Oamenii preistorici mâncau pâine încă de acum 30.000 de ani

Descoperirea unor molecule de amidon pe câteva pietre de moară din Europa, vechi de circa 30.000 de ani, i-a făcut pe cercetători să afirme că oamenii preistorici, mai ales vânătorii, nu consumau doar carne, ci şi cereale şi chiar o formă rudimentară de pâine.

Aceste descoperiri, realizate în trei situri din Italia, Rusia şi Republica Cehă, par să indice faptul că transformarea cerealelor în alimente, în special în făină, era o practică foarte răspândită pe continentul european în urmă cu 30.000 de ani, afirmă autorii acestui studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

"Este posibil ca alimentele obţinute din plante şi având o valoare energetică ridicată să fi fost disponibile în acea perioadă şi să fi jucat un rol important în economia alimentară a acelor triburi care trăiau din vânătoare şi din culesul plantelor", afirmă autorii studiului.

Dovezile actuale referitoare la regimul alimentar al oamenilor din paleolitic provin din analiza chimică a osemintelor, din analiza gradului de uzură al dinţilor şi din analizele zoo-arheologice şi arheo-botanice.

Datorită unei varietăţi de argumente ce ţin de domeniul condiţiilor de fosilizare a vieţuitoarelor şi analizei, oamenii din paleolitic au fost catalogaţi mult timp de către specialişti ca fiind exclusiv vânători.

Cercetările precedente, efectuate în mai multe situri din Europa, au condus însă la identificarea unor resturi de plante, reprezentând un element potenţial important în regimul alimentar al oamenilor preistorici.

Într-unul dintre situri, arheologii au descoperit indicii care arată că transformarea cerealelor sălbatice în alimente a fost o practică de scurtă durată. Cercetătorii au descoperit că oamenii preistorici stăpâneau foarte bine metodele de preparare a cerealelor.

În multe situri din paleoliticul superior au fost descoperite pietre de moară, unele dintre acestea fiind folosite pentru măcinarea grăunţelor, altele fiind utilizate pentru pisarea argilei.

Cele trei situri menţionate în studiul publicat în PNAS sunt:Bilancino (Italia), Kostenki (Rusia) şi Pavlov (Republica Cehă).