La 99 de ani de la genocidul armean, Erdogan prezintă condoleanţele Turciei
Armenii au comemorat joi genocidul petrecut în urmă cu 99 de ani sub Imperiul Otoman, la o zi după gestul inedit şi neaşteptat al Turciei, care a transmis condoleanţe familiilor victimelor acestei tragedii pe care nu o recunoaşte ca genocid. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan s-a adresat miercuri într-o manieră neaşteptată descendenţilor armenilor ucişi în primul Război Mondial de forţele otomane, relatează mediafax.
Într-un comunicat, el a făcut referire la "evenimente care au avut consecinţe inumane" şi a spus că prezintă condoleanţele Turciei, evitând să pronunţe cuvântul genocid pe care Turcia îl neagă în mod categoric. Termenul de "tragedie inumană" a mai fost folosit în urmă cu câteva luni de şeful diplomaţiei turce, Ahmet Davutoglu, în timpul unei vizite la Erevan, astfel încât nu reprezintă o premieră.
La 24 aprilie 1915, guvernul Junilor turci ordona deportarea spre provincia otomană din Siria a sute de mii de armeni acuzaţi de colaborare cu inamicul rus. Această zi este comemorată în lumea întreagă de diaspora armeană.
Potrivit armenilor, 1, 5 milioane de persoane au fost ucişi în timpul persecuţiilor şi deportărilor. Turcia recunoaşte masacrul care a provocat moartea a aproximativ 300.000 de persoane, dar neagă caracterul de genocid al evenimentelor recunoscute de numeroase ţări, printre care şi Franţa.
Intelectualii turci au primit mesajul premierului Erdogan cu păreri împărţite, apreciat drept o dorinţă de a atenua criticile aşteptate cu ocazia centenarului evenimentelor, în 2015.
"Desigur, trebuie să salutăm această declaraţie, dar ea este insuficientă", a apreciat profesorul universitar Baskin Oran.
"Cu aceste condoleanţe, Guvernul speră să reducă şocul mobilizării pentru centenar", a apreciat, la rândul său, Kadri Gursel, specialist în relaţii internaţionale şi editorialist la cotidianul Milliyet.
Întrebat miercuri seara pe această temă, ministrul de Externe Ahmet Davutoglu a afirmat că mesajul nu a fost motivat de dorinţa de a atenua presiunile diasporei armene pe lângă instituţiile internaţionale şi Ankara.
"Turcia nu face declaraţii sub imperiul presiunii", a declarat el tranşant.
Durere comună
Declaraţia premierului Erdogan, cu siguranţă inedită, este totuşi vagă şi nu reprezintă o scuză oficială. Într-adevăr, aceasta face referire la o durere comună şi descrie sfârşitul Imperiului Otoman ca o perioadă "dificilă" pentru milioane de cetăţeni otomani de diferite naţionalităţi-turcă, kurdă, arabă, armeană şi altele, indiferent de religie sau etnie.
La rândul său, presa turcă consideră că mesajul, publicat şi în armeană, este un demers istoric al regimului islamo-conservator într-un moment în care imaginea sa pe plan internaţional este puternic afectată din cauza reprimării revoltei antiguvernamentale din vara anului trecut şi pe fondul acuzaţiilor de corupţie vizându-l pe premierul Erdogan. "Este un pas foarte important (...) Acestea sunt cuvintele cele mai explicite care pot fi pronunţate în acest moment de premierul turc", afirmă într-un editorial publicaţia Hurriyet.
De câţiva ani, genocidul nu mai este tabu în Turcia, care şi-a deschis arhivele pentru istorici. Dezbaterea s-a mutat pe platourile emisiunilor de televiziune şi în mediile academice. De altfel, comemorări sunt organizate din 2010 la Istanbul, fostul Constantinopol, capitala fostului Imperiu Otoman. O acţiune de comemorare a fost organizată joi de asociaţiile turce pentru drepturile omului şi comunitatea armeană în faţa staţiei Haydarpacha, de unde a plecat primul convoi de mai multe sute de armeni deportaţi.
Sub protecţia poliţiei, manifestanţii au agitat portrete ale persoanelor deportate, iar pe un banner se putea citi "Comemorăm victimele genocidului armean: unele răni nu se vindecă cu timpul".
O altă acţiune comemorativă este prevăzută pentru joi seara în piaţa Taksim, în centrul oraşului.
