O vizită regală

Prima vizită în afara ţării pe care Regele Charles al III-lea a făcut-o după încoronare a fost în România. Nu a fost o vizită oficială, ci una privată, dar nu statutul acestei veniri este important, ci mesajul pe care suveranul britanic l-a dat.

S-a spus că, după încoronare, îndatoririle vor fi atât de multe pentru monarh, încât va fi obligat să renunţe la o parte din obiceiurile sale, între care excursiile din România, inclusiv drumeţiile pe pajiștile transilvane atât de dragi regelui.

Nu a fost așa, şi această vizită a dovedit-o. Charles al III-lea nu a renunţat la pasiunile sale de pe vremea în care era Prinţ de Wales, iar atașamentul faţă de oamenii și locurile din România a rămas neschimbat. A devenit clar pentru toată lumea că vine aici pentru că, așa cum a spus-o, se simte ca acasă, poate mai mult decât atât. Poate că aici se simte mai aproape de el însuși, mai în largul său decât în alte părţi.

Este o relaţie cu vecinii săi, localnicii din sat, directă, neintermediată și firească. Nimic artificial, pentru camerele de luat vederi, pentru câștiguri de popularitate, cum ne-am obișnuit să vedem la mulţi oameni cu pretenţia de a li se recunoaște importanţa.

În discursul rostit cu ocazia primirii la Cotroceni, a vorbit cât se poate de simplu și a rostit în limba română: „Ţară de glorii, ţară de dor“. Nu a făcut-o pentru a cuceri audienţa, nu este un truc subtil al vreunui scriitor dibaci de discursuri. Este o zicere simplă care spune de ce Regele Charles vine în fiecare an în România, de 25 de ani.

Pentru că a găsit floră sălbatică de neasemuită diversitate și, pentru un pasionat de flori și de grădini, asta înseamnă mult, pentru că a găsit încă faună impresionantă, păduri virgine, patrimoniu, oameni și un stil de viaţă care poate fi compatibil cu mediul înconjurător. Și vecini cu care să poţi să ieși la un picnic cu zacuscă, murături, roșii, brânză, ceapă, vecini care nu uită să aducă și o sticlă de vin din cel bisericesc.

Ce poţi să-ţi dorești mai mult, chiar rege fiind?

Textul a fost publicat în numărul 257 al revistei „Historia”, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 iunie - 14 iulie, și în format digital pe platforma paydemic.