Ruinele celei mai vechi biserici din Transilvania scoase la lumină în Cetatea Alba Iulia FOTO VIDEO
Arheologii au finazlizat cercetările la ruinele celei mai vechi biserici creştine din Transilvania, veche de peste 1.000 de ani, scoasă la lumină în Cetatea Alba Iulia, în apropierea Catedralei Roamano-Catolice. Pe lângă zidurile bisericii au mai fost descoperite şi 400 de morminte din perioada medievală.Zidul bisericii (absida) a fost descoperit întâmplător în luna aprilie, când s-au efectuat săpături pentru înlocuirea conductei de apă potabilă. Săpăturile au fost reluate în 14 iunie şi au scos la iveală una dintre cele mai importante descoperiri arheologice realizate în România în ultimii ani. Este vorba despre cea mai veche biserică din Transilvania, construită în jurul anului 1000, de tradiţie bizantină.Ctitorie a unei structuri de putereCercetările au fost realizate de o echipă de specilaişti coordonată de arheologul expert, dr. Daniela Marcu Istrate. „Contextul stratigrafic al descoperirii ne-a determinat să afirmăm că biserica a fost construită în intervalul cuprins între mijlocul secolului X, când putea fi ctitorită de principele Gyula creştinat la Constantinopol, şi începutul secolului X, posibil ctitorie a regelui Sfântul Ştefan întemeietorul Episcopiei Catolice a Transilvaniei. Dimensiunea arată clar că este o construcţie a unei structuri de putere de atunci“, a spus arheologul Daniela Marcu Istrate.
Dimensiunile bisericii sunt 20, 7 m pe axa est-vest, respectiv 12 m pe axa nord-sud, grosimea medie a zidurilor fiind de 1, 2 m. Nava bisericii este un pătrat cu latura de 12 metri, iar în zona centrală se află fundaţiile a patru stâlpi care susţineau o cupolă. Biserica a avut o „viaţă“ de maxim 100 de ani, fiind demolată în jurul anului 1050.Cimitir cu sute de morminte„Ruinele sunt suprapuse de cimitirul dezvoltat în jurul primei catedrale romano-catolice, care a debutat la mijlocul secolului XI. Au fost cercetate aproximativ 400 de morminte, din care circa 200 se află în conexiune directă cu ruinele“, a afirmat arheologul. Scheletele au fost scoase din morminte şi vor fi cercetate la Institutul de Antropologie al Academiei Române, după care vor fi readuse şi îngropate.Cercetătorii au găsit peste 100 de monezi, majoritatea din secolul XIV. Cea mai veche datează de la sfârşitul secolului XI. Inventarul descoperirilor mai cuprinde obiecte ceramice, cercei, piese din bronz şi argint. „Este vorba despre o descoperire care poate să conteze în istorie. Este posibil să devină şi cea mai veche biserică din regatul medieval al Ungariei“, a mai afirmat Daniela Marcu Istrate. Săpăturile vor rămâne deschise până în 20 august după care vor fi acoperite. Ruina bisericii va fi marcată la suprafaţa de călcare a terenului.Cercetarea a fost finanţată de Arhiepiscopia Romano-Catolică. Reprezentanţii instituţiei de cult au precizat că există promisiuni privind acordarea de resurse financiare de la Ministerul Culturii, dar şi de la guvernul Ungariei. Toate obiectele descoperite vor fi analizate în perioada următoare. În funcţie de banii ce vor fi alocaţi, cercetarea ştiinţifică şi restaurarea acestora va dura între un an şi câţiva ani.
