Povestea Casei Memoriale 'Panait Istrati' din Br─âila jpeg

Povestea Casei Memoriale 'Panait Istrati' din Br─âila

­čôü Patrimoniu
Autor: Redac╚Ťia

Casa Memorială 'Panait Istrati' din Brăila a fost concepută ''pentru a-l aduce acasă, pentru totdeauna, pe Panait Istrati, cel care a dus atât de departe numele și renumele Brăilei', spunea directorul Muzeului Brăilei, prof. dr. Ionel Cândea, cu ocazia inaugurării lucrărilor de reabilitare a clădirii, relatează AGERPRES.

Imobilul care g─âzduie╚Öte Casa Memorial─â este ├«nscris ├«n Lista Na╚Ťional─â a Monumentelor, Ansamblurilor ╚Öi Siturilor Istorice, ╚Öi a fost cunoscut, la ├«nceputuri, sub denumirea de ''Casa Gr─âdinarului''. Moda amenaj─ârii parcurilor dup─â modelul celor engleze╚Öti a determinat, cu prec─âdere ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea, preocuparea primarilor br─âileni pentru reorganizarea spa╚Ťiului Gr─âdinii Publice, ceea ce a presupus ╚Öi angajarea unor speciali╚Öti ├«n domeniu.

Astfel, ├«n jurul anului 1860, ├«ntr-un perimetru situat pe latura de nord-est a Gr─âdinii Publice, s-au construit bufetul, locuin╚Ťa gr─âdinarului ╚Öi serele. Pe acest amplasament a fost construit─â, cu func╚Ťiunea de locuin╚Ť─â ╚Öi purt├ónd denumirea de Casa Gr─âdinarului, cl─âdirea cunoscut─â ast─âzi drept Casa Memorial─â 'Panait Istrati'.

Dup─â 1947, cl─âdirea ├«╚Öi p─âstreaz─â destina╚Ťia administrativ─â, dar este trecut─â ├«n administrarea sectorului 'Spa╚Ťii verzi' din cadrul Prim─âriei Br─âila. Cu prilejul centenarului na╚Öterii scriitorului Panait Istrati (1884-1984), ├«n acest imobil a fost organizat─â Casa Memorial─â 'Panait Istrati', inaugurat─â la 10 august 1984. De╚Öi Panait Istrati nu a locuit niciodat─â aici, cl─âdirii i-a fost atribuit─â aceast─â destina╚Ťie, deoarece autorul 'Chirei Chiralina' prefera spa╚Ťiul din vecin─âtatea casei pentru contemplarea Dun─ârii ╚Öi a ├«mprejur─ârilor. Niciuna din cl─âdirile ├«n care Panait Istrati a locuit ├«n Br─âila nu s-a p─âstrat.

├Än aceast─â fost─â cas─â a gr─âdinarului a fost reconstituit universul vie╚Ťii lui Panait Istrati, scriitorul fiind, astfel, adus acas─â, ├«n ora╚Öul s─âu natal. Aici sunt valorificate expozi╚Ťional manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, c─âr╚Ťi cu autograf, edi╚Ťii rare, edi╚Ťii princeps, fotografii-document, obiecte ce au fost cump─ârate, ├«n cea mai mare parte, de la ultima so╚Ťie a scriitorului, Margareta Istrati. P─âl─âria, pipa, ochelarii, trusa de birou, geanta ╚Öi pantofii, lucrurile personale care ├«l eviden╚Ťiau ├«n societate pe Panait Istrati, stau cu mare cinste ├«n Casa Memorial─â din Gr─âdina Mare. Aici mai poate fi admirat un samovar adus de Istrati din Rusia Sovietic─â.

Este o cas─â care i-a fost d─âruit─â scriitorului Panait Istrati, ├«n semn de recuno╚Ötin╚Ť─â, pentru faptul a purtat numele Br─âilei peste tot ├«n lume. Muzeul se afl─â ├«n imediata apropiere a Casei Thuringer, loc unde Panait Istrati a locuit ├«n copil─âria sa, av├ónd ├«n vedere faptul c─â mama sa a lucrat ca menajer─â la aceast─â familie. O lung─â perioad─â, Casa Memorial─â 'Panait Istrati' a avut cu totul alt─â destina╚Ťie dec├ót o merita. ├Än anii '70, aici func╚Ťionau dou─â cercuri ale Casei Pionierilor, iar la subsolul cl─âdirii erau depozitate carturile pe care pionierii ├«nv─â╚Ťau tainele conducerii auto. Din anul 1984, cl─âdirea ╚Öi-a reprimit oficial calitatea de Cas─â Memorial─â. ├Än anul 2008, a intrat ├«ntr-un amplu proces de restaurare ╚Öi consolidare. Reabilitarea Casei Memoriale 'Panait Istrati' a f─âcut parte dintr-un amplu proiect de modernizare a Centrului Istoric al Br─âilei, ├«n valoare de peste 10 milioane de euro, realizat printr-un program Phare, care a vizat reabilitarea a ├«nc─â trei cl─âdiri de patrimoniu din zon─â, respectiv Centrul Cultural 'Nic─âpetre', Muzeul Br─âilei ╚Öi Sec╚Ťia de etnografie.

panait istrati jpg jpeg

Lucr─ârile de reabilitare a Casei Memoriale 'Panait Istrati' au fost inaugurate pe 16 aprilie 2011, exact c├ónd se ├«mplineau 76 ani de la moartea scriitorului br─âilean. 'Acest l─âca╚Ö de cultur─â s-a ├«nfiin╚Ťat, practic, ├«n 1984, cu o tematic─â ce trebuia s─â ajung─â la Tamara Dobrin, la sec╚Ťia Propagand─â a Comitetului Central. Cum ne aflam ├«n plin cult al personalit─â╚Ťii lui Nicolae Ceau╚Öescu, o asemenea ├«ncercare nu avea sor╚Ťi de izb├ónd─â. Ea s-a oprit la un anume nivel, ╚Öi anume la Iuliana Antonescu, cea al c─ârei nume este purtat de Muzeul din Bac─âu. Pe 10 august 1984, c├ónd a fost inaugurat─â Casa Memorial─â, la centenarul na╚Öterii lui Panait Istrati, prezent─â la eveniment, Iuliana Antonescu a spus: 'Trebuie s─â recunosc c─â nu v-am ajutat cu nimic, dar ╚Öi voi s─â recunoa╚Öte╚Ťi c─â nu v-am ├«ncurcat cu ceva'. Atunci, ajutorul putea s─â ├«nsemne ╚Öi neimplicare, tocmai pentru a nu bloca definitiv o asemenea ├«ncercare', a spus, cu ocazia inaugur─ârii lucr─ârilor de reabilitare a Casei Memoriale, directorul Muzeului Br─âilei, prof. dr. Ionel C├óndea.

Lucian Chi╚Öu, fost director al Muzeului Literaturii Rom├óne, cel care a lucrat la Casa Memorial─â 'Panait Istrati' din 1984 ╚Öi p├ón─â ├«n 1990, ├«╚Öi aminte╚Öte cum, ├«n 1984, deschiderea oficial─â s-a f─âcut '├«ntr-o cas─â care a fost f─âcut─â din s─âr─âcie'. '├Ämi amintesc c─â atunci c├ónd a fost prezent─â doamna Iuliana Antonescu a avut loc deschiderea oficial─â ├«ntr-o cas─â care a fost f─âcut─â din s─âr─âcie. A fost mult entuziasm, dar foarte mult─â s─âr─âcie. Nu ar─âta a╚Öa cum arat─â acum. M─â leag─â ani de via╚Ť─â de acest proiect. C├ónd noi am trimis acea tematic─â, ea a fost verificat─â la Ministerul Culturii ╚Öi la Ministerul Literaturii Rom├óne, unde s-au f─âcut mici retu╚Öuri ╚Öi, dup─â aceea, am primit telefoane disperate s─â scoatem din text cuv├óntul patiser ╚Öi s─â punem ├«n loc cuv├óntul pl─âcintar. Asta ├«i preocupa pe ei', a spus Lucian Chi╚Öu.

Directorul adjunct al Muzeului Br─âilei, Zamfir B─âlan, este cel care s-a ocupat de amenajarea interiorului Casei Memoriale 'Panait Istrati', reconstruind universul lui Panait Istrati, un patrimoniu de mare valoare lansat ├«n circuitul turistic muzeal, care se remarc─â prin elegan╚Ťa ╚Öi modernitatea expozi╚Ťiei ╚Öi prin valoarea documentelor ╚Öi manuscriselor literare, mai ales c─â efortul recuper─ârii lor a fost unul foarte mare. 'Cl─âdirea a avut acum ╚Öansa unei restaur─âri de propor╚Ťii. Ea are dou─â etaje. Primul cuprinde o expozi╚Ťie foto documentar─â, obiecte personale, toate originale, care i-au apar╚Ťinut lui Panait Istrati, ╚Öi volume de carte. La etaj, ├«n podul cl─âdirii, la mansard─â, este organizat un spa╚Ťiu pentru activit─â╚Ťi cu publicul', explic─â Zamfir B─âlan, care continu─â spun├ónd c─â 'arta cultural─â a lumii include Br─âila gra╚Ťie lui Panait Istrati'.

'Experien╚Ťa 'Rusia Sovietic─â' am avut posibilitatea s─â o ilustr─âm c├ót se poate de bine, cu multe imagini pe care le-am ob╚Ťinut gra╚Ťie ajutorului venit dinspre Muzeul Literaturii Rom├óne din Bucure╚Öti. Experien╚Ťa Rusia Sovietic─â ├«nseamn─â pentru Panait Istrati o adev─ârat─â lec╚Ťie. ╚śtim cu to╚Ťii c─â el ╚Öi-a declarat de la ├«nceput adeziunea fa╚Ť─â de st├ónga socialist─â, mai apoi comunist─â, iar ├«n momentul ├«n care a ajuns ├«n Rusia Sovietic─â, chiar a spus c─â vrea s─â devin─â cet─â╚Ťean sovietic. Dup─â ce a v─âzut o serie de lucruri care nu corespundeau cu nimic imaginii exterioare, a avut curajul s─â spun─â c─â a gre╚Öit, a avut curajul s─â scrie despre lucrurile acestea ╚Öi, ├«n felul acesta, Panait Istrati a devenit o lec╚Ťie de moral─â, de demnitate ╚Öi de responsabilitate', mai spune Zamfir B─âlan.

Muzeul cuprinde o sal─â fotodocumentar─â ╚Öi dou─â camere, reprezent├ónd camera de lucru cu biblioteca ╚Öi sufrageria. Aici pot fi cercetate numeroase fotografii cu Panait Istrati, unele executate de scriitorul ├«nsu╚Öi. Expozi╚Ťia cuprinde fotografii cu mama scriitorului, Joi╚Ťa Istrati, imagini cu familia acestuia, cu ╚Öcoala unde a ├«nv─â╚Ťat copilul Istrati, cu panoul publicitar pe care acesta ├«l purta ca ╚Öi fotograf ambulant ╚Öi cu imagini cu Br─âila, a╚Öa cum apare, mai t├órziu, ├«n operele sale.

La rubrica prieteni, pot fi v─âzute fotografii ale lui Panait Istrati ├«mpreun─â cu Romain Rolland, Gheorghe Ionescu, Nikos Kazantzakis, Jakob Rosenthal, Romulus Cioflec, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, George Top├órceanu, f─âcute cu diverse ocazii la Br─âila, Bucure╚Öti, Snagov, Neam╚Ť, dar ╚Öi la Paris, Acropole, Nisa sau Rusia. Istrate mai apare ├«n fotografii al─âturi de a doua so╚Ťie, alsaciana Anna Munsch, ╚Öi de prietena sa, elve╚Ťianca Bilili, care l-a ├«nso╚Ťit ├«n a doua parte a c─âl─âtoriei ├«n Rusia Sovietic─â. Despre existen╚Ťa celor dou─â femei ├«n via╚Ťa sa, Panait Istrati scria:'Eu sunt Cosma... Nu renun╚Ť nici la Anna, nici la Bilili, mai degrab─â la via╚Ť─â'. Colec╚Ťia mai cuprinde ╚Öi imagini ├«n care apare cu cea de-a treia so╚Ťie, Margareta Izescu, ├«ntr-un voiaj la Nisa, ├«n 1933.

Mai pot fi v─âzute numeroase edi╚Ťii din opera scriitorului, ├«ncep├ónd cu cele tip─ârite de Editura Rieder din Paris, ├«n francez─â, edi╚Ťii ├«n limba rom├ón─â, precum ╚Öi ├«n alte 17 limbi. ├Än arhiva muzeului se afl─â scrisorile publicate ├«n 'Pagini de coresponden╚Ť─â' (1993), o parte din manuscrisul 'Mo╚Ö Anghel' ╚Öi manuscrisul volumului 'Biroul de plasare'.

Despre ora╚Öul s─âu natal, Br─âila, Istrati scria ├«n volumul 'Neran╚Ťula':'Este un evantai aproape ├«n ├«ntregime desf─â╚Öurat. De la cazarm─â, care-i formeaz─â centrul, opt str─âzi ╚Öi dou─â bulevarde formeaz─â tot at├ótea bra╚Ťe, travers├óndu-le exact ca leg─âturile unui evantai".

Panait Istrati, pe numele s─âu real Gherasim Istrati, s-a n─âscut la Br─âila pe 10 august 1884, fiind al doilea copil nelegitim al Joi╚Ťei Istrati cu Gherasim Valsamis, originar din insula Kefalonia (Grecia), care se ocupa cu contrabanda de tutun ├«n zona Br─âilei. C├ónd copilul avea nou─â luni, tat─âl, bolnav de tuberculoz─â, se ├«napoiaz─â ├«n Grecia, unde moare ├«ntr-un spital din Atena. Joi╚Ťa Istrati ├«╚Öi cre╚Öte copilul muncind ca sp─âl─âtoreas─â cu ziua. 'M-am n─âscut ├«n Br─âila, la 10 august 1884, pe vechiul stil, dintr-o nemuritoare ╚Ť─âranc─â ╚Öi un contrabandist grec, pe care nu l-am cunoscut niciodat─â, av├ónd nou─â luni la moartea lui. Br─âila este ora╚Öul ├«n care am v─âzut prima dat─â lumina zilei. Am iubit-o ├«n copil─ârie, am ur├ót-o ├«n adolescen╚Ť─â, apoi am pierdut-o. M-am dus ├«n lume. N-am mai fost pentru ea dec├ót un musafir. Acum dup─â ce am f─âcut ├«nconjurul mai multor vie╚Ťi, ├«mi reg─âsesc Br─âila', scria Panait Istrati despre ora╚Öul s─âu natal.

Istrati ├«╚Öi petrece copil─âria la Baldovine╚Öti, satul natal al mamei, cu bunica Nedelea ╚Öi unchii Dumitru ╚Öi Anghel, care i-au ╚Ťinut loc de tat─â. ├Än multe dintre operele sale pomene╚Öte cu dragoste despre aceste locuri ale copil─âriei. ├Än volumul 'Pentru a fi iubit p─âm├óntul', Panait Istrati scrie: '├Ämi place s─â cred c─â ├«n clipa c├ónd am venit pe lume, primul meu gest a fost acela de a s─âruta p─âm├óntul. Acolo, ├«n c─âtunul Baldovine╚Ötilor, la ├«mbuc─âtura Siretului, imaginea Br─âilei s-a v├ór├ót desigur ├«n mine, cu violen╚Ťa dragostei. P─âm├óntul ├«ntreg ╚Öi toate frumuse╚Ťile sale'. Urmeaz─â cursurile primare la ╚ścoala nr. 11 din str. Grivi╚Ťei, nr. 328 din Br─âila, unde face ╚Öase ani, doi fiind nevoit s─â ├«i repete. C├ót locuie╚Öte la Br─âila, ├«╚Öi c├ó╚Ötig─â singur existen╚Ťa ca b─âiat de alerg─âtur─â la o b─âc─ânie, b─âiat de pr─âvalie la cr├ó╚Öma lui Kir Leonida ╚Öi la pl─âcint─âria lui Kir Nicola, ucenic ├«n Atelierele Docurilor ╚Öi la o fabric─â de fr├ónghii. Leag─â o prietenie cu Mihail Kazanski, cu care, ├«n urm─âtorii nou─â ani, umbl─â prin ╚Ťar─â ╚Öi prin lume.

├Än prim─âvara lui 1908, ├«l reg─âsim la Br─âila, ca militant socialist, colaborator regulat la 'Rom├ónia muncitoare'. ├Än 1910, este secretar al Sindicatului Muncitorilor din Portul Br─âila. Particip─â la Congresul Comisiei Generale a Sindicatelor ╚Öi a Partidului Socialist Democrat, ca reprezentant al muncitorimii din porturi. Organizeaz─â ╚Öi conduce, ├«mpreun─â cu ╚śtefan Gheorghiu, greva muncitorilor br─âileni ├«mpotriva 'introducerii carnetelor de munc─â' ╚Öi marea grev─â din Portul Br─âila. Este corespondent al ziarului 'Diminea╚Ťa' la Br─âila. R─âspunde la ancheta 'Pentru votul universal', ├«n revista 'Viitorul social', al─âturi de Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ovid Densu╚Öianu, Mihail Sadoveanu.

'Totdeauna am conceput frumuse╚Ťile artistice ca pe ni╚Öte divinit─â╚Ťi menite s─â fac─â pe om mai bun, s─â civilizeze lumea', spunea Panait Istrati, scriitorul a c─ârui oper─â st─â sub semnul iubirii de oameni ╚Öi de libertate.