Preşedintele Israelului: Relaţia dintre israelieni şi vecinii noştri palestinieni constituie o tragedie care ne-a afectat reciproc | INTERVIU

Preşedintele Israelului, Reuven Rivlin, se declară convins, într-un interviu în exclusivitate acordat cotidianului „Adevărul“, că se vor face progrese în rezolvarea conflictului israelino-palestinian când vor fi negocieri directe între cele două părţi.

Reuven Rivlin, al zecelea preşedinte al Israelului, a încheiat recent o vizită în România, pe parcursul căreia a avut convorbiri cu preşedintele Klaus Iohannis şi a ţinut un discurs în faţa Parlamentului de la Bucureşti. Aflat la sfârşitul mandatului, preşedintele Rivlin a considerat că este deosebit de important să vină în România, deşi ţara sa tocmai traversase criza gravă a tirurilor de rachete trase din Gaza, iar din punct de vedere politic se pregătea de transferul puterii la Ierusalim. Născut într-o celebră familie cu rădăcini de peste 200 de ani în Ierusalim, care cuprinde mari erudiţi, tatăl său a tradus Coranul în ebraică, Reuven Rivlin a avut o carieră politică prodigioasă, cu funcţii ministeriale şi numeroase mandate de parlamentar, fiind ales pentru prima oară în Knesset în 1988.

Domnule Reuven Rivlin, aţi vizitat România în ultimele săptămâni ale mandatului de preşedinte al Israelului, după o criză de securitate şi într-un context politic intern dificil. Ce loc ocupă România în politica externă a Israelului şi cum este percepută România în societatea israeliană?

A fost o mare plăcere să efectuez vizita în România şi să-mi exprim, totodată, profunda apreciere în privinţa relaţiilor dintre ţările noastre. Mandatul meu de preşedinte se va încheia peste puţin timp. Cu toate acestea, a fost deosebit de important pentru mine să dau curs invitaţiei de a vizita România. De curând, pe 11 iunie, am celebrat 73 de ani de relaţii neîntrerupte de prietenie între România şi Israel. De-a lungul acestor ani, am dezvoltat schimburi comerciale, am cooperat şi am împărtăşit experienţă într-o varietate de domenii: agricultură şi managementul apei, sănătate şi hi-tech, inovaţie şi tehnologie. Avem atât de multe de învăţat unii de la alţii, să ne ajutăm unii pe alţii, să conlucrăm astfel încât să ne atingem scopurile comune.

Sper că prietenia noastră să devină tot mai profundă. Cei 73 de ani de ani de legături diplomatice neîntrerupte au o semnificaţie aparte. România a fost singurul semnatar al Pactului de la Varşovia care nu a rupt relaţiile cu Israelul. În tot acest timp, am dezvoltat parteneriate care se bucură de susţinerea şi sprijinul comunităţii numeroase de israelieni de origine română, - peste 400.000 de oameni - care şi-a adus contribuţia în toate domeniile existente în Israel. Trebuie menţionată şi comunitatea vibrantă de evrei din România care, la rândul său, a contribuit la cultura evreiască şi la dezvoltarea României, purtând în acelaşi timp pe umerii săi moştenirea vieţii evreieşti care a fost atât de crud persecutată în cele mai negre zile ale istoriei umanităţii. Apreciem vocea clară şi puternică a României în ceea ce priveşte importanţa memoriei Holocaustului şi a educaţiei în acest sens, precum şi eforturile constante pe care le faceţi în lupta împotriva antisemitismului.

Pentru noi israelienii, România este un adevărat prieten. Proximitatea geografică reflectă totodată şi apropierea pe care o simţim pentru ţara şi poporul dumneavoastră. Deşi aceasta este prima mea vizită în calitate de Preşedinte al Statului Israel, am avut bucuria de a vizita minunata voastră ţară pe când îndeplineam alte funcţii, şi ştim bine că israelienilor le place mult să vină aici. Să sperăm că, pe măsură ce continuăm să ne luptăm cu pandemia, industriile noastre de turism îşi vor relua activitatea şi astfel vom putea din nou să ne vizităm reciproc.

Vizita Preşedintelui Iohannis la Ierusalim, la începutul anului 2020 pentru a marca 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau, planurile dumneavoastră de a înfiinţa un Muzeu al Holocaustului precum şi mandatul deţinut la preşedinţia IHRA (Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului) constituie doar câteva dintre manifestările concrete ale unui angajament ferm în privinţa acestui subiect important. Şi vă mulţumesc.

De asemenea, comunităţile noastre de business cooperează în varii domenii, iar conexiunile interumane creează oportunităţi care ne oferă prilejul să ne cunoaştem unii pe ceilalţi cu adevărat.

Care este mesajul pe care l-aţi adus la Bucureşti?

Am reiterat încă o dată aprecierea pentru relaţia de durată pe care o au ţările noastre şi în acelaşi timp, am transmis şi mesajul că mai avem multe de făcut împreună. Există un potenţial imens de a duce colaborarea noastră la un nivel mult mai amplu, de a avea succese uriaşe împreună. De asemenea, aş vrea să subliniez aprecierea Israelului cooperarea militară dintre ţările noastre.V-aţi deschis cerul pentru forţele noastre aeriene, iar inimile bravilor bărbaţi şi femei din armatele noastre s-au deschis unii către ceilalţi. De altfel, am şi onorat amintirea celor şase israelieni şi un român care şi-au pierdut viaţa în tragedia aviatică din 2010, participând la ceremonia impresionantă de la Şimon.

Cum caracterizaţi parteneriatul şi relaţiile dintre România şi Israel? Credeţi că România poate avea un rol în discuţiile privind găsirea unei soluţii în complicata ecuaţie din Orientul Mijlociu? Ce aşteptări aveţi de la România în acestă privinţă, ţinând cont de faptul că România ca membru UE contribuie şi este parte a politicii externe a Uniunii?

România este un prieten atât al Israelului, cât şi al palestinienilor. Am susţinut mereu că nu e nicio contradicţie în acest aspect. Relaţia dintre israelieni şi vecinii noştri palestinieni constituie o tragedie care ne-a afectat reciproc de mai bine de 100 de ani şi căutăm o cale de a convieţui în pace. Distanţa dintre Ierusalim şi Ramallah este foarte mică. Eu sunt convins că vom face un progres în acest sens atunci când vom parcurge această distanţă scurtă şi vom avea negocieri directe despre cum am putea să trăim în pace pe această bucată de pământ. Nu am fost blestemaţi să trăim împreună, am fost predestinaţi. Ambele suntem popoare ale aceluiaşi tărâm, cu rădăcini adânci şi mult ataşament faţă de el. Noi, israelienii am clădit un stat evreu democratic şi aceste două valori sunt indivizibile şi la fel de importante. Evreu şi democratic, democratic şi evreu, rostite în aceeaşi răsuflare.

Eforturile de a interveni în soluţionarea acestui conflict sunt doar diversiuni de durată pe acest drum scurt dintre Ierusalim şi Ramallah. Curtea Penală Internaţională din Haga, Consiliul pentru Drepturile Omului din cadrul ONU, de la Geneva şi alte instituţii internaţionale ne deviază atenţia de la ceea ce e cu adevărat important şi constituie o sarcină foarte dificilă: negocierile între noi.

Liderii curajoşi din Egipt şi Regatul Iordaniei, cărora de curând li s-au alăturat cei din Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Maroc şi Sudan , ne demonstrează că există căi de a avansa, de a evolua, fără astfel de diversiuni. Asta e ceea ce căutăm. România este un mare susţinător al Israelului în cadrul Uniunii Europene. Unele dintre cele mai de success proiecte comune se desfăşoară sub egida UE şi apreciem susţinerea dumneavoastră constantă pentru implicarea totală a Israelului în programele Uniunii Europene precum Horizon Europe. Pentru că suntem prieteni, este important să menţionez că nu cred că a face o legătură între relaţiile cu UE şi progresul în relaţiile cu palestinienii ar aduce vreun beneficiu.

Guvernele României şi Israelului s-au întâlnit în şedinţe comune, dumneavoastră aţi avut convorbiri cu preşedintele Klaus Iohannis. S-a vorbit mult despre cooperarea economică dintre cele două ţări. Există domenii concrete de la care să ne aşteptăm la o relansare a cooperării cu rezultate palpabile? Ce poate oferi Israelul României? Dar România Israelului?

Cooperarea dintre România şi Israel are un potenţial uriaş pentru ţările, popoarele şi regiunile noastre. Când am avut onoarea de a mă adresa Parlamentului român în timpul vizitei mele, am vorbit pe larg despre acest aspect. Sunt foarte fericit că relaţiile bilaterale comerciale au atins un nivel record în anul 2020, că turismul dintre cele două state e în creştere şi că grupurile de lucru în domeniile apei şi agriculturii inteligente, al sănătăţii, tehnologiei, smart cities, securitate naţională şi spaţiu, dezvoltă noi proiecte comune între instituţiile guvernamentale, sectorul privat şi mediul academic. Din acest motiv, am fost însoţit de-a lungul vizitei de o delegaţie de 50 de reprezentanţi de top ai mediului de afaceri din Israel, implicaţi într-o arie vastă de domenii, care pot lucra atât în beneficiul ţărilor noastre, cât şi al altor state.

Ce şanse mai sunt pentru soluţionarea negociată a conflictului israelo-palestinian şi care ar fi această soluţie?

Casa în care am crescut, casa tatălui meu, a fost una unde se împărtăşeau liber idei între evrei şi arabi, musulmani şi creştini deopotrivă. Tatăl meu, a cărui familie descindea din mari înţelepţi evrei, locuitori ai Ierusalimului de peste 200 de ani, era un erudit al limbii şi culturii arabe. A tradus Coranul în ebraică pentru ca evreii să-l poată citi şi înţelege. Ceea ce am văzut acasă, pe când eram copil, pe rafturile cu cărţi din biblioteca tatălui meu unde limbi şi culturi se întrepătrundeau, prieteniile şi parteneriatele pe care le clădea, toate acestea au rămas cu mine. Sunt convins că prima sarcină de îndeplinit pentru a ajunge la o soluţie este construirea unei relaţii bazată pe încredere între israelieni şi palestinieni. Nu vom putea comunica unii cu ceilalţi dacă nu vom clădi încredere. Când ne vom aşeza cu adevărat la masa negocierilor, şi sunt optimist că acest lucru se va întâmpla, fiecare dintre noi va trebui să înţeleagă ceea ce e într-adevăr important atât pentru noi cât şi pentru cealaltă parte implicată. Pentru Israel, poziţia este clară: nu avem alt stat, nu avem alt teritoriu.

Credeţi că în urma ultimelor evoluţii din zonă, există posibilitatea continuării acordurilor abrahamice şi cu alte state arabe?

Reluarea relaţiilor cu statele arabe din regiune ar putea aduce o nouă eră a păcii, a stabilităţii şi prosperităţii pentru noi toţi. Liderii curajoşi ai Emiratelor Arabe Unite, Bahreinului, Marocului şi Sudanului sunt constienţi că noi nu suntem în vreun război cu Islamul şi ori în război cu lumea arabă. Aşteptăm cu nerăbdare ca aceste relaţii să devină tot mai puternice şi totodată, sperăm ca tot mai multe state să adere la aceste acorduri. Regiunea noastră se confruntă cu o ameninţare diferită - ambiţia Iranului de a domina Orientul Mijlociu, incluzând aici ameninţările constante de a distruge Israelul precum şi eforturile lor de a fabrica arme cu care să-şi ducă la îndeplinire acest scop. Iranul nu este o ameninţare îndepărtată. Mandatarii lor se află la graniţa de nord a Israelului, prin influenţa Hezbollahului asupra Libanului şi miile lor de rachete îndreptate către Israel, precum şi la graniţa noastră de sud cu Gaza. Chiar luna trecută, tensiunile s-au transformat în conflict armat. Regiunea are de făcut o alegere. Sper şi mă rog ca, pentru binele generaţiilor viitoare, să pornim pe calea normalizării, a detensionării situaţiei şi să punem capăt conflictului.

În pandemie, Israelul a fost un exemplu reuşind vaccinarea majorităţii populaţiei într-un timp record. Ce a stat la baza acestui succes şi a dorinţei populaţiei de a se imuniza?

Mai întâi de toate, aş dori să-mi exprim condoleanţele pentru pierderile de vieţi din România, din Israel şi din întreaga lume. Toţi am plătit un preţ prea mare de-a lungul ultimei perioade. În Israel, sistemul de sănătate publică a fost cheia succesului nostru în ceea ce priveşte vaccinarea rapidă şi eficientă a populaţiei. Fiecare cetăţean beneficiază de asigurare de sănătate la cel mai înalt nivel şi există o conexiune directă între oameni şi furnizorul de servicii de sănătate. Fiecare dintre noi ştie clar la cine să apeleze atunci când are nevoie de îngrijire medicală. Israelienii au manifestat, totodată, şi un grad sporit de solidaritate socială, bazată pe valori precum ajutorul reciproc şi responsabilitatea comună. Pandemia de COVID-19 a subliniat importanţa cooperării medicale internaţionale şi a arătat că sistemele noastre de sănătate trebuie să fie flexibile şi suficient de rezistente pentru a înfrunta noi ameninţări globale. În vremuri de criză, suntem mai buni atunci când suntem uniţi. Fiecare dintre noi poate avea o contribuţie în faţa dificultăţilor globale cărora trebuie să le facem faţă. Nu trebuie să uităm această lecţie chiar şi acum când criza de coronavirus începe să fie ţinută sub control.

Democraţiile şi societăţile noastre sunt supuse atacurilor destabilizatoare, fenomenului fake news, teoriilor conspiraţiei, mesajelor  care propagă din nou discursul urii, cu efecte pe care le cunoaştem din istorie. Ce credeţi că ar trebuie făcut pentru apărarea  societăţii, pentru creşterea rezilienţei în faţa mesajelor extremiste?

Democraţia este o valoare fundamentală. Trebuie să o apărăm, iar atunci când e atacată, trebuie să ripostăm puternic. Trăim într-o lume suprasaturată de informaţii, incluzând aici şi exprimări ale urii care ameninţă să dezbine în totalitate societatea noastră. Aşa cum am afirmat de multe ori, noi suntem sensibili mai ales atunci când e vorba de antisemitism, pentru că noi ştim foarte bine că atunci când ura se axează la început pe un singur grup, aceasta se diseminează rapid, se extinde şi în rândul celorlalţi. De aceea, atunci când denunţăm acest lucru şi luptăm împotriva antisemitismului, trebuie să ne asigurăm că luăm atitudine şi împotriva rasismului, a xenofobiei şi a urii de orice fel.

Foto sus: presidency.ro