Cum s a ajuns la compromisul istoric de la Bruxelles și ce șanse sunt să rămână în picioare? jpeg

INTERVIU | Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt: Europa are nevoie nu numai de bani, are nevoie de solidaritate, are nevoie de unitate

În ultimele luni, în plină criză sanitară, situaţia muncitorilor sezonieri români din Germania a devenit un subiect de mare interes în ambele ţări. Numărul mare de infectări în fermele germane şi în industria cărnii au scos la iveală problemele legate de condiţiile de muncă, de asigurările sociale şi de condiţiile sanitare ale muncitorilor sezonieri veniţi la lucru în Germania. Săptămâna în curs este aşteptat la Bucureşti ministrul german al Muncii, Hubertus Heil, pentru a discuta măsurile luate în urma discuţiilor avute în timpul vizitei ministrului român omolog, Violeta Alexandru, în Germania, la izbucnirea crizei. Autorităţile germane promit să facă o prioritate din rezolvarea acestei probleme la nivel naţional, dar şi la nivel European, unde Germania deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Despre această situaţie şi despre priorităţile Germaniei la şefia Uniunii Europene, inclusiv punerea în aplicare a acordului privind fondurile europene, am discutat cu Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei la Bucureşti. 

Domnule ambasador, situaţia muncitorilor români în Germania stârneşte multe discuţii, privind condiţiile de muncă şi cele sanitare, ţinând cont de numărul mare de infecţii care apar în aceste comunităţi. Ce fac autorităţile române şi germane pentru îmbunătăţirea acestor condiţii?

Voi începe cu ultimele ştiri, ca să zic aşa, aşteptăm săptămâna acesta, la Bucureşti, vizita ministrului federal german al Muncii, Hubertus Heil, vizită care are loc ca urmare a importantei vizite în Germania a ministrului român al Muncii. Doamna Violeta Alexandru a fost în Germania în timpul momentelor celor mai dificile ale acestei situaţii şi a avut discuţii cu ministrul federal al Agriculturii şi cu ministrul federal al Muncii. Aceasta este cea mai importantă ştire, am început un dialog politic foarte serios şi detaliat, menit să tragă învăţăminte din experienţa prin care am trecut la nivel naţional. Dar ceea ce este poate şi mai interesant şi mai important din punct de vedere politic, din moment ce Germania deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, ministrul Hubertus Heil este hotărât să ducă aceste probleme, garanţia pentru drepturile de muncă, drepturile sociale şi de securitate a sănătăţii, la nivel european. Am trăit aceste probleme în Germania, dar ele sunt şi o temă europeană. Ca să spun lucrurilor pe nume, cred am fost luaţi toţi prin surprindere sau am subestimat problemele pe care le-a generat continuarea acestei colaborări de încredere şi îndelungate cu muncitorii sezonieri, în timpul pandemiei. Era o situaţie veche, fermierii şi muncitorii se cunoşteau, apelau la ei, dar am subestimat ce putea să se întâmple în situaţia pandemiei. Totul a început cu imaginile de la aeroportul din Cluj, nu era vorba despre un program guvernamental, ci despre o acţiune organizată de agenţii, de parteneri direcţi, dar cred că factorul politic a înţeles că în vreme de pandemie aceste lucruri trebuie trecute sub control politic şi asta am făcut, atât din partea germană, cât şi din partea română. Vreau să mulţumesc partenerilor noştri din Guvernul României, deoarece problemele sunt în Germania, dar lecţiile le-am învăţat împreună şi paşii înainte sunt coordonaţi într-un mod foarte profesional. 

Ce va discuta ministrul german al Muncii la Bucureşti? Care sunt problemele care rămân să fie rezolvate? 

În primul rând, este interesul ministrului Heil de a discuta direct cu toate părţile interesate. Nu vor fi discuţii numai cu partea guvernamentală, ci şi cu muncitorii sezonieri. Ideea este de a adopta standarde sociale pe care să ne putem baza şi acest lucru devine o prioritate a preşedinţiei Germane la Consiliul Uniunii Europene. Într-un fel, este o problemă locală pe care o ducem la nivel politic mult mai mare. Vreau să fac o precizare legată de particularitatea acestui tip de contract de muncă. În Germania au fost introduse aceste reglementări ca să liberalizeze, să flexibilizeze piaţa. Fermierii au nevoie de această forţă de muncă, evident, în mod sezonier, nu pentru întregul an. Aceste reglementări au avantaje şi dezavantaje, pentru că s-a dovedit că standardele de securitate socială, de securitate sanitară, sunt mai scăzute decât în cazul unei forţe de muncă regulate şi acest lucru va fi un subiect de discuţie în cazul acestei vizite.

A existat o înţelegere convenită între miniştrii Muncii din Germania şi România şi în urma primei vizite a ministrului Violeta Alexandru în Germania.

Absolut. Această vizită a ministrului Heil în România vine ca urmare a ceea ce s-a discutat pentru a vedea ce am obţinut între timp. Suntem departe de situaţia de la început când am fost luaţi prin surprindere într-o anumită măsură. Ministrul Hubertus Heil nu s-a ascuns după deget, a spus lucrurilor pe nume. Ne-am confruntat cu o problemă care exista înaintea pandemiei, dar pe care virusul a adus-o la suprafaţă. Vreau să-mi exprim simpatia pentru toţi românii care au suferit neajunsuri, nu s-a întâmplat în toate fermele, însă în anumite regiuni s-a întâmplat, dar acum ştim ce avem de făcut. 

În aceste vremuri este nevoie de măsuri rapide. Vedem şi situaţia din industria alimentară din Germania unde s-au înregistrat mii de cazuri. Ce se poate face pe termen scurt? 

Reglementările existau deja în mare parte, dar acum angajatorii sunt verificaţi şi supravegheaţi mult mai serios. Ştim punctele sensibile, de pildă, încercăm să luăm toate măsurile de distanţare, dar să fim oneşti, în industria cărnii distanţarea nu e uşor de făcut din cauza procesului în sine. De asemenea, se lucrează la temperaturi scăzute. Problemele erau acolo, virusul a relevat necesitatea introducerii unor schimbări generale în industria cărnii, a unui control şi a unor îmbunătăţiri în întregul proces industrial de prelucrare a cărnii. 

Ce intenţionează guvernul german să facă în privinţa noilor reglementări? 

Cea mai importantă măsură deja adoptată este de a schimba aceste înţelegeri de muncă în ceva mult mai aproape de standardele contractelor de muncă regulate, privind asigurările sociale. Am făcut asta la nivel naţional, dar după cum spunea ministrul german al Muncii, Germania intenţionează să pună această problemă la nivel european în cadrul pachetului de priorităţi germane la preşedinţia UE, Europa socială. Implică multe alte lucruri, dar această problemă a căpătat importanţă tocmai din cauza evenimentelor prin care am trecut.

Preşedinţia Germană va urmări această temă, aveţi un orizont de timp în care se vor discuta problemele la nivel european?

Este în responsabilitatea ministrului Heil şi va discuta la Bucureşti aceste aspecte. Va informa partea română despre progresele realizate.

Vorbind despre preşedinţia germană, acordul de la Bruxelles prevede o sumă uriaşă, atât din bugetul Uniunii Europene cât şi din fondurile de recuperare economică. Pentru România este vorba despre 80 de miliarde de euro. Vor urma însă negocieri dificile despre modul în care vor fi accesaţi banii, despre condiţii privind statul de drept. Care sunt obiectivele preşedinţiei Germane în această privinţă?

Aş vrea să spun de ce acest acord obţinut la Bruxelles, acest compromis, are potenţialul de a fi unul istoric pentru Europa. Motto-ul preşedinţiei Germane este „Împreună pentru relansarea Europei”, dar termenul relansare trebuie înţeles într-o manieră mai largă. Avem criza sanitară generată de pandemie, cu impact economic. Relansare înseamnă solidaritate cu partenerii europeni cei mai afectaţi care trebuie ajutaţi cu fonduri ca să iasă din criza economică. În acelaşi timp, înseamnă creşterea potenţialului Europei de a-şi juca rolul politic într-o lume mult mai complicată. În acest scop, Europa are nevoie nu numai de bani, are nevoie de solidaritate, are nevoie de unitate. Acest acord a fost dificil, dar a fost obţinut.

Urmează ca Parlamentul European şi parlamentele naţionale să se exprime, dar sper şi am încredere că acest acord obţinut cu greu va rămâne în picioare. Pus în practică acordul are potenţial să creeze un nou sentiment de solidaritate între parteneri şi prin acesta să dea posibilitatea Europei să abordeze multe alte probleme cu care ne confruntăm. Ceea ce s-a obţinut este extraordinar. Din punct de vedere financiar, pentru prima oară, Europa, ca întreg, ia banii în propriile mâini şi creează noi instrumente de finanţare europene. Poate pentru istorici acest moment are potenţialul să fie considerat crucial pe drumul Europei către o mai mare unitate. Pe deasupra, acest acord este menit să paveze drumul către o Europă mai verde, mai modernă, mai digitalizată, o Europă bazată pe întărirea valorilor comune. De aici şi referirea la statul de drept şi la transparenţă. Aşadar, nu am reuşit să intrăm în Cartea Recordurilor ca durată a negocierilor, a fost mai scurt cu câteva minute decât summitul de acum 20 de ani când tema a fost lărgirea europeană, însă şi acest summit merită să fie numit istoric în toate sensurile. De altfel, România a primit o sumă foarte importantă de bani, de la bugetul multianual şi de la fondul de recuperare economică. Aceşti bani trebuie utilizaţi, sumele mari reprezintă o provocare şi este nevoie de multă muncă. I-am auzit pe preşedintele şi pe premierul României spunând că România se poate considera un câştigător al acestui proces şi cred că merită să fie aşa.

Cât timp avem pentru a trimite planurile naţionale la Comisia Europeană pentru a fi aprobate?

Nu este timp de pierdut. Am asistat la prezentarea planului naţional aici în România, plan care subliniază în mod clar priorităţile şi cred că mulţi din aceşti bani sunt ţintiţi în direcţiile pe care le urmăreşte guvernul român. Este o mare oportunitate. Fără această demonstraţie de solidaritate financiară am fi fost într-o altă negociere total diferită, în care am fi negociat îndelung cum să împărţim sume mult mai mici. Acum Europa s-a angajat ca întreg într-un proces de demonstrare a solidarităţii şi de a menţine Europa împreună. Depinde de fiecare partener să-şi îndeplinească rolul astfel încât lucrurile să funcţioneze.

Economia Germaniei a rămas într-o situaţie mai bună, comparativ cu alte economii europene în aceste vremuri de criză. De ce este interesată Germania şi are această prioritate la conducerea UE de a face toate eforturile pentru redresarea economică a Europei ca întreg?

Este chestiunea crucială în tot acest demers. Trebuie să înţelegem că interesul Europei este interesul nostru naţional. Cu cât mai mulţi parteneri înţeleg că lucrând pentru sănătatea şi unitatea Europei ca întreg este în favoarea interesului lor naţional, cu atât va fi mai bine în Europa. De multe ori, ca să fim sinceri, în acest summit impresia a fost a unei târguieli, cât interes naţional aici, cât dincolo. Este un compromis, nu este perfect, aşa se întâmplă în negocierile internaţionale. Dar ce contează este că, la final, toţi au semnat în dreptul liniei punctate. În privinţa Germaniei, în înţelegerea cu Franţa din 18 mai, Germania şi-a schimbat opinia cu 180 de grade în legătură cu grant-urile. A fost iniţiativa franco-germană privind 500 de miliarde de euro, preluată de comisia Europeană care a transformat-o în 750 de miliarde. Dar nu cifrele sunt cele mai importante, în opinia mea, ci faptul că Germania a înţeles că va exista un compromis pentru solidaritatea şi unitatea Europei, numai dacă Germania acceptă să-şi schimbe atitudinea în această privinţă. (a grant-urilor n.red.) Nu vreau să spun că este un act altruist, doar pentru alţii, pentru că este în interesul nostru naţional să ne ajutăm partenerii europeni, ca Europa să funcţioneze ca un întreg, din punct de vedere economic, deoarece partenerii sunt parteneri în comerţ şi în economie, dar şi mai important este parteneriatul politic în îndeplinirea ţintelor pe care le avem într-o lume complicată.

Germania este partenerul economic numărul unu al României. Cât de mult au suferit firmele germane în România şi care sunt perspectivele pentru noi investiţii, pentru că în ultimele luni nu s-au mai făcut investiţii străine în România?

Putem spune că cele două economii, a României şi a Germaniei, au un cod genetic similar. Nu e o surpriză, Germania este cel mai mare partener comercial al României, cu o pondere de peste 20% în comerţul României. Germania a investit foarte mult în domenii prioritare cum ar fi industria auto, dar şi în alte domenii prioritare. În mod normal, când economia germană a întâmpinat dificultăţi, asta s-a reflectat şi în economia României. Vestea bună este, în opinia mea, că partea românească a acestui pachet de cooperare economică, priveşte mult înainte, spre modernizare, nu neapărat către stadiul de simplu element în lanţul de producţie.

Criza a dovedit că această parte a economiei româno-germane este foarte bine echipată pentru a înfrunta dificultăţile şi a se dezvolta pentru perioada de după. Poate nu sunt investiţii noi, dar nu am auzit că vreo companie a părăsit România. Dar am auzit despre investiţii noi Bosch la Cluj, MAN la Oradea sau Continental la Timişoara şi aş putea numi şi altele. La început am crezut că impactul crizei va fi mai dur, dar sunt mulţumit să constat că există rezistenţă la nivelul industriei româneşti, putem trece prin criză şi să punem bazele pentru viitor.

Vorbind despre viitor, există la nivel politic, în cadrul Parlamentului European, partide care critică distribuţia fondurilor şi critică reducerile privind mediul, cercetarea şi multe asemenea. Ce perspective sunt ca acordul financiar să ajungă la finalizare în timpul preşedinţiei germane?

Sper că acordul va fi finalizat foarte repede, sunt convins că va fi aşa. Vor fi discuţiile din Parlamentul European şi din parlamentele naţionale. Nu e un secret că acordul este un compromis, dar a fost echilibrat cu grijă şi cred că va trece curând testul în dezbaterile parlamentare. Acest acord nu trebuie considerat sfârşitul drumului, este începutul. Putem aduce îmbunătăţiri acolo unde este nevoie, vom avea discuţii despre statul de drept, unii vor spune că nu este menţionat destul de puternic, alţii vor fi împotrivă. Dar pentru prima dată, conceptul despre statul de drept a fost cuprins într-un document privind bugetul. Asta e pentru unii insuficient, pentru alţii prea mult, dar asta este Europa. Trebuie să înţelegem Europa în acest proces de creare a unităţii bazate pe valorile noastre. De ce cred că este important acest acord? În primul rând pentru că avem nevoie de bani pentru a pune în aplicare programele noastre. În al doilea rând pentru că acest acord într-o chestiune foarte complicată ne arată nouă şi arată lumii că Europa este funcţională. Când mulţi spuneau Europa este atât de complicată, comparaţi cum a trecut Europa prin pandemie cu alte părţi ale lumii, din punct de vedere sanitar sau al recuperării economice. Nu avem de ce să ne fie ruşine pentru ceea ce am obţinut, este un exemplu de solidaritate în timpuri dificile când alţii au preferat acţiuni de tipul „me first”. Este Europa cu ce are mai bun, cu toate dificultăţile care rămân.