Mumii vândute online și atinse cu mâna goală. Studiul care avertizează asupra unui risc nevăzut
Un nou studiu realizat de Universitatea Staffordshire a identificat riscuri pentru sănătate asociate vânzării online a rămășițelor umane și animale mumificate. Cercetătorii au analizat 128 de anunțuri și postări provenite de pe rețele sociale, magazine online, platforme de comerț electronic și site-uri ale caselor de licitații, relateaza turismistoric.ro
Echipa a identificat pe unele dintre rămășițe semne de degradare microbiană, în timp ce vânzătorii ofereau rareori cumpărătorilor informații despre manipularea sau depozitarea în condiții de siguranță. Unele fotografii arătau persoane care atingeau cu mâinile neprotejate rămășițe umane mumificate.
Astfel de practici ridică probleme nu doar pentru cumpărători și vânzători, ci și pentru angajații serviciilor poștale, personalul vamal și alte persoane care pot intra în contact cu aceste obiecte.
Rămășițele umane reprezentau o parte importantă a materialului analizat. Părți izolate ale corpului, printre care mâini și picioare, apăreau frecvent. Mai mult de jumătate din eșantion era reprezentat de capete umane aflate în diferite stadii de conservare.
În anunțuri apăreau și animale mumificate.
Pericolul nu este întotdeauna vizibil
Nu toate rămășițele analizate prezentau deteriorări evidente. Dezvoltarea fungilor sau a bacteriilor nu poate fi întotdeauna observată cu ochiul liber.
Depozitarea necorespunzătoare, umiditatea sau alți factori pot favoriza dezvoltarea microorganismelor în interiorul sau la suprafața țesuturilor conservate. Mutarea, deschiderea ambalajului sau împachetarea unor asemenea rămășițe pot pune în mișcare sporii și îi pot elibera în aer.
Mumie de pisică, probabil provenită din Bubastis, Egipt, perioada ptolemeică, secolul al II-lea î.Hr., Penn Museum. Credit: Mary Harrsch, CC BY-SA 4.0.
Riscurile nu se limitează însă la microorganisme.
Unele metode vechi de îmbălsămare foloseau substanțe toxice precum arsenicul, mercurul și plumbul. Țesuturile mumificate conțin, de asemenea, material biologic, ceea ce face ca manipularea în siguranță să fie importantă chiar și atunci când un exemplar pare complet uscat și bine conservat.
Cazurile din trecut arată cât de periculoși pot fi fungii
Există precedente istorice care demonstrează de ce expunerea la fungi trebuie tratată cu seriozitate.
În anii 1970, zece dintre cei doisprezece specialiști în conservare care au intrat în mormântul regelui Cazimir al IV-lea Jagiellon din Cracovia au murit ulterior. Decesele au fost puse în legătură cu expunerea la spori de Aspergillus.
Istoricii au sugerat, de asemenea, că o infecție fungică ar fi putut reprezenta unul dintre factorii care au contribuit la moartea lordului Carnarvon după deschiderea mormântului lui Tutankhamon.
Aceste cazuri au alimentat de-a lungul timpului și legendele despre presupusul „blestem al mumiei”, însă cercetarea actuală arată că în spatele unor asemenea povești poate exista un pericol mult mai concret: expunerea la microorganisme sau substanțe toxice.
Mumii trimise prin poștă
Studiul a identificat și probleme privind regulile de transport.
Anunțurile analizate ofereau foarte puține indicii că vânzătorii cunoșteau reglementările poștale sau condițiile impuse de firmele de curierat pentru transportul rămășițelor umane.
Unele colete păreau să fi traversat frontiere naționale fără prea multă atenție acordată riscurilor pentru sănătate sau regulilor privind importul unor asemenea obiecte.
Mumie egipteană, Smithsonian National Museum of Natural History, Washington, D.C. Credit: Watts via Flickr, CC BY 2.0.
Cercetătorii consideră că platformele online, companiile poștale, serviciile vamale și instituțiile de aplicare a legii au nevoie de reglementări mult mai clare.
Politicile privind transportul ar trebui să precizeze în ce situații rămășițele umane pot fi expediate legal în scopuri funerare sau de cercetare și când comerțul privat cu asemenea obiecte este interzis.
Angajații care manipulează colete suspecte ar trebui, de asemenea, să urmeze proceduri de siguranță adecvate.
Rămășițe umane transformate în obiecte de colecție
Rezultatele scot la iveală o problemă mai amplă legată de comercializarea rămășițelor umane ca obiecte pentru colecționari.
Rămășițele mumificate rare pot avea o valoare arheologică sau culturală considerabilă, însă piețele online le pot transfera în colecții private cu foarte puțin control.
Un asemenea comerț poate duce și la deteriorarea rămășițelor înainte ca acestea să fie studiate corespunzător de cercetători.
Autorii studiului îi îndeamnă pe utilizatori să raporteze anunțurile care implică vânzarea de rămășițe umane mumificate atât platformelor online, cât și autorităților competente.
Atunci când este identificată o vânzare suspectă, cercetătorii recomandă păstrarea capturilor de ecran, a linkurilor către profilurile vânzătorilor și a altor informații relevante.
În Regatul Unit, specialiștii recomandă și raportarea unor asemenea vânzări către grupul de lucru al British Association for Biological Anthropology and Osteoarchaeology, BABAO, dedicat comerțului și vânzării de rămășițe umane.
Cercetătorii cer reguli mai stricte
Legislații mai clare și mai ferme ar putea elimina diferențele existente între diverse țări și jurisdicții.
Studiul solicită o colaborare mai strânsă între cercetători, firme poștale, autorități de frontieră, poliție și legislatori.
Reguli clare, instruirea personalului și controale mai bune în punctele de expediere ar putea reduce riscurile pentru sănătate și, în același timp, ar contribui la protejarea rămășițelor umane împotriva comerțului necontrolat.
În acest sens, adevăratul „blestem al mumiei” nu pare să fie unul supranatural, ci mult mai concret: microorganisme periculoase, substanțe toxice, manipulare necorespunzătoare și o piață online în care rămășițe umane vechi de secole pot ajunge, uneori aproape fără control, dintr-o colecție în alta.
Mai multe pentru tine...
