Mormântul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, cercetat de arheologi: „O să cerem profil ADN”

Cercetările arheologice desfășurate la Mânăstirea Cozia scot la iveală noi detalii despre mormintele domnești din incintă.

După confirmarea faptului că sarcofagul lui Mircea cel Bătrân este original și nemutat din poziția sa istorică, specialiștii au cercetat mormântul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul.

„Asta este ce a mai rămas din Maica Teofana. O să cerem profil ADN”, a declarat arheologul Ion Tuțulescu, pentru vocea-valcii.ro, confirmând că echipa de cercetare intenționează să propună realizarea unei analize genetice complete.

Descoperirile recente fac parte dintr-un amplu proiect de cercetare și restaurare a ansamblului monahal de la Cozia. Arheologii au redeschis mormintele domnești pentru prima dată după aproape un secol, în încercarea de a clarifica istorii fragmentare, de a verifica poziționarea originală a sarcofagelor și de a aduce informații suplimentare despre identitatea și viața celor înhumați aici.

În cazul Teofanei, analiza ADN ar putea fi un pas decisiv pentru confirmarea oficială a rămășițelor și pentru completarea unui capitol esențial din istoria medievală a României.

Există mai multe speculații despre originile lui Mihai Viteazul. Pe o parte, domnitorul ar fi fost fiul Teodorei Cantacuzino și s-ar trage din neam grecesc, dintr-o familie bizantină. În același timp, alte surse spun că aceasta era comerciantă de rachiu, originară din Târgul de Floci, iar tatăl lui Mihai era grec.

Cert este mama lui Mihai Viteazul s-a călugărit spre sfârșitul domniei fiului ei, luând numele de Teofana, şi a murit în anul 1605 sau 1606, fiind înmormântată în biserica mănăstirii Cozia.

Specialiști de la Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și de la Centrul de Cercetări Antropologice și Biomedicale „Olga Necrasov” din cadrul Filialei Iași a Academiei Române participă la acest proiect de cercetare, care urmărește pe de-o parte descărcarea de sarcină arheologică a monumentelor care compun ansamblu monahal din stațiunea Călimănești în vederea restaurării lor, iar pe de altă parte să verifice sarcofagul, unic între mormintele boierești și domnești din țară datorită formei lui, în condițiile în care există supoziții că acesta ar fi fost mutat la începutul secolului trecut.