Amuletă rară, care combină simboluri creștine și păgâne, descoperită într-o așezare medievală din Rusia
Un pandantiv vechi de aproape un mileniu, pe care apare un sfânt creștin pe o față și o figură cu trăsături asemănătoare Meduzei pe cealaltă, oferă o perspectivă neașteptată asupra vieții religioase din Rusia medievală. Arheologii spun că este cea mai veche amuletă de acest tip descoperită până acum.
Arheologii care cercetează o așezare medievală din nord-vestul Rusiei au făcut o descoperire neobișnuită: un pandantiv din aliaj de cupru, datat în secolul al XI-lea, care combină într-un singur obiect simboluri creștine și elemente asociate tradițiilor păgâne, informează Live Science.
Pandantivul a fost găsit în timpul săpăturilor desfășurate în această vară la Staraya Russa, un oraș situat între Moscova și Sankt Petersburg, potrivit unui comunicat al Universității de Stat din Novgorod.
Obiectul are două fețe distincte. Pe una este reprezentat un sfânt creștin, în timp ce pe cealaltă apare capul unei femei al cărei păr seamănă cu șerpii. Imaginea amintește de Meduza, celebra creatură din mitologia greacă, însă cercetătorii nu pot spune cu certitudine că aceasta este reprezentarea personajului mitologic.
Simboluri „incompatibile” din punct de vedere religios
În Rusia, astfel de obiecte sunt cunoscute drept „amulete-șarpe” sau „pandantive șerpuitoare”. Alte patru exemplare au mai fost descoperite în situri creștine din regiune, însă toate sunt mai recente, fiind datate între secolele al XII-lea și al XIV-lea.
Noul artefact provine din straturi arheologice datate în secolul al XI-lea, ceea ce îl transformă în cel mai vechi exemplar cunoscut de acest tip din regiune. Descoperirea ar putea indica, de asemenea, că o comunitate creștină exista la Staraya Russa mai devreme decât estimau cercetătorii.
„Principala caracteristică a pandantivelor șerpuitoare este asocierea unor imagini incompatibile din punct de vedere strict dogmatic”, a explicat Sergey Toropov, directorul Centrului de Cercetări Arheologice al Universității de Stat din Novgorod.
Pe una dintre fețe era reprezentată în mod obișnuit o figură creștină, în timp ce cealaltă față era asociată cu șerpii.
În cazul descoperirii de la Staraya Russa, sfântul este înfățișat ca un războinic, cu suliță și scut. Toropov consideră că ar putea fi Sfântul Teodor Stratilat, cunoscut și sub numele de Teodor din Heraclea.
Potrivit unor texte bisericești, Sfântul Teodor Stratilat a ucis un șarpe uriaș care teroriza orașul său natal din Asia Mică. Pe reversul pandantivului apare capul unei femei cu păr asemănător unor șerpi, o imagine care ar putea avea legătură cu aceeași temă simbolică.
Victoria luminii asupra întunericului?
Pentru cercetători, asocierea celor două imagini nu reprezenta neapărat o contradicție pentru oamenii care purtau astfel de obiecte.
„Imaginile «incompatibile» ar putea simboliza, în acest caz, victoria forțelor luminii asupra celor ale întunericului”, a spus Toropov.
Tradiția pandantivelor șerpuitoare ar fi ajuns în Rusia din Imperiul Bizantin, unde astfel de reprezentări circulau deja. Materialul din care a fost realizată piesa oferă, la rândul său, indicii despre persoana care ar fi putut să o poarte.
Pandantivul este confecționat din aliaj de cupru, nu din argint sau aur. Toropov consideră că acest lucru indică faptul că obiectul ar fi aparținut unui membru al clasei de mijloc care locuia pe domeniul medieval de la Staraya Russa.
Descoperirea ilustrează complexitatea peisajului religios din Rusia de acum aproximativ 1.000 de ani. Creștinismul se răspândise deja în regiune, însă vechile tradiții nu dispăruseră pur și simplu.
Faptul că un obiect purtat ca amuletă combina imaginea unui sfânt creștin cu o figură asociată lumii mitologice păgâne arată că, pentru unii oameni, noile credințe puteau coexista cu simboluri și obiceiuri mai vechi.
Foto sus: Arheologii din Rusia au descoperit un pandantiv medieval cu un sfânt creștin pe o parte și o figură asemănătoare Medusei pe cealaltă parte (© Universitatea de Stat din Novgorod)
Mai multe pentru tine...
