O nouă decizia istorică a CEDO – Curtea respinge toate acuzațiile fostului candidat la președinție, Călin Georgescu cu privire la anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut

În data de 06.03.2025 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins cererea fostului candidat la președinția României, Călin Georgescu, prin care acesta contesta anularea alegerilor prezidențiale din România anul trecut.

Decizia Curții, asumată de trei judecători (Jolien Schukking – Olanda, Faris Vehabović - Bosnia și Herțegovina și Lorraine Schembri Orland -Malta) a demontat fiecare din punctele invocate de Călin Georgescu ca argument pentru solicitarea CEDO să intervină în acest subiect, astfel:

• invocarea articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie (dreptul la alegeri libere), Călin Georgescu susținând că anularea întregului proces electoral de catre Curtea Constituțională a României s-a bazat pe acuzaţii nefondate si a fost nelegală si disproporţionată.

În esență, Curtea a constat că invocarea acestui articol de către fostul candidat la președinție este una eronată, articolul respectiv referindu-se la alegerea corpului legislativ și nu la președintele unui stat. Astfel, Curtea a observat că articolul 61 indice 1 din Constituţia României, care stabilește separarea puterilor, prevede că Parlamentul este singura autoritate legislativă din ţară. De asemenea, Curtea a constatat, pe baza dispozițiilor de drept intern, că chiar dacă președintele este învestit cu anumite atribuţii care pot fi înţelese, într-o măsură limitată, ca o interacţiune instituțională cu corpul legislativ, președintele nu face parte din acesta. În concluzie, Curtea a respins această parte a cererii deoarece o consider incompatibilă ratione materiae cu dispoziţiile Convenţiei.

• invocarea articolului 6, cu privire la necesitatea existenței unui process echitabil și a articolului 13, reprezentând dreptul la un recurs efectiv, domnul Călin Georgescu susținând  că decizia a fost adoptată în mod netransparent și că nu a beneficiat de niciun recurs împotriva acesteia.

Similar punctului anterior, Curtea a constatat că articolul 6 a fost invocat, din nou, eronat de Călin Georgescu și nu poate fi aplicabil solicitării acestuia, iar în invocarea articolului 13 fostul candidat la președinția României nu a prezentat nicio pretenție întemeiată pe acest subiect, motiv pentru care instanța europeană nu îl poate lua în considerare.

• invocarea articolului 10 din Convenție (libertatea de exprimare) și art. 11 (libertatea de reuniune și asociere)

Curtea a respins, ca vădit neînetemiată, cele două solicităti ale fostului candidat la președinție, constatând că acesta nu a adus niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susţinute, în special în cee ce privește că a existat o ingerinţa politică în procesul electoral.

Probabil pentru cei mai mulți specialiști în drept, decizia de astăzi a Curții nu reprezenta o noutate sau un subiect de breaking news, fiind evident faptul că motivele invocate de fostul candidat la președinția României nu aveau corespondent în realitate, așa cum, de altfel, am fost obișnuiți să constatăm de multe ori în ultimele luni în legătură cu unele dintre pozițiile și afirmațiile fostului candidat la președinția României.

Pe de altă parte, decizia CEDO din 6 martie certifică faptul că România a acționat corect, de jure, prin anularea alegerilor de la finalul anului trecut, decizia fiind luată în acord cu legislația națională și internațională. Și în același timp decizia CEDO îl lasă pe fostul candidat la președinția României și, de ce nu, și pe susținătorii propagandei ruse fără o parte din munția pe care ar fi folosit-o împotriva Bucureștiului dacă CEDO ar fi dat câștig de cauză, măcar în parte, domnului Călin Georgescu.