Hitler a ordonat crearea unor farfurii zburătoare pentru a ataca Londra şi New York-ul
Disperat că va pierde războiul, dictatorul nazist Adolf Hitler a ordonat crearea unor arme secrete pentru a putea balansa forţa armată a aliaţilor la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Una dintre aceste arme secrete era o farfurie zburătoare inscripţionată cu o zvastică care, potrivit unor martori oculari, ar fi survolat fluviul Tamisa în 1944. Se pare că ingeniosul dispozitiv era capabil să zboare 2000 de kilometri, Statele Unite luând şi ele serios în calcul ameninţarea Germaniei, scrie Daily Indiacom.
Farfuria zburătoare ar fi construită în valea Jonas, din centrul Germaniei, unde exista o reţea de tunele secretre, unde se lucra la construcţia armei minune, sub conducerea generaluilui SS Hans Kammler.
Deşi Germania a distrus multe dintre documente, există indicii clare că arma a existat cu adevărat şi au fost construite în jur de 15 prototipuri.
Alte arme secrete ale lui Hitler, cu care acesta încerca să câştige războiul
Şi la baza militară de la Peenemunde, în cel mai deplin secret, oamenii de ştiinţă germani munceau la crearea şi dezvoltarea unor „super-arme", ce trebuiau să aducă victoria Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Aici au fost inventate şi testate celebrele rachete ce au îngrozit populaţia Londrei în anii războiului.
Între acestea amintim racheta V-1 care a fost prima rachetă operaţională cu reacţie ce a fost testată la Peenemunde. Putea să transporte o bombă de 850 de kilograme şi avea o autonomie de zbor de 200 de kilometri, fiind lansată cu ajutorul unor dispozitive fixe aflate la sol sau direct din bombardiere.
Adevăratul succes a venit din partea rachetei balistice V-2, ce avea o încărcătură explozivă de 975 de kilograme şi o arie de acţiune de 320 de kilometri. V-2 lovea ţinta cu o viteză de aproape 4.000 km/h.
Panzerkampfwagen VIII Maus trebuia să fie cel mai mare şi mai puternic tanc din istorie. Cu dimensiunile de 10, 1 metri lungime, 3, 67 metri lăţime, 3, 66 metri înalţime vehicolul blindat abia dacă atingea 13 km/h şi necesita mult combustibil pentru a se putea deplasa. Până la sfârşitul războiului existau doar 9 bucăţi.
Messerschmidt 262 a fost primul avion cu reacţie operaţional din dotarea unei armate. S-a dovedit a fi cel mai mare vânător însă limitat din pricina lipsei de kerosen a stat mai mult la sol decât în aer.
Spre deosebire de submarinele nemtesti de dinaintea lui, U-21 folosea sistemul SONAR, care ii permitea sa tinteasca navele inamice fara folosirea periscopului, evitand, astfel, deconspirarea.