image

Katyn ÔÇô oroarea de la grani┼úa Rusiei cu Ucraina (1940), ├«n Historia de mai

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Redac╚Ťia
­čŚô´ŞĆ 13 mai 2022

├Än jur de 250.000 de solda┼úi polonezi au devenit prizonieri de r─âzboi dup─â invadarea ╚Öi ocuparea Poloniei de c─âtre Germania nazist─â ╚Öi Uniunea Sovietic─â ├«n septembrie 1939, dintre care aproximativ 22.000 au fost asasina┼úi sistematic, cu maxim─â discre╚Ťie, ├«n prim─âvara anului 1940. Masacrul din p─âdurea Katyn are ╚Öi o latur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â: cea a investig─ârilor ╚Öi dezv─âluirilor, deloc simple, la care a participat ╚Öi un medic legist rom├ón, care s-a dovedit a fi incoruptibil. Mai multe despre destinul neobi╚Önuit al lui Alexandru Birkle afla╚Ťi din num─ârul de mai al revistei ÔÇ×HistoriaÔÇŁ, pe care ├«n g─âsi╚Ťi de azi la chio╚Öcuri ╚Öi ÔÇô ├«n varianta digital─â ÔÇô pe platforma paydemic.

În vara lui 1941, Smolensk-ul a fost ocupat de trupele germane. Primele informaţii despre Katyn au ajuns atunci la urechea naziștilor din relatările localnicilor ruși, dar au fost tratate cu indiferenţă. În primăvara lui 1942, prizonieri polonezi, aduși acolo la muncă forţată de către nemţi, au aflat de masacru și au început să caute pe cont propriu, în pădure, după victime.

├Än aprilie 1942 au g─âsit un prim cadavru ├«n uniform─â polonez─â ╚Öi au alertat autorit─â┼úile germane. Din nou, aceea╚Öi indiferen┼ú─â inuman─â din partea nazi╚Ötilor. ├Än fond, at├ót pentru sovietici c├ót ╚Öi pentru nazi╚Öti, polonezii nu au reprezentat altceva dec├ót un balast, o ÔÇ×mas─â uman─â de manevr─âÔÇť pecetluit─â de pactul Molotov-Ribbentrop. 

Historia 244
Cump─âr─â acum!

A urmat, ├«n decembrie 1942, Stalingradul, iar ├«n februarie 1943, dup─â ce germanii au demarat o investiga┼úie eficient─â, pornind de la relat─ârile polonezilor, ei au descoperit ╚Öi expus primele gropi comune ├«n locurile indicate de ace╚Ötia. Agen┼úia de ╚Ötiri german─â ÔÇ×Transocean News ServiceÔÇť, care transmitea ├«n englez─â, a anun┼úat pentru prima dat─â la 11 aprilie 1943 ╚Ötirea masacrului. Dou─â zile mai t├órziu, Radio Berlin r─âsp├óndea ╚Ötirea ├«n Germania nazist─â. Dezv─âluirea crimelor abominabile comise de sovietici ├«n p─âdurea Katyn a constituit ├«nceputul unei ample campanii de pres─â. 

Autorităţile poloneze au cerut imediat declanșarea unei ample anchete independente a Crucii Roșii Internaţionale. Numai că, la momentul respectiv, Polonia dublu ocupată nu putea iniţia pe cont propriu un astfel de demers, astfel că la solicitarea, de data asta interesată a Germaniei naziste, s-a instituit în primăvara lui 1943 o comisie internaţională de experţi în domeniul medicinei legale din 12 state aflate la acea vreme sub influenţă germană.

Experi╚Ťii au ajuns la Katyn la sf├ór╚Öitul lui aprilie 1943. La 3 iunie, peste 4.100 de cadavre fuseser─â deja exhumate (peste 90%), dintre care circa 3.000 au fost identificate de c─âtre legistul polonez. F─âr─â ├«ndoial─â, identificarea victimelor a fost cea mai ├«nfior─âtoare parte a acestei anchete, ├«n condi┼úiile ├«n care interac┼úiunea reprezentan┼úilor Crucii Ro╚Öii Poloneze cu nazi╚Ötii a fost una extrem de tensionat─â. Activitatea comisiei s-a ├«ntrerupt la 7 iunie 1943, odat─â cu revenirea trupelor sovietice la por┼úile Smolenskului. P─âdurea din jurul Katynului a redevenit teatru de r─âzboiÔÇŽ

Octavian Buda dezleag─â i╚Ťele unei istorii complicate, cu epilog tragic, ├«n Dosarul de mai.

Sumar Historia 244

Tot ├«n 1943, Armata Insurec┼úional─â Ucrainean─â (UPA) era preg─âtit─â s─â ├«nceap─â lupta armat─â pe scar─â extins─â. Implicarea na┼úionali╚Ötilor ucraineni ├«n r─âzboi ├«n perioada 1941-1945 este una complex─â ╚Öi nu u╚Öor de deslu╚Öit. 

Sursele precare și existenţa numeroaselor facţiuni și grupări, unele acţionând deseori în contradictoriu, sunt câteva dintre cauzele acestei situaţii care complică cercetarea pe această temă, subliniază Manuel Stănescu în articolul despre UPA și despre controversatul subiect al înrolării ucrainenilor în formaţiunile Waffen SS.

Protestul studen╚Ťilor din Ia╚Öi ÔÇô m─ârturii ├«n premier─â

La 17 februarie 1987, frigul ┼či ├«ntunericul i-au scos pe studen╚Ťi din c─âmine. De╚Öi scand─ârile lor reprezentau revendic─âri de ordin social ┼či nu erau ├«ndreptate, ├«n mod direct, ├«mpotriva regimului (nu s-a strigat ÔÇ×Jos comunismulÔÇť sau ÔÇ×Jos Ceau┼čescuÔÇť), protestul a sute de studen┼úi a ar─âtat c─â tinerii prindeau curaj s─â-╚Öi exprime ├«n mod public nemul┼úumirile, c─â nu toat─â lumea prefera s─â tac─â.

Dup─â 35 de ani, pentru prima dat─â, m─ârturiile unor participan┼úi la mar┼čul de protest ╚Öi documente ale PCR sunt coroborate cu informa┼úii inedite din arhivele Securit─â┼úii, de c─âtre Oana Ionel Demetriade.

├Än plus, documente din arhiva postului de radio ÔÇ×Europa Liber─âÔÇť, care a f─âcut cunoscut─â ie┼čirea ├«n strad─â a studen┼úilor ie┼čeni, sunt publicate ├«n premier─â ├«n aceast─â edi╚Ťie a revistei ÔÇ×HistoriaÔÇŁ. 

De la lupta pe front, la lupta pe teren: ÔÇ×La DivineÔÇŁ

Mai sunt doar c├óteva pe zile p├ón─â la ├«nceputul edi╚Ťiei de anul acesta (pe 16 mai) a turneului de la  Roland-Garros. Una dintre cele patru arene se nume╚Öte ÔÇ×Suzanne LenglenÔÇť, dup─â numele celei supranumite ÔÇ×La DivineÔÇŁ. 

N─âscut─â ├«n 1989, a participat ├«n 1919 la Wimbledon, a jucat finala cu Dorothy Lamber Chambers (care nu avea ├«n palmares dec├ót ╚Öapte victorii la Wimbledon...), a c├ó╚Ötigat ╚Öi a devenit astfel prima fran┼úuzoaic─â de┼úin─âtoare a trofeului turneului englez. Lenglen adunat 241 de titluri pe parcursul carierei, a c├ó╚Ötigat 181 de meciuri succesiv ╚Öi a fost ├«nfr├ónt─â o singur─â dat─â ├«n perioada 1919-1926. 

├Än oceanul de victorii al tenismenei franceze se strecura adesea ╚Öi c├óte o pic─âtur─â de coniacÔÇŽ  Mihaela Simina ne prezint─â povestea din spatele unei vie╚Ťi spectaculoase.

Istoria de pe ziduri

De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid ╚Öi supus dezbaterilor din societate. Este bun sau r─âu graffiti-ul? Iat─â ├«ntrebarea la care ├«ncearc─â s─â r─âspund─â oamenii obi╚Önui┼úi, curatorii de art─â ╚Öi arti╚Ötii deopotriv─â. ├Än unele ┼ú─âri, aceast─â form─â de art─â care ├«╚Öi revendic─â r─âd─âcinile din Preistorie, conform descoperirilor arheologice, este considerat─â de c─âtre institu┼úiile statului drept vandalism, fiind tratat─â ca o infrac┼úiune. Exist─â ├«ns─â voci puternice care ├«i iau ap─ârarea, consider├ónd-o pe nedrept blamat─â ╚Öi neapreciat─â la adev─ârata valoare. 

├Äntr-un articol colorat, numai bun de citit la o cafea sau pe o banc─â, ├«n parc, Nicoleta Zaharia ne invit─â la o incursiune ├«n lumea graffiti-ului, de pe la noi ╚Öi din alte p─âr╚Ťi. Sunte╚Ťi preg─âti╚Ťi pentru Banksy, Pixnit, Jean-Michel Basquiat, dar ╚Öi pentru AEUL, Pisica P─âtrat─â ╚Öi Cage? Dac─â da, atunci ÔÇ×HistoriaÔÇŁ v─â a╚Öteapt─â la chio╚Öcuri ╚Öi online.

Lectur─â incitant─â!