Începuturile stațiunilor și sporturilor de iarnă în România

Iarna, când zăpada aspră ne scârțâie sub picioare, munții noștri ne dăruiesc priveliști năucitor de frumoase, desprinse din povești. O tură la Păltiniș/Hohe Rinne, cea mai veche stațiune montană din România, sau o urcare cu telecabina la Bâlea sunt o desfătare pentru toți iubitorii muntelui. Plus sutele de piste pe care orice temerar își poate exersa curajul sau priceperea.

Dar cum a început totul? Cum era în munții noștri pe vremea când pădurile se întindeau cât vezi cu ochii, iar cabanele, telecabinele, pistele nu existau decât poate în visurile unor temerari? Când nici vorbă nu era de drumuri, iar voluntarii cărau pe poteci înguste mii de cărămizi în rucsacuri pentru a pune bazele primelor adăposturi montane. Pe vremea când oamenii săpau tuneluri prin nămeții cât casa, iar schiurile se șlefuiau în atelierele dogarilor.

Prin acest articol, sania noastră va aluneca printre ierni de povești, evenimente și amintiri, până la ceea ce a însemnat prima cabană montană din România de astăzi, prima stațiune și primele schiuri ce au bătătorit zăpada pe o pârtie din Carpații cu adevărat sălbatici de odinioară. Sporturile de iarnă au o istorie oficială relativ recentă în România, iar apariția lor este legată de doi factori principali:pe de o parte activitatea Siebenbuergischer Karpaten Verein (SKV), tradusă în limba română cu numele de Asociația Carpatină Transilvană, și pe de cealaltă cea a Casei Regale a României.

Voltaire recomanda ca o reţetă a fericirii umane:trupul unui atlet şi sufletul unui înţelept.Fără îndoială, trupul, mintea şi sufletul fac o triadă indisolubilă, iar aceasta pare a fi și abordarea organizației Siebenbuergischer Karpaten Verein, pe scurt SKV, în munții noștri. Despre cine a fost și este SKV, despre amprenta ei la începuturile turismului montan și despre  Păltiniș, cea mai veche stațiune montană de la noi, v-am povestit pe larg aici, dorind să zăbovim acum doar pe rolul lor de întemeietori și promotori ai turismului și sporturilor de iarnă în România.

Nu este de mirare că schiatul ca sport a apărut mai întâi în Transilvania, unde a ajuns direct din Austria sau Germania, sub influența etnicilor germani și a SKV-ului. Multă vreme ele au rămas o pasiune a clasei mai înstărite, în condițiile în care schiurile sau patinele erau importate din spațiul german, iar prețurile nu erau la îndemâna oricui. Pe Valea Prahovei sporturile de iarnă au fost aduse apoi mai ales de către Casa Regală, ca o modă de bonton, ce a atras rapid crema societății bucureștene. În orașe, patinoarele de pe lacuri sau cele artificiale erau un loc preferat de distracții,  la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX, până în interbelic,  când ideea de petrecere a timpului liber de “loisir” tocmai câștiga teren și la noi.

Revenind în munți, primele trei asociații turistice montane de pe teritoriul României de astăzi au apărut în Transilvania și Banat, fiind fondate de sași și șvabi: 

• Siebenburgischer Alpenverein în Kronstadt (Clubul alpin al Transilvaniei, 1873, cu sediul în Brașov)
• Banater Alpinistenclub în Caransebeș (Clubul alpin al Banatului cu sediul în Caransebeș)
• Siebenburgischer Karpaten Verein, S.K.V., 1880, cu sediul la Sibiu.   

restul pe Povestisasesti.com