Monumentul Reginei Mariei Terezia, uitat ├«ntr un cimitir din Timi┼čoara jpeg

Monumentul Reginei Mariei Terezia, uitat ├«ntr-un cimitir din Timi┼čoara

­čôü Patrimoniu
Autor: Stefan Both

Monumentul ÔÇ×Fidelit─â┼úiÔÇŁ inaugurat ├«n 1854, ├«n Pia┼úa Libert─â┼úii din Timi╚Öoara, a ajuns ├«n 1936 ├«n Cimitirul din Calea Lipovei. Organiza╚Ťiile civice se lupt─â s─â readuc─â ├«n ora╚Ö superbul monument realizat ├«n stil neogotic. Reprezentan┼úii societ─â┼úii civile din Timi┼čoara, prin asocia┼úia Ariergarda, Societatea ÔÇ×Timi┼čoaraÔÇŁ, Muzeul Banatului ┼či Ordinul Arhitec┼úilor din Timi┼č, ├«ncearc─â s─â readuc─â ├«n ora┼č unul dintre cele mai frumoase monumente ale Banatului, aruncat c├óndva la groapa de gunoi.

Monumentul ÔÇ×Fidelit─â┼úiiÔÇŁ, realizat ├«n 1854 a fost mutat ├«n 1936, ├«n Cimitirul din Calea Lipovei, la doi pa┼či de pietrele funerare ridicate ├«n memoria ofi┼úerilor sovietici. Ast─âzi zace printre cruci, departe de ochii turi┼čtilor, ├«ntr-o stare deplorabil─â ┼či ├«n pericol de pr─âbu┼čire.

Povestea statuiiPovestea impozantului monument ├«ncepe la trei ani dup─â asediul trupelor revolu┼úionare maghiare conduse de generalul polonez Iosif Bem, ├«mpotriva cet─â┼úii Timi┼čoarei, din 1849. Piatra de temelie a monumentului dedicat celor care ┼či-au pierdut via┼úa ├«n asediu este pus─â chiar de ├«mp─âratul Franz Joseph. Inaugurarea are loc ├«n 1854, ├«n "Prinz Eugen platz", "Jeno Herceg Ter" sau Pia┼úa de Parad─â, actuala Pia┼ú─â a Libert─â┼úii. ÔÇ×Monumentul a fost opera unui cunoscut architect, Josef Kranner. Are o ├«n─âl┼úime de aproape 20 de metri, stil neogotic, iar piedestalul reprezint─â o cetate cu mon┼čtri ai catedralelor gotice. Ace┼čtia ├«i reprezentau pe revolu┼úionarii maghiari ├«nvin┼či ├«n timpul asediuluiÔÇŁ, a declarat Daniel Vighi, directorul Asocia┼úiei Ariergarda.

Prim─âria a┼čteapt─â documenta┼úiaStatuia reginei Maria Terezia, montat─â printre cei patru st├ólpi ai monumentului, se afl─â azi aruncat─â ├«n curtea Castelului Huniade, f─âr─â cap. Regina a fost ÔÇ×decapitat─âÔÇŁ ├«n 1918 ├«n Revolu┼úia lui Bela Kun, iar monumentul a r─âmas a┼ča ├«n pia┼ú─â p├ón─â ├«n 1936, c├ónd a fost mutat pe considerente politice, ├«n cimitir.

ÔÇ×Monumentul a┼čteapt─â s─â se pr─âbu┼čeasc─â printre coroane uscate ┼či ghioace de lum├ón─âri. Ar trebui urgent readus ├«n ora┼č. Este de o mare valoare patrimonial─âÔÇŁ, a mai spus Vighi.Reprezentan┼úii prim─âriei a┼čteapt─â din partea organiza┼úiilor civice s─â depun─â proiectul, pentru c─â nu exist─â niciun motiv s─â se opun─â salv─ârii monumentului ÔÇ×Fidelit─â┼úiiÔÇŁ.

ÔÇ×Trebuie ca societatea civic─â s─â vin─â cu propunerea, arhitec┼úii s─â vin─â cu solu┼úii tehnice, s─â se g─âseasc─â varianta cea mai bun─â. Eu sunt deschis la tot ce ├«nseamn─â istorie a ora┼čului. ┼×tiu c─â exist─â mul┼úi care ┼čtiu doar ce li s-a predat la ┼čcoal─â, dar Timi┼čoara are istorie. Mutarea monumentului ┬źFidelit─â┼úii┬╗ este un demers care trebuie sus┼úinut ┼či asumat de to┼úiÔÇŁ, a declarat Adrian Orza, viceprimarul Timi┼čoarei.

Click aici pentru galerie foto

 

image

Variant─â ├«n Parcul CivicDup─â o dezbatere public─â ini┼úiat─â de arhitectul Ioan Sturza, pre┼čedintele Ordinului Arhitec┼úilor, s-a stabilit ┼či noua loca┼úie. S-a realizat un studiu, s-au f─âcut planuri, pentru ca monumentul s─â fie amplasat ├«n parcul din spatele magazinului Bega. ÔÇ×Am f─âcut to┼úi pa┼čii necesari, iar acum urmeaz─â doar s─â depunem o diligen┼ú─â la prim─ârieÔÇŁ, a mai spus Daniel Vighi. Mutarea monumentului ┼či restaurarea lui necesit─â ├«ns─â costuri uria┼če. Dar dac─â Timi┼čoara vrea s─â devin─â Capital─â Cultural─â a Europei, are nevoie ┼či de statui reprezentative. Iar capitala Banatului chiar are istorie cu care s─â se m├óndreasc─â.

Restauratorii refac statuiaDirectorul Muzeului Banatului, Dan Ciobotariu, caut─â solu┼úii de mult timp pentru readucerea monumentului ├«n ora┼č.ÔÇ×Ar pune ├«n valoare o pia┼ú─â, oricare ar fi ea. E de pozat acest monument frumos. Un ora┼č turistic trebuie s─â aib─â statui, iar Timi┼čoara nu are prea multe. Am studiat ce ├«nseamn─â demontarea ei, trebuie f─âcut─â bucat─â cu bucat─â, pies─â cu pies─â, pentru c─â e ├«nconjurat─â de morminteÔÇŁ, a spus Ciobotariu. Statuia reginei Maria Terezia ar putea fi reconstruit─â f─âr─â probleme de restauratori. ÔÇ×Capul a disp─ârut de mult. Nici nu se va mai g─âsi vreodat─â. Dar exist─â desene de epoc─â ┼či avem restauratori. Trebuie doar s─â se ├«nt├ómple o dat─â cevaÔÇŁ, a afirmat Ciobotariu.