M─ârturii despre Ginghis Han jpeg

Moștenirea lui Ginghis Han

Ginghis Han, acel ÔÇŁNapoleon al stepelorÔÇŁ cum a fost supranumit, este una din marile figuri ale istoriei mondiale, creatorul unui imens imperiu nomad care se ├«ntindea din Coreea p├ón─â ├«n Polonia. Opera╚Ťiunile militare ale mongolilor sunt uluitorare. Aceia╚Öi cuceritori care, ├«n 1242, ├«l for╚Ťau pe regele Ungariei s─â fug─â pe mare, patruzeci de ani mai t├órziu supuneau insula Java ├«n Indonezia. Europa de Est ╚Öi Asia au ajuns s─â fac─â parte din acela╚Öi conglomerat politic timp de un secol ╚Öi jum─âtate. Lumea ├«ntreag─â era ├«ngrozit─â de rapiditatea ╚Öi brutalitatea cuceririlor mongole care erau ├«ntotdeauna ├«nso╚Ťite de genocide pe scar─â larg─â. Mongolii au creat o adev─ârat─â psihoz─â ├«n ╚Ť─ârile Europei ╚Öi au trecut mul╚Ťi ani pentru ca oamenii s─â nu mai tremure la amintirea c─âl─âre╚Ťilor din est care au ├«ns├óngerat continentul.

Aceste evenimente extraordinare au trebuit explicate. Cum ╚Öi de ce au avut loc? Primul instinct al epocii respective, dominate de religiozitate, a fost de a vedea devast─ârile mongole ca o teribil─â pedeaps─â divin─â pentru p─âcatele omenirii. Ca Attila cu secole ├«n urm─â, Ginghis Han ap─ârea ca biciul lui Dumnezeu menit s─â-i pedepseasc─â pe oameni. Mongolii nu erau surprin╚Öi de victoriile lor impresionante:ei credeau c─â Marele Han primise o misiune divin─â de a cuceri lumea, iar cei care i se ├«mpotriveau trebuiau distru╚Öi. C├ónd Papa Inocen╚Ťiu al IV-lea a trimis un ambasador la curtea mongol─â ├«n 1246 pentru a se pl├ónge de atrocit─â╚Ťile comise de armatele mongole ├«n Polonia ╚Öi Ungaria, i s-a spus c─â pedeapsa locuitorilor din acele ╚Ť─âri era pe deplin meritat─â deoarece refuzaser─â s─â i se supun─â lui Dumnezeu ╚Öi Hanului;mai mult, dac─â Papa ├«nsu╚Öi dorea s─â se salveze de la distrugere, el trebuia s─â vin─â personal ├«n fa╚Ťa Marelui Han pentru a recunoa╚Öte, cu umilin╚Ť─â, st─âp├ónirea universal─â a mongolilor.

Mongolii erau un mister pentru contemporani. ├Äns─â dup─â Rena╚Ötere, c├ónd studiul istoriei a evoluat ╚Öi s-a sustras influen╚Ťei Biserici, dup─â ce Montesquieu a ini╚Ťiat c─âutarea ÔÇŁcauzelor generaleÔÇŁ ale faptelor din istorie, m─âre╚Ťia imperiului mongol a fost atribuit─â geniului militar al lui Ginghis Han;abilit─â╚Ťii sale de ÔÇŁdivide et imperaÔÇŁ a inamicilor;certurilor dintre opozan╚Ťii s─âi;domina╚Ťiei unei zone din inima Asiei de unde putea lovi ├«n orice direc╚Ťie. Aceste considerente politico-militare au fost reluate ulterior de o analiz─â sociologic─â a Mongoliei lui Ginghis Han. ├Än 1911-12, saantul rus B. J. Vladimirtsov a lansat o teorie potrivit c─âreia ├«n secolul al XII-lea societatea tribal─â mongol─â se afla ├«n proces de dec─âdere ╚Öi ├«ncepuse s─â se contureze un conflict de clas─â ├«ntre nobili-care de╚Ťineau marile turme de animale, singura bog─â╚Ťie a popula╚Ťiilor nomande-╚Öi oamenii de r├ónd, mult inferiori ╚Öi aproape exploata╚Ťi. Ginghis Han a exploatat conflictele sociale ├«n avantajul s─âu, dar apoi ÔÇô c├ónd a ├«nceput expansiunea cu ajutorul nu doar al nobililor, ci ╚Öi al nomazilor de r├ónd ÔÇô a ignorat diferen╚Ťele sociale c├ónd a creat noi institu╚Ťii, precum Garda Imperial─â, ├«n care putea p─âtrunde oricine.

ÔÇŁT─âtarii n-au avut nimic ├«n comun cu maurii. Au cucerit Rusia, dar nu i-au dat nici algebra, nici pe Aristotel.ÔÇŁ

Vladimirtsov nu era marxist, iar teoria sa a fost formulat─â ├«nainte de revolu╚Ťia din 1917. Istoricii sovietici au preluat-o ├«ns─â deorece se potrivea normelor marxiste. Ru╚Öii au fost mereu interesa╚Ťi de Imperiul Mongol deoarece ╚Ťara lor a fost pare a acestuia timp de dou─â secole, o experien╚Ť─â amar─â peste care nu au trecut niciodat─â complet. Devastate de invazia condus─â de Batu ├«ntre 1237-40, principatele ruse╚Öti au devenit vasale mongolilor ╚Öi timp de mul╚Ťi ani fiecare prin╚Ť rus trebuia, odat─â ajuns pe tron, s─â c─âl─âtoreasc─â la tab─âra mongol─â de pe Volga pentru a depune jur─âm├óntul de vasalitate. Rusia a fost ├«ntr-un fel smuls─â din Europa ╚Öi for╚Ťat─â s─â-╚Öi ├«ntoarc─â privirea c─âtre Asia. Ulterior, institu╚Ťiile politice ruse╚Öti au p─âstrat anumite influen╚Ťe din experien╚Ťa despotismului mongol. Majoritatea speciali╚Ötilor contemporani este de p─ârere c─â ╚Ťarismul rusesc a fost modelat mai mult pe baza hanatului mongol ╚Öi nu a imperiului bizantin. Numele de ÔÇŁ╚ÜarÔÇŁ a fost atribuit mai ├«nt├ói Hanului, nu liderilor autohtoni. Am─âr─âciunea ru╚Öilor cu privire la cucerirea mongol─â a fost mereu ├«nt├órit─â ╚Öi de faptul c─â aceasta a contribuit la r─âm├ónerea ├«n urm─â a ╚Ť─ârii, l─âs├ónd-o ignorant─â, reac╚Ťionar─â ╚Öi semi-asiatic─â. ├Än plus, mongolii nu au adus ÔÇô precum arabii ╚Öi maurii ├«n Spania ÔÇô niciun beneficiu cultural. Dup─â cum spunea Pu╚Ökin, ÔÇŁt─âtarii n-au avut nimic ├«n comun cu maurii. Au cucerit Rusia, dar nu i-au dat nici algebra, nici pe Aristotel.ÔÇŁ Mongolii au rupt Rusia de Europa, rezultatul fiind c─â Rusia n-a avut acces la ├«nfloritoarea experien╚Ť─â a Rena╚Öterii ╚Öi revolu╚Ťiei ╚Ötiin╚Ťitice. Rena╚Öterea cultural─â ╚Öi intelectual─â a Occidentului a putut avea loc tocmai pentru c─â ╚Ť─ârile de aici au sc─âpat de co╚Ömarul mongol.

mongol jpg jpeg

Nici ├«n China mongolii nu sunt mai aprecia╚Ťi. Domina╚Ťia lor aici a fost mai scurt─â:Ginghis Han n-a cucerit dec├ót teritoriul de la nord de fluviul Galben, ╚Öi nu de la chinezi, ci de la popoarele barbare care se stabiliser─â acolo. Nepotul lui, faimosul Kubilai, a fost primul mongol care a st─âp├ónit ├«ntreaga Chin─â prin eliminarea, ├«n 1279, a dinastiei Sung ce conducea Sudul Chinei. Dup─â cum noteaz─â Marco Polo, Kubilai a fost puternic impresionat de civiliza╚Ťia chinez─â. El  a mutat capitala imperial─â de la Karakoru, m ├«n Mongolia, la Khan-Balik, ÔÇŁOra╚Öul HanuluiÔÇŁ aflat ├«n locul Beijingului de azi. El a adoptat vestimenta╚Ťia ╚Öi manierele chineze ╚Öi a acorat privilegii clerului budist. Totu╚Öi, el n-a ├«nv─â╚Ťat niciodat─â limba chinez─â ╚Öi a refuzat s─â acorde oficialilor chinezi func╚Ťii importante ├«n administra╚Ťie. Chinezii i-au dispre╚Ťuit mereu pe cuceritori, iar dup─â moartea lui Kubilai, ├«n 1294, regimul mongol a avut de ├«nfruntat numeroase revolte. Acestea au culminat cu o revolt─â la nivelul ├«ntregii ╚Ť─âri, iar ├«n 1368 ultimul ├«mp─ârat mongol a fost alungat, venind la putere dinastia autohtone Ming.

├Äntre timp, celelalte victime ale mongolilor ├«ncercau ╚Öi ele s─â-╚Öi ia revan╚Öa. P├ón─â ├«n secolul al XVII-lea, ru╚Öii ├«ncepuser─â deja s─â ├«nainteze c─âtre Urali, iar chinezii spre nord, c─âtre de╚Öertul Gobi. Rezisten╚Ťa nomazilor mongoli a cedat sub utilizarea armelor de foc pe ace╚Ötia nu le cuno╚Öteau. Ru╚Öii ╚Öi chinezii i-au ├«nvins ├«n cele din urm─â pe vechii lor st─âp├óni. Prima ╚Öans─â a mongolilor de a se sustrage presiunii ruso-chineze a venit odat─â cu revolu╚Ťia chinez─â din 1911. Atunci, cu ajutorul Rusiei ╚Ťariste, mongolii ╚Öi-au declarat independen╚Ťa. ├Än 1913, China republican─â a recunoscut autonomia, nu ╚Öi suveranitatea, Mongoliei Exterioare. Dup─â revolu╚Ťia rus─â din 1917 ╚Öi sf─âr╚Öitul r─âzboiului civil, bol╚Öevicii ╚Öi-au ├«ndreptat aten╚Ťia c─âtre est. Trupele sovietice au ocupat Mongolia sub pretextul de a o ap─âra de chinezi ╚Öi de Albi, iar ├«n 1924 a fost proclamat─â Republica Popular─â Mongol─â. China i-a recunoscut independen╚Ťa abia ├«n 1945. Vechea popula╚Ťie nomad─â s-a transformat treptat, sub presiuni sovietice, ├«ntr-o popula╚Ťie de fermieri ╚Öi muncitori. Totu╚Öi, ├«n republica mongol─â de azi tr─âie╚Öte doar o mic─â parte a vechii rase mongole. Restul de circa dou─â milioane se afl─â ├«n Mongolia Interioar─â, o provincie autonom─â din China.

Ginghis Han în istoriografia contemporană

Istoricii ru╚Öi, chinezi ╚Öi mongoli au reexaminat istoria mongolilor, cuceririle acestora ╚Öi rolul lui Ginghis Han. De╚Öi comuni╚Ötii au distrus multe din bibliotecile aflate ├«n m─ân─âstirile budiste, s-au p─âstrat totu╚Öi materiale documentare ce au putut fi studiate ╚Öi interpretate, evident ├«n baza normelor rigide ale marxist-leninismului. Un istoric mongol renumit, Y├╝ Yuan-an, a publicat o biografie a lui Ginghis Han ├«n 1955, bazat─â considerabil pe lucr─ârile lui Vladimirtsov. Astfel, el descrie Mongolia lui Ginghis Han ca un p─âm├ónt feudal ├«n care vechiul sistem al clanurilor se destr─âma, dar ├«n care nu se conturase ├«nc─â un sentiment na╚Ťional. Succesul lui Ginghis Han s-ar fi datorat dorin╚Ťei cresc├ónde de unitate a mongolilor, dorin╚Ťei de a pune cap─ât conflictelor dintre tribale ╚Öi de a opri agresiunile str─âinilor. ├Än Mongolia, Ginghis Han a jucat un rol ÔÇŁprogresistÔÇŁ ÔÇô termen at├ót de drag marxi╚Ötilor ÔÇô ├«n sensul c─â a unificat ╚Ťara ╚Öi a adus poporului s─âu arta scrisului ╚Öi noi institu╚Ťii. ├Än afara Mongoliei ├«ns─â, a fost exact opusul:un r─âzboinic brutal care a adus nenum─ârate prejudicii ╚Ť─ârilor civilizate.

├Äntr-o alt─â carte dedicat─â istoriei mongole, publicat─â ├«n 1958, Y├╝ Yuan-an abordeaz─â problema istoriei cuceririlor mongole de dup─â moartea lui Ginghis Han. Descriind invazia Europei condus─â de Batu ├«ntre anii 1237-1242, el discut─â motivele retragerii subite a armatelor mongole din centrul Europei. Explica╚Ťia general acceptat─â este c─â moatea marelui han Ogodai, ├«n decembrie 1241, a ridicat problema succesiuni, astfel c─â Batu a trebuit s─â se retrag─â ╚Öi s─â revin─â pe Volga pentru a putea influen╚Ťa alegerea noului Han. Acesta a fost ales abia ├«n 1246 din cauza rivalit─â╚Ťilor ╚Öi intrigilor dintre posibilii succesori. Y├╝ Yuan-an argumenteaz─â ├«ns─â c─â moartea lui Ogodai n-a fost dec├ót un pretext. De fapt, ar fi fost vorba de ÔÇŁlupta eroic─â a poporului rusÔÇŁ care-i epuizase pe mongoli ├«ntr-at├ót de mult ├«nc├ót ace╚Ötia nu mai aveau resursele necesare pentru a ├«nainta c─âtre Occident. Astfel, ru╚Öii s-au sacrificat pentru a salva Europa. C├ót despre China, istoricul mongol este de p─ârere c─â predecesorii s─âi s-au purtat acolo ca ni╚Öte tirani. Chiar ╚Öi Kubilai este criticat pentru extravagan╚Ťa sa, pentru irosirea resurselor naturale ╚Öi pentru favorurile excesive acordate clerului budist. Reputa╚Ťia lui Kubilai, bazat─â ├«n mare parte pe elogiile ce i le-a adus Marco Polo, ar fi de fapt exagerat─â. Nepotul ╚Öi succesorul s─âu, Tem├╝r, care a pus cap─ât r─âzboaielor ╚Öi a redus taxele, a fost un conduc─âtor mai bun. ├Än cele din urm─â, exploatarea ╚Ť─âranilor ÔÇô baza na╚Ťiunii, de c─âtre ace╚Öti nomazi care nu au ├«n╚Ťeles niciodat─â valoarea agriculturii, a ajuns s─â fie de nesuportat. Apoi, sub dinastia Ming, China eliberat─â de domina╚Ťia barbarilor a putut da na╚Ötere unei impresionante civiliza╚Ťii.

O astfel de interpretare a pl─âcut at├ót ru╚Öilor, c├ót ╚Öi chinezilor. ├Äns─â dup─â 1960, c├ónd ├«ncepe conflictul sino-sovietic, Monglia, cu trecutul ╚Öi conduc─âtorul ei glorios, a fost atras─â ├«n disput─â. Pozi╚Ťia Mongoliei, aflat─â ├«ntre cei doi gigan╚Ťi afla╚Ťi ├«n conflict, a c─âp─âtat o foarte mare importan╚Ť─â politic─â ╚Öi strategic─â. Politica Chinei a fost de a ╚Öi-i atrage pe mongolii ce tr─âiau ├«n provincia autonom─â, de a pune accent pe unitatea acestora ╚Öi de a scoate Mongolia din orbita URSS-ului. Pe de alt─â parte, sovieticii c─âutau s─â-╚Öi ├«nt├óreasc─â domina╚Ťia asupra Mongoliei, s─â hr─âneasc─â sentimentele anti-chineze existente ├«n societatea mongol─â ╚Öi s─â sublinieze c─â unificarea poporului mongol ÔÇô divizat ca ╚Öi germanii, coreenii ╚Öi vietnamezii ÔÇô se putea face doar pornind de la Ulan Bator.

Disputa istoricilor ru╚Öi ╚Öi chinezi a dus la apari╚Ťia mai multor lucr─âri despre istoria Mongoliei ╚Öi despre Ginghis Han, lucru ├«mbucur─âtor pentru istoriografie. Indiferent de prisma prin care privim lucrurile, nu putem nega anumite merite ce trebuie atribuite lui Ginghis Han. A fost ├«ntr-adev─âr un r─âzbonic nemilos, dar a adus China ╚Öi Europa ├«n leg─âtur─â direct─â pentru prima dat─â ├«n istorie, a facilitat schimbul de bunuri ╚Öi idei pe o scar─â nemaiv─âzut─â p├ón─â atunci, ╚Öi a deschis Asia comer╚Ťului interna╚Ťional. Lumea Veche n-a mai fost la fel dup─â aceea. R─âm├ónerea ├«n urm─â a Rusiei, cu toate efectele sale, evolu╚Ťia cultural─â spectaculoas─â a Occidentului, ascensiunea turcilor otomani ╚Öi visul Europei de a g─âsi o rut─â maritim─â spre Extremul Orient, toate acestea sunt consecin╚Ťe indirecte ale imperialismului mongol.

Sursa:http://www.historytoday.com