Locuinţă romană veche de aproape două milenii, descoperită la Alba Iulia FOTO jpeg

Locuinţă romană veche de aproape două milenii, descoperită la Alba Iulia FOTO

­čôü Dacia antic─â
Autor: Dorin Ţimonea

O cas─â roman─â, veche de peste 1800 de ani, a fost descoperit─â de c─âtre arheologi ├«n centrul municipiului Alba Iulia, la c├ó┼úiva pa┼či de vechiul castru roman

Lucr─ârile sunt derulate ca s─âp─âturi arheologice de preven┼úie, dup─â ce un dezvoltator imobiliar a cump─ârat terenul ┼či inten┼úioneaz─â s─â ridice un complex de apartamente.

ÔÇŁEste situat─â la circa 300 de metri spre est de castrul Legiunii a XIII-a Gemina, ├«n a┼čezarea civil─â (canabae) care, ├«n timpul ├«mp─âratului Septimius Severus (193-211 p.Chr.), a fost ridicat─â la rangul de municipium (municipium Septimium Apulense). Apulum reprezint─â cea mai mare aglomera┼úie urban─â roman─â din provincia Dacia.

image

Dup─â al doilea r─âzboi dacic, devine sediul Legiunii a XIII-a Gemina, care va r─âm├óne aici p├ón─â la retragerea aurelian─â. Este de fapt numele generic al unui complex de situri care cuprinde: castrul de legiune, sediul guvernatorilor Daciei, dou─â centre urbane ┼či necropoleleÔÇŁ, spune Anca Timofan, arheologul care coordoneaz─â lucr─ârile.

Zona unde a fost realizat─â descoperirea era una reziden┼úial─â roman─â important─â, unde cercet─ârile arheologice sistematice ┼či preventive au dus la descoperiri spectaculoase, cum ar fi cl─âdiri publice, case particulare de tip domus, thermae (b─âi romane) sau drumuri romane. Locuin┼úele romane, care de cele mai multe ori erau impun─âtoare ┼či elegante, apar┼úineau unor familii ├«nst─ârite sau chiar unor oficiali din cadrul armatei ┼či administra┼úiei romane de la Apulum.

image

Cl─âdirea scoas─â recent la suprafa┼ú─â prezint─â mai multe faze de construc┼úie, ├«nc─âperile cu destina┼úii diverse fiind amplasate ├«n jurul unor spa┼úii centrale, un atrium ┼či o curte deschis─â amenajat─â cu pietri┼č. Una dintre camere este prev─âzut─â cu ├«nc─âlzire sub pardoseal─â, numit─â hypocaustum. Cuptorul (praefurnium) care genera c─âldura ├«n aceast─â instala┼úie a fost descoperit ├«n ├«nc─âperea al─âturat─â, alimentarea lui f─âc├óndu-se prin curte.

La zidurile descoperite se p─âstreaz─â funda┼úia ┼či o parte din eleva┼úiei construite ├«n partea inferioar─â din piatr─â (calcare ┼či gresii) legat─â cu mortar, iar partea superioar─â din c─âr─âmid─â, ├«n tehnica numit─â opus latericium. O alt─â tehnic─â de construc┼úie utilizat─â ├«n cazul unui zid de compartimentare ├«ntre dou─â camere ale locuin┼úei este cea numit─â opus spicatum. ÔÇŁEste o tehnic─â de zid─ârie roman─â care utilizeaz─â c─âr─âmizi rectangulare sau lespezi mici de piatr─â dispuse alternativ, oblic una fa┼ú─â de alta, ├«n straturi a┼čezate sub forma unui spic de gr├óu sau schelet de pe┼čte. A fost folosit─â ├«n scopuri decorative ├«n zid─ârie, dar mai ales la amenajarea pavimentelorÔÇŁ, completeaz─â arheologul.

image

Materialul arheologic descoperit este foarte bogat, fiind colectat─â o cantitate mare de ceramic─â roman─â de uz casnic, opai┼úe (dintre care unul cu ┼čtampila de me┼čter COMES, pentru prima dat─â atestat ├«n Dacia ┼či alt opai┼ú foarte frumos decorat cu o acvil─â), artefacte din metal, sticl─â ┼či os, fibule, br─â┼ú─âri, ace de, p─âr, monede (o moned─â emis─â ├«n a doua jum─âtate a sec. II p.Chr. cu reprezentarea pe avers a ├«mp─âr─âtesei Faustina Augusta, (sau Minor ÔÇô ÔÇ×Cea T├ón─âr─âÔÇŁ), so┼úia ├«mp─âratului Marcus Aurelius, pe revers fiind redat─â zei┼úa roadelor ┼či agriculturii, Ceres), cuie ┼či piroane din fier, fragmente de vase din sticl─â, un fragment de r├ó┼čni┼ú─â, mortaria (un fel de mojare), elemente de paviment ├«n form─â de 8 ┼či romboidale.

Anca Timofan sus┼úine c─â intervalul de construc┼úie ┼či func┼úionare este finalul sec. II p. Chr. ÔÇô prima jum─âtate a sec. III. p. Chr. Constructorul ar urma s─â conserve ÔÇŁin situÔÇŁ o parte a ┼čantierului arheologic, prin amplasarea unui sticle rezistente pentru a putea fi vizibil.