Rusia își rescrie istoria: recuperarea Primului Război Mondial jpeg

Rusia își rescrie istoria: recuperarea Primului Război Mondial

­čôü Istorie recent─â
Autor: Andreea Lup┼čor

La ├«nceputul Primului R─âzboi Mondial, Rusia f─âcea parte din Tripla ├Än╚Ťelegere (sau Antanta), alian╚Ťa care avea s─â c├ó╚Ötige ├«n cele din urm─â conflictul. ├Äns─â p├ón─â ├«n 1918, Imperiul Rus disp─âruse, iar problema r─âzboiului a fost dat─â uit─ârii de c─âtre noul regim bol╚Öevic. ├Än prezent, pre╚Öedintele Putin vrea s─â o readuc─â la via╚Ť─â, scrie publica╚Ťia german─â Spiegel.

Singurul monument ├«n cinstea solda╚Ťilor ru╚Öi mor╚Ťi ├«n Primul R─âzboi Mondial se afl─â ├«ntr-unul din parcurile Moscovei. Aici exist─â o plac─â de granit ro╚Öu pe care sunt gravate urm─âtoarele cuvinte:ÔÇ×Serghei Alexandrovici Schlichter, student la Universitatea din Moscova, n. 31 decembrie 1894, r─ânit ├«n b─ât─âlie pe 20 iunie 1916 ├«n apropiere de Baranovici, mort la data de 25 iunie 1916.ÔÇŁ

Nic─âieri ├«n Rusia nu exist─â un alt monument care s─â poarte numele unui soldat mort ├«n R─âzboiul din 1914-1918. Cei 2 milioane de ru╚Öi care au pierit ├«n acest conflict au disp─ârut din memoria colectiv─â a ╚Ť─ârii lor, deoarece ÔÇ×Marele  R─âzboiÔÇŁ, a╚Öa cum era odat─â cunoscut ├«n Rusia, nu ╚Öi-a mai g─âsit locul ├«n discursul istoric comandat de centrul politic. Atunci, ne ├«ntreb─âm, de ce cazul lui Serghei Schlichter este unic?

Povestea unui soldat imperial

Informa╚Ťii despre Serghei Alexandrovici Schlichter se g─âsesc ├«n arhive. N─âscut ├«n ora╚Öul ucrainean Poltava, Serghei era fiul unui bol╚Öevic devotat. C├ónd a ├«nceput r─âzboiul, ├«n vara lui 1914, Schlichter era student la Universitatea Imperial─â din Moscova, la Facultatea de Istorie ╚Öi Pedagogie. S-a oferit voluntar pentru a munci ├«ntr-un spital militar ╚Öi, de acolo, a fost trimis pe front, unde s-a remarcat pentru curajul s─âu. A trecut linia frontului c─âtre tab─âra german─â ca emisar pentru pace ╚Öi a primit Crucea Sf. George pentru gestul s─âu. Anul urm─âtor, ├«n luna mai, s-a al─âturat, ca voluntar, regimentului de infanterie 266.

C├óteva s─âpt─âm├óni mai t├órziu, regimentul s─âu s-a al─âturat luptei din apropierea ora╚Öului Baranovici, din Belarus. Dup─â ce ofi╚Ťerii afla╚Ťi la comand─â au murit, Schlichter a fost cel care a condus unitatea mai departe, reu╚Öind s─â cucereasc─â un avanpost austriac. T├ón─ârul a fost ├«ns─â r─ânit ╚Öi a murit ├«n drum c─âtre spital. A fost ├«nmorm├óntat la Moscova, ├«n cimitirul de onoare pentru solda╚Ťii mor╚Ťi ├«n r─âzboi.

image 587136 galleryV9 gogl jpg jpeg

Soarta lui Serghei Schlichter, precum ╚Öi cea a cimitirului veteranilor din Sokol, unde acesta e ├«nmorm├óntat, arat─â schimb─ârile radicale prin care a trecut Rusia pe parcursul secolului XX. C├ónd cimitirul a fost inaugurat pe 28 februarie 1915, ├«n prezen╚Ťa unor invita╚Ťi de onoare (consulii britanic, francez, belgian, japonez ╚Öi s├órb au participat, precum ╚Öi Episcopul Bisericii Ruse ╚Öi Marea Duces─â Elisabeta Feodorovna, sora ├Ämp─âr─âtesei), spa╚Ťiul de 22 de hectare era destinat s─â devin─â un loc al comemor─ârii victimelor, un loc de onoare al na╚Ťiunii ruse.

├Än cur├ónd, la Sokol aveau s─â fie ├«nmorm├ónta╚Ťi 17.920 generali, ofi╚Ťeri ╚Öi solda╚Ťi ai Armatei ╚Üariste. Schimbarea avea s─â vin─â ├«n iarna anului 1917, dup─â venirea la putere a bol╚Öevicilor. ├Än cur├ónd, la por╚Ťile cimitirului aveau s─â aib─â loc execu╚Ťii. Aici au fost uci╚Öi, ├«ntr-o singur─â zi, un episcop ╚Öi un protopo al Bisericii Ortodoxe Ruse, doi fo╚Öti mini╚Ötri de interne, liderul consiliului na╚Ťionali ╚Öi mai mul╚Ťi senatori.

C├óteva luni mai t├órziu, Rusia ╚Öi-a ├«ncheiat lupta pe front, ├«ncheind pace separate cu Germania (Pacea de la Brest-Litovsk din martie 1918). R─âzboiului continental ├«i luase ├«ns─â locul un altul:r─âzboiul civil dintre reprezentan╚Ťii Vechiului Regim ╚Öi Bol╚Öevici. A╚Öa au ajuns s─â fie ├«nmorm├ónta╚Ťi la Sokol at├ót membrii ai Armatei Albe, c├ót ╚Öi solda╚Ťii Armatei Ro╚Öii.

Cimitirul a fost ├«nchis ├«n 1925 ╚Öi distrus ├«n 1932, la ordinele lui Stalin. Liderul de la Kremlin a ordonat ca pietrele de morm├ónt s─â fie ├«nl─âturate ╚Öi ca parte din terenul de 22h s─â fie transformat ├«n parc. Potrivit legendei, tat─âl lui Serghei Schlichter, un apropiat al lui Lenin, s-a aruncat peste piatra de morm├ónt a fiului s─âu chiar ├«n momentul ├«n care aceasta urma s─â fie distrus─â, salv├ónd-o. Ulterior, ├«n anii ÔÇÖ50, pe terenul vechiului cimitir au fost contruite locuin╚Ťe reziden╚Ťiale ╚Öi un cinematograf.

Momentul cheie al istoriei ruse:r─âzboiul sau revolu╚Ťia?

De ce a ales Rusia s─â ╚Ötearg─â din memoria colectiv─â Primul R─âzboi Mondial pentru aproape un secol? ╚śi de ce ├«l redescoper─â abia acum?

Marea Enciclopedie Sovietic─â descrie r─âzboiul din 1914-1918 ca fiind un ÔÇ×r─âzboi imperialist dintre dou─â coali╚Ťii ale puterilor capitaliste, purtat pentru re├«mp─âr╚Ťirea unei lumi deja ├«mp─âr╚ŤiteÔÇŁ. R─âzboiul este descris drept ÔÇ×agresiv ╚Öi injustÔÇŁ, cauz─â a ÔÇ×agrav─ârii luptei de clas─âÔÇŁ, acceler├ónd nevoia de Revolu╚Ťie. Sub forma Marii Revolu╚Ťii Socialiste din Octombrie, aceast─â revolu╚Ťie a permis poporului rus s─â se elibereze de opresiunea capitali╚Ötilor ╚Öi a nobilimii.

Timp de mul╚Ťi ani, mesajul esen╚Ťial al istoriografiei a fost c─â evenimentul-cheie al epocii fusese Revolu╚Ťia lui Lenin ╚Öi nu r─âzboiul, chiar dac─â, p├ón─â ├«n 1918, Rusia pierduse aproape ┬╝ din teritoriile sale europene, inclusiv Polonia, statele Baltice, Ucraina ╚Öi Finalanda.

800px Kustodiev The Bolshevik jpg jpeg

├Än Rusia, Primul R─âzboi Mondial nu a creat eroi. Prea pu╚Ťine b─ât─âlii au avut loc pe teritoriul rus, armata ╚Ťarist─â lupt├ónd mai mult ├«n Prusia de Est ╚Öi ├«n Caucaz. ╚śi, spre deosebire de r─âzboiul din anii ÔÇÖ40 ├«mpotriva Germaniei naziste, ru╚Öii nici nu prea ╚Ötiau exact pentru ce lupt─â ├«n acest r─âzboi. ├Än 1945, c├ónd Prusia de Est a fost cucerit─â de Armata Ro╚Öie ÔÇô deci regiunea ├«n care, la ├«nceputul Primului R─âzboi Mondial, muriser─â 160.000 de solda╚Ťi ru╚Öi, liderul de la Kremlin a decis s─â distrug─â orice urm─â a gropilor comune aflate aici, ignor├ónd episodul pentru ca acesta s─â nu pun─â ├«n pericol mitul revolu╚Ťiei.

Ast─âzi, aproape un veac mai t├órziu, povestea ├«ncepe s─â se schimbe. Pe 1 august 2013, la Kremlin a fost organizat─â o ceremonie de comemorare a izbucnirii Primului R─âzboi Mondial, prima ceremonie de acest fel. Cu aceast─â ocazie, s-a lansat o competi╚Ťie pentru realizarea unui monument care s─â onoreze memoria celor ÔÇ×15 milioane de solda╚ŤiÔÇŁ care au plecat la r─âzboi ├«n 1914           ÔÇ×pentru ap─ârarea patrieiÔÇŁ. Monumentul urmeaz─â s─â fie dezvelit anul acesta, la 1 August.

Renașterea Imperiului

Aceast─â schimbare a politicii ruse poate fi explicat─â prin complexul de inferoritate care ├«i afecteaz─â pe ru╚Öi de mult─â vreme, dar mai ales de la ├«nceputul erei Putin. Elita de la Kremlin are impresia c─â Rusia nu este luat─â ├«n serios de restul lumii, ├«n timp ce liderii ru╚Öi ├«╚Öi v─âd ╚Ťara drept o mare putere.

De aceea, perioada 1914-1918 a fost reanalizat─â, iar discursul oficial rescris:timp de trei ani, Rusia s-a impus pe front ╚Öi ╚Öi-a ap─ârat teritoriul, protej├ónd, prin rezisten╚Ťa sa, Marea Britanie ╚Öi Fran╚Ťa, care nu ar fi rezistat atacului german ├«n cazul pr─âbu╚Öirii Frontului de Est. ╚śi, mai spun istoricii, ├«n lupta pentru victoria comun─â, Rusia a avut mai multe victime dec├ót to╚Ťi alia╚Ťii s─âi la un loc. Cu toate acestea, Rusia nu a fost invitat─â la Conferin╚Ťa de Pace de la Versailles al─âturi de alia╚Ťii s─âi, ci a fost dat─â deoparte de Fran╚Ťa, Marea Britanie ╚Öi SUA, care au ÔÇ×profitatÔÇŁ de victoria Aliat─â.

Perspectiva rus─â este urm─âtoarea:├«nainte de 1914, ╚Ťara nu era dora mare ╚Öi bogat─â, ci ╚Öi bine organizat─â datorit─â ╚Ťarului, a for╚Ťelor de ordine ╚Öi a bisericii. Trecuse printr-o perioad─â de boom economic datorit─â exporturilor c─âtre Germania, prin care a ajuns s─â sus╚Ťin─â chiar industria de r─âzboi german─â. ├Äns─â aceast─â cre╚Ötere economic─â nu a fost privit─â cu ochi buni de inamicii Rusiei, anume Germania ╚Öi alia╚Ťii s─âi, dar ╚Öi partenerii occidentali, inclusiv SUA. Concluzia? Toate aceste state ÔÇô fie c─â vorbim de cele reunite ├«n Puterile Centrale, fie c─â vorbim de Antanta ÔÇô voiau de fapt s─â distrug─â Rusia!

├Än aceste condi╚Ťii, se mai poate spune c─â imperiul rus era o putere imperialist─â ca toate celelalte? Nu, cel pu╚Ťin nu ├«n Rusia lui Putin. Acum, ╚Ťarul, c├óndva hulit, este descris ca un mare lider, un conduc─âtor ├«n╚Ťelept, care ar fi c├ó╚Ötigat lupta dac─â Revolu╚Ťia nu l-ar fi ├«mpierdicat. Astfel, povestea Primului R─âzboi Mondial devine un model al lumii de ast─âzi. Nu ├«ncearc─â guvernele occidentale s─â ╚Ťin─â Rusia ├«n fr├óu, a╚Öa cum au f─âcut-o ├«ntotdeauna? Nu a fost Occidentul complice la c─âderea Uniunii Sovietice? NATO se apropie tot mai mult de grani╚Ťele Rusiei, iar influen╚Ťa occidental─â ├«n regiunile ÔÇ×tradi╚ŤionaleÔÇŁ de influen╚Ť─â ruseasc─â, precum Georgia ╚Öi Ucraina, cre╚Öte pe zi ce trece. ├Än mintea liderilor de la Kremlin, acestea sunt semne care arat─â c─â Occidentul are acela╚Öi ╚Ťel ca ╚Öi ├«n trecut:divizarea sau distrugerea Rusiei.

De la Nicolae al II-lea la Vladimir Putin

Ast─âzi, Moscova se str─âduie╚Öte s─â p─âstreze aparen╚Ťa unui juc─âtor important pe arena interna╚Ťional─â. ├Än problema Siriei, a Iranului sau a cazului lui Edward Snowden, pozi╚Ťia Moscovei e prezentat─â ru╚Öilor ca f─âc├ónd parte dintr-o inteligent─â strategie geopolitic─â. ├Än realitate, Rusia continu─â s─â fie ├«n opozi╚Ťie fa╚Ť─â de Occident, a╚Öa cum e din 1917, ╚Öi nu e altceva dec├ót un imperiu prost organizat a c─ârui soart─â depinde de pre╚Ťul petrolului. Cu toate acestea, Putin se comport─â ca ╚Öi cum vechiul imperiu ar fi ren─âscut.

Victory Day Parade 2005 5 jpg jpeg

╚Üarul, readus ├«n aten╚Ťia publicului ├«n ultimii ani ╚Öi prezentat drept un mare lider din istoria Rusiei (s─â nu uit─âm c─â el a fost ╚Öi canonizat), poate fi v─âzut ca o metafor─â a liderului de ast─âzi de la Kremlin. Spre exemplu, Ministrul Culturii Vladimir Medinsky a spus despre Putin c─â este ÔÇ×primul lider de la Nicolae RomanovÔÇŁ care a venit la putere ├«n mod legal, iar Patriarhul Kiril, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, l-a onorat ├«n Noiembrie anul trecut pentru ÔÇ×p─âstrarea pozi╚Ťiei Rusiei ca mare putereÔÇŁ.

Rescrierea istoriei Rusiei se face acum cu aten╚Ťie. R─âzboiul ruso-japonez, pe care ╚Ťarul l-a pierdut ├«n 1905, este ast─âzi interpretat ca fiind o prim─â tentativ─â a unei ÔÇ×Revolu╚Ťiei PortocaliiÔÇŁ, al c─ârei scop era s─â previn─â ascensiunea Rusiei la rangul de mare putere mondial─â. Iar Ofensiva Brusilov din vara lui 1916, cea mai mare victorie ruseasc─â din Primul R─âzboi Mondial, e considerat─â punctul de cotitur─â ├«n rela╚Ťia Rusiei cu alia╚Ťii s─âi occidentali. Potrivit nara╚Ťiunii oficiale, ├«n acel moment, americanii ╚Öi englezii au ├«n╚Ťeles c─â, dac─â Nicolae II nu e scos din joc, imperiul rus va distruge Germania, Austro-Ungaria ╚Öi Imperiul Otoman singur, prin propriile puteri, ╚Öi va deveni cea mai mare putere a lumii.

Surs─â:Spiegel.de