Monede de aur cu chipul lui Alexandru cel Mare, descoperite în mormântul unui războinic antic din Rusia
Arheologii au descoperit în sudul Rusiei mormântul unui războinic de elită, vechi de aproximativ 2.000 de ani, care a fost înhumat alături de armele sale, de calul său sacrificat și de o victimă a unui sacrificiu uman. În necropolă au fost găsite și numeroase obiecte de lux, printre care două monede de aur cu chipul lui Alexandru cel Mare.
Mormântul a fost descoperit de o echipă de cercetători în regiunea Kuban, la est de Peninsula Crimeea, în centrul unei necropole care cuprinde peste 150 de morminte antice. Poziția sa centrală sugerează că bărbatul făcea parte din elita socială a vremii, potrivit unui studiu publicat în septembrie în revista Russian Archaeology.
Indicii privind practicarea unui sacrificiu uman au fost găsite într-un complex funerar aflat în apropierea mormântului războinicului. Acolo, cercetătorii au identificat rămășițele a trei cai, două bovine, unui porc și unui câine, precum și un fragment de bazin uman. Acesta din urmă pare să fi aparținut unei persoane sacrificate, au precizat autorii studiului.
Cele două monede de aur, una descoperită pe scheletul războinicului, iar cealaltă în apropiere, indică faptul că înmormântarea a avut loc la începutul secolului I î.Hr. Totodată, amplasarea și caracteristicile mormântului arată că bărbatul era un nobil din rândul meoților, o populație autohtonă din regiune.
În acea perioadă, meoții erau aliați ai Imperiului lui Mithridates, un regat de tradiție elenistică și persană care se opunea expansiunii Republicii Romane.
Cercetătorii consideră că cele două monede nu erau folosite pentru tranzacții obișnuite, ci reprezentau mai degrabă obiecte de prestigiu și mijloace de păstrare a averii.
„Probabil că nu era vorba despre bani în sensul convențional al termenului, ci despre o modalitate de a conserva bogăția, asemănătoare unei (...) criptomonede”, a explicat Mikhail Abramzon, autorul principal al studiului și cercetător la Institutul de Arheologie al Academiei Ruse de Științe, într-un răspuns transmis prin e-mail publicației Live Science.
Monedele de aur, indicii esențiale pentru datarea mormântului
Cele două monede au un rol important în interpretarea descoperirii. Una dintre ele a fost găsită într-un puț cu funcție rituală, în apropierea mormântului central al necropolei. Cercetătorii cred că aceasta fusese depusă acolo ca ofrandă pentru zei.
Cea de-a doua monedă a fost descoperită sub mandibula scheletului războinicului, ceea ce sugerează că fusese introdusă în gura defunctului înainte de înmormântare. Practica amintește de așa-numitul „obol al lui Charon”, moneda oferită în tradiția greacă antică luntrașului mitologic care transporta sufletele morților în lumea de dincolo.
Ambele monede sunt stateri de aur, realizați în stilul grec adoptat în timpul lui Alexandru cel Mare, care a trăit între anii 356 și 323 î.Hr. Pe ele apare portretul celebrului conducător macedonean.
Specialiștii au stabilit însă că monedele au fost bătute mult mai târziu, în timpul domniei lui Mithridates al VI-lea Eupator, cunoscut și drept Mithridates cel Mare, care a trăit între anii 135 și 63 î.Hr. Acesta pretindea că descinde atât din Alexandru cel Mare, cât și din nobilimea persană și a declanșat cele trei războaie mitridatice împotriva Romei.
Potrivit autorilor studiului, portretele de pe monede au fost concepute astfel încât să semene nu doar cu Alexandru cel Mare, ci și cu Mithridates Eupator.
Geograful grec Strabon, care a scris în secolul I d.Hr., menționa că meoții erau o populație autohtonă integrată în Regatul Bosforului, un stat de influență greacă și scitică, întemeiat în secolul al V-lea î.Hr. pe țărmul nordic al Mării Negre.
La rândul său, istoricul grec Appian scria în secolul al II-lea d.Hr. că Regatul Bosforului intrase în componența Imperiului lui Mithridates în secolul al II-lea î.Hr. Prin urmare, în momentul înmormântării războinicului, în secolul I î.Hr., meoții erau aliați ai acestui imperiu.
Arme, obiecte de lux și simboluri cu semnificație spirituală
Războinicul a fost îngropat alături de echipamentul său militar și de călărie. În mormânt au fost descoperite două vârfuri de lance din fier și un vârf de săgeată, precum și calul său, care fusese sacrificat.
Inventarul funerar includea și obiecte de lux, printre care un vas rar din sticlă, numit alabastron, folosit pentru păstrarea uleiurilor sau a parfumurilor. Potrivit cercetătorilor, obiectul ar fi fost importat, cel mai probabil, din Cipru sau din Levant.
Arheologii au găsit și o cupă din lut cu două toarte, cunoscută în Grecia antică sub numele de kantharos. Pe suprafața acesteia era gravat o pentagramă, simbol asociat soarelui, despre care cercetătorii cred că avea rolul de a proteja împotriva amenințărilor magice.
Animalele descoperite în complexul funerar din apropiere ar fi putut avea funcții diferite în ritualurile de înmormântare.
Bovinele ar fi putut fi sacrificate ca ofrandă într-un ritual asemănător hecatombei din Antichitate, o ceremonie care presupunea sacrificarea unui număr mare de animale pentru a câștiga bunăvoința unei divinități. Caii ar fi fost destinați călătoriei în lumea de dincolo, în timp ce porcul ar fi urmat să asigure hrana războinicului după moarte. Câinele ar fi putut avea rolul de a-i călăuzi spiritul.
Scopul sacrificiului uman rămâne necunoscut. Cercetătorii presupun însă că persoana respectivă ar fi putut fi destinată să-l slujească pe războinic în viața de apoi.
Foto sus: Două monede de aur grecești antice au fost descoperite de arheologi în mormântul din regiunea Kuban, lângă orașul rusesc Krasnodar. Una pare să fi fost o ofrandă, în timp ce cealaltă a fost plasată pe limba războinicului (© Abramzon et al. 2015)
Mai multe pentru tine...
