Mario Vargas Llosa: „Literatura mi-a dat cele mai frumoase clipe“
DISTINCŢIE Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, distins cu Premiul Nobel în 2010, a primit ieri titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.„Literatura mi-a dat cele mai frumoase clipe din viaţă, iar unul dintre acestea este cel de astăzi (n.r. – ieri 20 mai), din această veche universitate“, a spus Mario Vargas Llosa, în spaniolă, după ce a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai. Marele scriitor peruan, în vârstă de 77 de ani, distins cu Premiul Nobel în 2010, a mulţumit pentru această onoare şi a spus că este foarte recunoscător şi încearcă să nu îi dezamăgească pe cei care i-au acordat distincţia. În discursul său a vorbit despre rolul important pe care îl are ficţiunea şi pe care îl au poveştile în viaţa oamenilor, despre cum dictaturile de orice natură au încercat să controleze literatura şi modul de a gândi al oamenilor.
„Poveştile ne fac viaţa diferită, mai frumoasă, mai liberă, ne-o împlinesc. (...) Dictaturile, indiferent de natura lor, politice, militare, religioase, toate au încercat să controleze literatura“, a spus Llosa. Acesta a primit distincţii similare atât din partea unor universităţi din America Latină, cât şi a unor instituţii de învăţământ superior de prestigiu din Europa cum sunt Sorbona şi Oxford. Săptămâna trecută scriitorul a fost distins cu Doctor Honoris Causa şi de o universitate din Bulgaria.Clujul se închină în faţa scriitorului
Aula Magna a universităţii clujene, unde scriitorului i s-a acordat distincţia, a fost plină de profesori, rectori ai altor universităţi din oraş, scriitori. De la ceremonie nu a lipsit soţia scriitorului, Patricia Vargas Llosa, ambasadorul statului Peru în România, Excelenţa Sa Jose Antonio Arrospide del Busto (care a stat lângă soţia scriitorului), şi primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc. „Clujul şi Universitatea se închină în faţa talentului marelui scriitor Mario Vargas Llosa. (…) Am ascultat povestea literaturii, a ficţiunii spusă de acest mare creator de valori. De aceea, de azi suntem unici în lume pentru că am fost atinşi, cu toţii, de o aripă de înger“, a afirmat rectorul UBB, academicianul Ioan Aurel Pop.
Un discurs asemănător a avut şi decanul Facultăţii de Litere al UBB, profesorul Corin Braga, care i-a purtat pe cei din sală într-o „călătorie“ prin opera scriitorului şi a încheiat prin a spune că „Mario Vargas Llosa povesteşte lumea noastră pentru eternitate“. Piesa „O mie şi una de nopţi“
Duminică seara, pentru aproape o oră, Mario Vargas Llosa a fost prezent la Teatrul Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca, pentru a asista la prima punere în scenă, în România, a celei mai recente piese a sa, „O mie şi una de nopţi“ (2008), publicată, de puţină vreme, la Editura Humanitas. Llosa, împreună cu soţia sa, Patricia, au privit din lojă o adaptare foarte originală a textului, adaptare în care personajele celebrului basm oriental, regele Şahriar şi Şeherezada, se filmează unul pe celălalt cu o cameră video. Contrar temerilor regizoarei Andreea Iacob, Vargas Llosa a gustat foarte mult această adaptare, exclamând:„A fost genial! A avut o patină latină şi una postmodernistă!“.
Scriitorul, plin de energie, s-a urcat pe scenă, alături de cei doi actori şi de regizoare, spunând, pentru toată sala, cât de mult l-a încântat această adaptare. De altfel, deşi, în piesele sale, Llosa oferă detalii abundente despre cum să arate decorul şi cum să fie îmbrăcate personajele, el a declarat, în numeroase ocazii, că atunci când e vorba de montarea spectacolului, le oferă libertate totală actorilor şi regizorului. Elogiu ficţiunii
Ca şi în alte câteva opere dramatice pe care le-a semnat – „Domnişoara din Tacna“, „Kathie şi hipopotamul“, „Odiseu şi Penelopa“ – în piesa „O mie şi una de nopţi“, Vargas Llosa alege să pună în scenă nu o intrigă anume, ci să prezinte, în detaliu, felul în care literatura ia naştere în minţile oamenilor şi lucrează asupra noastră. În piesa lui Llosa, pe măsură ce Şeherezada îşi deapănă poveştile care îi întârzie ziua morţii, sângerosul rege Şahriar se metamorfozează şi, aproape împotriva voinţei sale, se eliberează de instinctele primare care îl ghidau la început. „Cât timp mă vrăjesc plăsmuirile tale, îmi dispar şi ura, şi ranchiuna, redevenind acelaşi om bun de odinioară. Încrezător, calm şi nevinovat, ca un prunc“, „Păţesc ceva bizar cu tine. Încă nu înţeleg ce se întâmplă. Glasul tău mă linişteşte, poveştile tale mă fac mai bun, Şeherezada“, spune Şahriar.
De reţinut că, într-o montare spaniolă a acestei piese, Llosa însuşi s-a urcat pe scenă, „s-a târât pe scenă“, cum a zis el mai apoi, alături de actriţia Aitana Sanchez-Gijon. De altfel, personajele din debutul piesei sunt numite „Mario“ şi „Aitana“. Ulterior, ele se preschimbă în Şahriar şi Şeherezada, fără ca actorii să fie înlocuiţi cu alţii. sursa:adevarul.ro
