„O perturbare majoră în istoria neanderthalienilor”, dezvăluită de un studiu genetic

Înainte ca neanderthalienii să dispară, au trecut printr-o transformare majoră care a dus la supraviețuirea unei singure linii genetice în Europa, aceasta extinzându-se apoi pe întregul continent, arată un nou studiu.

Descoperirile, publicate în revista PNAS, ar putea oferi indicii despre ceea ce a dus, în cele din urmă, la dispariția neanderthalienilor, informează Live Science.

Neanderthalienii au fost printre cele mai apropiate rude ale oamenilor moderni (Homo sapiens), liniile lor evolutive separându-se acum aproximativ 500.000 de ani. Deși au fost răspândiți odinioară în toată Eurasia, se consideră în general că au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani.

ADN-ul extras din fosilele de neanderthalieni poate oferi informații nu doar despre dispariția lor, ci și despre istoria lor în general. În noul studiu, cercetătorii au analizat ADN-ul din mitocondrii, structuri din celule care ajută la producerea energiei pentru organism și care sunt transmise de la mamă la urmași.

Oamenii de știință au colectat 10 secvențe de ADN mitocondrial de la neanderthalieni descoperiți în șase situri arheologice din Belgia, Franța, Germania și Serbia. Acestea au fost analizate împreună cu alte 49 de secvențe de ADN mitocondrial publicate în cercetări anterioare.

Cercetătorii au descoperit că, în Europa existau mai multe linii de ADN mitocondrial până acum aproximativ 65.000 de ani. După acest moment, aceste grupuri au fost înlocuite de o singură linie genetică mitocondrială provenită din sud-vestul Franței. Acești „neanderthalieni târzii” s-au răspândit apoi în toată Europa.

„Acest lucru ne arată că a existat o perturbare majoră în istoria neanderthalienilor. A avut loc, într-adevăr, o transformare genetică.”, a declarat autorul principal al studiului, Cosimo Posth, paleogenetician la Universitatea din Tübingen, pentru Live Science.

Posth a menționat că, în urmă cu aproximativ 75.000 de ani, ghețarii au ajuns să domine Europa.

„Nu credem că rezultatele noastre sugerează că neanderthalienii au migrat spre Marea Mediterană. Credem că grupurile de neanderthalieni din nordul Europei au pierit, în timp ce un grup deja prezent în sud-vestul Franței a supraviețuit acestei schimbări climatice și apoi s-a extins într-o regiune mai largă. Neanderthalienii mai trecuseră prin mai multe glaciațiuni, dar ultima s-a dovedit deosebit de dură pentru supraviețuirea lor”, a spus el.

Studiul a mai arătat că „a existat un fel de sărăcire genetică în rândul neanderthalienilor târzii. Deoarece par să fi provenit dintr-un singur grup, diversitatea lor genetică a fost drastic redusă comparativ cu cea anterioară, erau extrem de similari din punct de vedere genetic în întreaga Europă, din Spania până în Caucaz și nordul continentului”, a explicat Posth.

Această diversitate genetică scăzută, care a devenit și mai accentuată în urmă cu aproximativ 42.000 de ani, cu puțin înainte de dispariția lor, „ar fi putut juca un rol în extincția lor”, a adăugat Posth.

„Nu credem că a existat o singură cauză a dispariției neanderthalienilor, dar această lipsă de diversitate genetică i-ar fi făcut mai vulnerabili la schimbările climatice și la alte perturbări”, a precizat cercetătorul.

În mod similar, grupurile de neanderthalieni din Munții Altai din Siberia erau mai apropiate genetic între ele decât de neanderthalienii europeni și prezentau, de asemenea, o diversitate genetică scăzută, trăind în grupuri mici și izolate, arată un alt studiu publicat tot în PNAS.

În ciuda acestei diversități genetice scăzute, neanderthalienii târzii din Europa păreau destul de variați între situri în ceea ce privește artefactele și arta lor.

„După ce s-au răspândit din nou în Europa, credem că grupurile de neanderthalieni târzii nu erau foarte conectate între ele. Acest lucru ar fi dus la grupuri mai izolate genetic (cu consangvinizare), explicând diversitatea genetică redusă, dar și o diversitate culturală și arheologică mai mare, deoarece aceste grupuri erau izolate și dezvoltau culturi mai specializate”, a spus Posth.

„Am văzut dovezi că populațiile de neanderthalieni se înlocuiau unele pe altele, iar acest studiu oferă o explicație de bază pentru acest fenomen, pentru că neanderthalienii dispăreau frecvent din anumite regiuni, iar apoi alte grupuri reveneau și recolonizau aceleași locuri”, a declarat Fernando Villanea, genetician la Universitatea din Colorado Boulder, care nu a fost implicat în studiu.

_{Foto
sus: Omul de Neanderthal. Pictură realizată de Charles Robert
Knight, pentru American Museum of Natural History (© Wikimedia
Commons)}