Primăria Râşnov vrea să reabiliteze complet Cetatea, al doilea cel mai vizitat obiectiv rutistic din Braşov jpeg

Primăria Râşnov vrea să reabiliteze complet Cetatea, al doilea cel mai vizitat obiectiv rutistic din Braşov

📁 Patrimoniu
Autor: Simona Suciu

Edilii vor depune un proiect în valoare de 19 milioane de euro şi speră să obţină o finanţarea europeană de 50% din valoarea lucrării. Primăria a mai făcut modernizări la cetate după ce unul dintre ziduri s-a părbuşit în 2009. Anul acesta, la Râşnov se va construe şi un lift cu cremalieră, un investiţie de 15 milioane de lei cu fonduri europene.

Proiectul de reabilitare a Cetăţii nu a putut fi depus pânî acum deoare Primăria s-a judecat cu fostul proprietar. „Acest proiect nu a putut fi depus mai demult, fiindcă eram încă în litigiu cu fostul proprietar în ceea ce priveşte administrarea cetăţii. Este un proiect complex, poate cel mai important care va fi derulat în România, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro, ce va transforma Cetatea într-unul dintre cele mai importante obiective turistice din ţară. Dacă proiectul nu va mai putea fi acceptat pe această tranşă de finanţare, va fi depus şi pentru 2014 – 2020“, a precizat primarul Adrian Veştea, citat de bzb.ro.

Lift înclinat la cetate

Cetatea Râşnov esteal doilea cel mai vizitat obiectiv turistic din Braşov, după Castelul Bran. A avut peste 200.000 de turişti. Cremaliera va creşte numărul de turişti cu 20%. Investiţia se ridică la 15 milioane de lei. Lungimea traseului liftului cu cremalieră este de 165 de metri, cu o diferenţă de nivel de 94 de metri. Unghiul de înclinare este de 34 de grade, iar liftul cu cremalieră va avea două staţii, una de plecare din spatele Casei de Cultură şi a doua la Cetate. Liftul cu cremalieră va face 12 curse pe oră, cu câte 30 de persoane în cabină, estimându-se că va transporta 700 de persoane pe zi. Investiţia se ridică la 15 milioane de lei, jumătate bani europeni, jumpătate de la bugetul local.

Şi centrul istoric va fi complet schimbat până anul viitor şi va deveni pietonal. Investiţia se ridică la 4, 3 milioane de euro, bani europeni. Contractul a fost semnat, iar lucrările vor începe în vară. Conform proiectului, vor fi înlocuiţi şi stâlpii de iluminat public, cu lampadare prinse de case.

Cetate cu istorie bogată

Pe dealul unde acum se ridică Cetatea Râşnov nu este cert că a existat o aşezare sau o cetate în antichitate, însă în istoria arheologiei româneşti rămâne inedit faptul că urmele de locuire romane, descoperite aici în 1966, au apărut în timpul turnării filmului, , Columna", care se referă tocmai la cucerirea Daciei de către romani. Partea cea mai veche a cetăţii medievale Râşnov se presupune că a fost construită de coloniştii saşi sau de către cavalerii teutoni în perioada 1211-1225, cât a durat stăpânirea cruciată în Ţara Bârsei.

Prima menţiune documentară a Cetăţii de la Râşnov apare la un secol după alungarea cruciaţilor şi se referă la o puternică fortificaţie care rezistă asediului inamic şi salvează vieţile locuitorilor refugiaţi între zidurile sale şi datează din anul 1335, când în timpul unei invazii a tătarilor în Transilvania, Ţara Bârsei a fost pustiită în întregime. În Evul Mediu, datorită numeroaselor invazii militare, cetatea a fost pentru râşnoveni locuitorii târgului medieval respectând de fiecare dată acelaşi scenariu salvator: refugierea în cetate şi apoi refacerea aşezării.

În secolul al XVIII-lea, schimbarea situaţiei politico-militare din sud-estul Europei a determinat diminuarea interesului comunităţii râşnovene pentru întreţinerea cetăţii medievale. Mai mult, în 1802, un cutremur a distrus o parte din turnuri şi a grăbit transformarea cetăţii părăsite într-o ruină. În cetate era ţinut doar un singur paznic care trebuia să anunţe prin bătăi de clopot izbucnirea incendiilor. Apoi, cutremurul din 11 noiembrie 1940 a afectat puternic cetatea. Renovarea devenea absolut obligatorie, dar a fost întârziată de război şi de anii tulburi ai instaurării regimului comunist. Practic, lucrările de refacere s-au desfăşurat în perioada 1955-1956.

Locul ideal pentru filmele istorice

Cetatea şi împrejurimile Râşnovului au intrat în istoria cinematografiei româneşti, fiind decorul preferat de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru filmele sale istorice Dacii, Mihai Viteazul şi Nemuritorii. În 1967, la Râşnov a fost realizat filmul Columna, o coproducţie româno-germano-italiană, nominalizat anul următor la , , Globul de aur" şi la, , Oscar" pentru cel mai bun film străin. 

Sursa:www.adevarul.ro