O ofrandă din aur pentru un zeu străin dezvăluie numele unui bogat negustor grec de pe coasta antică a Mării Negre
O ofrandă din aur, inscripționată cu numele unui grec și dedicată lui Jupiter Dolichenus, a scos la iveală noi indicii despre circulația credințelor religioase în Imperiul Roman. Descoperită într-un fort de pe țărmul estic al Mării Negre, piesa ar putea avea legătură cu un negustor bogat din Crimeea, cunoscut pentru relațiile sale comerciale cu armata romană.
O mică plăcuță de aur, în formă de frunză, descoperită în 2024 la fortul roman Apsaros, în apropierea localității Gonio din Georgia de astăzi, oferă noi informații despre obiceiurile religioase ale militarilor romani.
Inscripția, analizată de o echipă internațională de cercetători și publicată în 2026 în revista Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik, identifică divinitatea căreia îi era dedicată ofranda, Jupiter Dolichenus, și dezvăluie numele donatorului, Thrasymedes.
Obiectul are o vechime de 1.900 de ani și este o ofrandă votivă, adică un dar oferit unui zeu în urma unei promisiuni îndeplinite sau ca mulțumire pentru ajutorul primit. Motivul concret pentru care Thrasymedes a făcut această dedicație nu este cunoscut. Descoperirea este însă deosebit de importantă, deoarece inscripțiile sunt rare în situl arheologic de la Apsaros.
Un zeu oriental venerat de soldații romani
Jupiter Dolichenus își avea originile în orașul Doliche, din sud-estul Anatoliei, în apropierea actualului oraș Gaziantep din Turcia. Inițial, era o divinitate locală asociată tunetului. În lumea romană, a fost identificat cu Jupiter, zeul suprem al romanilor, și a devenit o figură religioasă populară mai ales în rândul militarilor.
Reprezentat înarmat și călare pe un taur, zeul avea drept simboluri caracteristice taurul și vulturul. Cultul său a cunoscut o dezvoltare semnificativă în a doua jumătate a secolului al II-lea și la începutul secolului al III-lea d.Hr. Motivele exacte ale popularității sale în armată rămân insuficient cunoscute.
Apsaros se afla la aproximativ 600 de kilometri de Doliche, o distanță relativ mică în contextul Imperiului Roman. Cercetătorii consideră că această apropiere geografică ar putea oferi indicii despre traseele prin care credințele orientale au ajuns în alte regiuni ale imperiului, inclusiv prin intermediul soldaților aflați temporar în garnizoane îndepărtate.
Un avanpost strategic la Marea Neagră
Fortul Apsaros a fost construit în timpul împăratului Nero, în secolul I d.Hr., pentru a supraveghea frontiera cu regatul Iberia din Caucaz (Iviria sau Iberia Orientală este numele dat de greci regatului georgian antic Kartli aflat în Caucaz. A nu se confunda cu Peninsula Iberică -n.r.).
Importanța militară a fortului este confirmată de relatarea istoricului grec Arrian, care a vizitat zona în jurul anilor 131–132 d.Hr. și a inspectat trupele, fortificațiile și proviziile.
Potrivit acestuia, în fort erau staționate cinci cohorte, ceea ce însemna aproximativ 2.500 de soldați. Cercetările arheologice desfășurate de o echipă polono-georgiană începând din 2014 au scos la iveală clădiri, inclusiv locuința comandantului, precum și țigle ștampilate care atestă prezența unor unități ale Legiunii a V-a Macedonica în anii 130 d.Hr.
Plăcuța de aur nu este singura dovadă a venerării lui Jupiter Dolichenus în acest loc. Arheologii au descoperit și o figurină de bronz reprezentând un vultur așezat pe spatele unui taur, combinație de simboluri asociată direct cu zeul. Împreună, cele două obiecte indică existența unui sanctuar sau a unui templu în interiorul ori în apropierea fortului. Locul exact nu a fost încă identificat.
Cine era Thrasymedes?
Una dintre cele mai interesante ipoteze privește identitatea donatorului. Cercetătorul Radosław Karasiewicz-Szczypiorski afirmă că acesta ar putea fi același Thrasymedes cunoscut din inscripțiile antice de la Chersonesos, o colonie greacă din Crimeea.
Personajul menționat în aceste inscripții era un negustor înstărit, căruia autoritățile orașului îi acordaseră privilegii pentru importul și exportul de mărfuri pe mare, fără taxe vamale. Este posibil să fi furnizat bunuri armatei romane și să fi avut legături cu Legiunea a V-a Macedonica, ale cărei unități au fost prezente atât la Chersonesos, cât și la Apsaros.
Dacă ipoteza se confirmă, ea ar putea explica prezența unui negustor bogat pe coasta estică a Mării Negre și dedicarea unei ofrande prețioase unui zeu venerat de militari. Deocamdată, însă, asemănarea de nume nu este suficientă pentru a demonstra că este vorba despre aceeași persoană.
Identificarea eventualului templu ar putea aduce noi răspunsuri. Până atunci, plăcuța rămâne o mărturie rară despre întâlnirea dintre religii, comerț și viața militară într-unul dintre avanposturile îndepărtate ale Imperiului Roman.
Foto sus: Ofrandă din aur descoperită la Apsaros (© Natalia Lockley / Uniwersytet Warszawski)
Mai multe pentru tine...
