O sinagogă din România va ajunge muzeu

Una dintre puţinele sinagogi rămase în picioare în Oradea va fi transformată în muzeu al Comunităţii Evreieşti. Crâmpeie din vieţile evreilor care au trăit în Bihor între anii 1850 şi 1944 vor fi surprinse prin obiectele de cult şi de decor expuse în sinagoga construită între cele două războaie mondiale.

Ideea este ca sinagoga să reintre în circuitul istoric şi turistic al oraşului. „Clădirea nu a mai fost folosită de după cel de-al Doilea Război Mondial. Este o clădire monument, care trebuie salvată", a spus Andrei Seidler, directorul centrului comunitar evreiesc. Prezenţa evreilor în Oradea a fost atestată prima dată în 1715, comunitatea evreiască fiind „responsabilă" pentru valoarea arhitecturală incontestabilă a oraşului nostru. Deşi un proiect similar a fost realizat la Şimleul Silvaniei, sub forma unui Muzeu al Holocaustului, evreii orădeni vor să dedice muzeul altor momente importante din viaţa comunităţii.

Îi va reda oraşului identitatea

Proprietate a Comunităţii Evreieşti, sinagoga a fost dată în administrare Muzeului Ţării Crişurilor (MTC), pentru o perioadă de 25 de ani. „Avem deja proiectul pentru reconversia sinagogii. Avem nevoie de 700.000 de euro, bani pe care sperăm să-i obţinem prin programele Uniunii Europene", a spus Aurel Chiriac, directorul MTC. Cristian Puşcaş, arhitectul care s-a ocupat de acest proiect alături de circa 20 de studenţi de la Facultatea de Arhitectură şi Construcţii din Oradea, a spus că, prin restaurarea sinagogii, se doreşte redarea identităţii oraşului. Din cele aproape 30 de sinagogi care existau la 1900 în Oradea, astăzi au mai rămas doar 6. Comunitatea evreiască reprezintă astăzi doar 0, 2% din populaţia urbei de pe Crişul Repede, comparativ cu perioada de dinainte de deportări, când numărul evreilor din oraş a trecut de 30.000.