențiază creativitatea și capacitatea de inițiativă a societăților nubiene antice. În loc să adopte pur și simplu practicile culturale egiptene, kușiții au selectat și adaptat tehnologii și idei din alte civilizații, dezvoltând propriile metode de producție și creând obiecte care aveau semnificații sociale și politice specifice culturii kușite”, concluzionează dr. Lemos.
Foto sus: Un „șabti” din faianță verde, descoperit în atelier, o matriță similară din interiorul templului (© Antiquity (2026). DOI: 10.15184/aqy.2026.10434)
Mai multe pentru tine...
