Un tezaur roman uriaș, din vremea împăratului Hadrian, descoperit cu un detector de metale
Un pasionat de detectoare de metale din vestul Germaniei a făcut o descoperire remarcabilă: unul dintre cele mai mari tezaure de monede romane de argint găsite vreodată în această țară, datând din perioada domniei împăratului Hadrian. Tezaurul cuprinde 934 de denari de argint și cântărește aproximativ 3,1 kilograme.
Comoara a fost descoperită în urmă cu aproximativ un an, într-un câmp din apropierea orașului Wesseling, la câțiva kilometri sud de Köln, potrivit unui comunicat al autorităților regionale din Renania. În prezent, tezaurul poate fi văzut la Muzeul Regional al Renaniei din Bonn (LVR-Landesmuseum Bonn).
Arheologii consideră că monedele au fost îngropate în timpul domniei împăratului Hadrian, care a condus Imperiul Roman între anii 117 și 138 d.Hr., deoarece cea mai recentă monedă din tezaur a fost bătută în anii 124 sau 125, relatează Live Science.
Monedele acoperă însă o perioadă de peste trei secole. Cea mai veche datează din anul 148 î.Hr., din perioada Republicii Romane, în timp ce majoritatea provin din timpul împăraților din dinastia Flaviilor, Vespasian și fiii săi, Titus și Domițian, care au domnit între anii 69 și 96 d.Hr.
Autoritățile au lăudat atitudinea lui Oliver Riedl, bărbatul care a descoperit tezaurul și s-a oprit din săpat după ce a scos la suprafață primele 15 monede. Detectorul său a indicat atunci că în pământ se afla o cantitate mult mai mare de metal.
„Era clar pentru mine că se află ceva mult mai mare în pământ. De aceea, am anunțat imediat autoritățile”, a declarat Riedl.
Potrivit autorităților, Riedl deține autorizație pentru utilizarea detectorului de metale și a fost instruit de specialiștii regionali în arheologie. În Germania există și detectoriști care operează ilegal, iar săpăturile neautorizate pot compromite valoarea arheologică a unor astfel de descoperiri.
Arheologii autorităților regionale din Renania au investigat rapid locul și au scos la iveală întregul tezaur roman, format din 934 de monede de argint. Blocul de pământ în care se aflau monedele a fost extras intact și examinat cu raze X înainte de a fi deschis, potrivit autorităților.
O avere considerabilă
Erich Claßen, șeful serviciului de arheologie al autorităților regionale din Renania, a declarat că, cel mai probabil, proprietarul inițial strânsese cea mai mare parte a monedelor în jurul anului 100 d.Hr., dar le îngropase abia câteva decenii mai târziu, în timpul domniei lui Hadrian.
„Putem doar să speculăm asupra motivelor, dar este foarte probabil ca cineva să fi vrut să-și păstreze banii într-un loc sigur. Pe atunci nu existau bănci”, a spus el.
Proprietarul tezaurului nu s-a mai întors însă niciodată după el.
„Este posibil ca acesta să fi murit înainte de a putea transmite altcuiva informațiile despre monede”, a explicat Claßen.
Valoarea istorică a tezaurului este inestimabilă, însă și în secolul al II-lea d.Hr. ar fi reprezentat o avere considerabilă. În timpul lui Hadrian, solda anuală a unui legionar roman era de aproximativ 300 de denari, dintre care aproape jumătate era reținută pentru hrană și echipament, potrivit arheologului Rahel Otte, care a coordonat excavarea.
Asta înseamnă că un legionar „ar fi trebuit să economisească toți banii pe care îi avea la dispoziție timp de aproximativ șase ani pentru a strânge suma reprezentată de tezaurul descoperit la Wesseling”, a explicat Otte.
Foto sus: Majoritatea monedelor provin din timpul împăraților din dinastia Flaviilor și le prezintă profilul. În imagine, monedă cu portretul împăratului Domițian (© Marcel Zanjani/LVR-Amt für Bodendenkmalpflege im Rheinland)
Mai multe pentru tine...
