Hainele cele noi ale Bibliotecii Na┼úionale ┼či zg├órceniile ministeriale jpeg

Hainele cele noi ale Bibliotecii Na┼úionale ┼či zg├órceniile ministeriale

­čôü Patrimoniu
­čŚô´ŞĆ 23 aprilie 2012

Deschiderea noului sediu din Bucure┼čti al Bibliotecii Na┼úionale, pe data de 23 aprilie, zi dedicat─â bibliotecarului, constituie finalizarea celui mai important proiect cultural din Rom├ónia, dup─â 1989. A┼čteptat cu deosebit interes de toat─â lumea timp de 40 de ani, acest sediu ultramodern aduce institu┼úia Bibliotecii Na┼úionale la standardele mondiale actuale;├«ns─â, a┼ča cum ne-am obi┼čnuit ├«n Rom├ónia, unde se investe┼čte cu zg├órcenie ├«n cultur─â, exist─â ┼či o sum─â de probleme nerezolvate, pe care biblioteca le va purta dup─â sine ┼či dup─â momentul festiv...

Dup─â cum o descriu cei care lucreaz─â aici, Biblioteca Na┼úional─â a Rom├óniei este o institu┼úie patrimonial─â esen┼úial─â, care conserv─â, gestioneaz─â ┼či valorific─â o parte important─â a tezaurului cultural na┼úional scris, dar care particip─â ┼či la construirea unei societ─â┼úi moderne, dinamice ┼či bine informate, prin asigurarea accesului liber la colec┼úiile sale, at├ót genera┼úiei de azi, c├ót ┼či celor viitoare, ├«n scop de educare, cercetare, studiu ┼či informare.

Cu privire la dificult─â┼úile ├«nt├ómpinate ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii ├«n ultima perioad─â, doamna director Elena T├«rziman ne-a declarat:ÔÇ×Se cuvine s─â amintesc, din activitatea Bibliotecii Na┼úionale, func┼úia patrimonial─â, care este fundamental─â ┼či definitorie pentru o astfel de institu┼úie, iar aceasta nu a fost ├«ntrerupt─â niciodat─â. Practic, chiar ┼či ├«n perioada ├«n care am ├«mpachetat, am mutat ┼či am despachetat, am avut grij─â s─â desf─â┼čur─âm celelalte activit─â┼úi:am p─âstrat rela┼úia cu editorii, s-au atribuit ISBN-uri, ISSN-uri sau orice alte informa┼úii, s-au notificat noi edituri la Agen┼úia interna┼úional─â de la Londra, Depozitul Legal s-a primit, a intrat ├«n prelucrare etc. A┼čadar, tot acest flux patrimonial nu poate fi ├«ntrerupt, pentru c─â dac─â-l ├«ntrerupem bloc─âm activitatea editorial─â la nivel na┼úional ┼či lucrul acesta nu se poate ├«nt├ómpla."

Cum s-a născut Biblioteca Naţională?

Comparativ cu alte ┼ú─âri europene, Rom├ónia are o Bibliotec─â Na┼úional─â relativ t├ón─âr─â. Potrivit celor mai mul┼úi istorici ┼či cercet─âtori, aceasta ├«┼či g─âse┼čte originile ├«ntr-una dintre cele mai vechi ┼či reprezentative biblioteci din Rom├ónia: Biblioteca Colegiului Sf. Sava din Bucure┼čti. Istoria actualei Biblioteci Na┼úionale ├«ncepe la 15 octombrie 1836, dat─â la care a fost emis ordinul de ├«nfiin┼úare a primei mari biblioteci publice din istoria ┼ú─ârii noastre. Fondul ini┼úial avea 8.000 de c─âr┼úi, care putea fi consultate ├«n dou─â ├«nc─âperi. Dup─â Unirea din 1859, institu┼úia a ob┼úinut statutul de bibliotec─â na┼úional─â. ├Än 1861, ea a fost mutat─â ├«n localul Universit─â┼úii din Bucure┼čti.

Trei ani mai t├órziu, ├«n 1864, prin ÔÇ×Regulamentul pentru bibliotecile publice" emis de Nicolae Kre┼úulescu ┼či promulgat de domnitorul Al. I. Cuza, Biblioteca Na┼úional─â devine Biblioteca Central─â a Statului. De la aceast─â dat─â ┼či p├ón─â ├«n anul 1901, ea va ├«ndeplini func┼úiile majore ale unei biblioteci na┼úionale. ├Än anul 1901 s-a pus ├«ns─â ├«n discu┼úie oportunitatea men┼úinerii acestei institu┼úii extrem de importante ├«n peisajul cultural al ┼ú─ârii. ├Än doar dou─â zile (27-28 martie 1901), Senatul ┼či Adunarea Deputa┼úilor au votat desfiin┼úarea Bibliotecii Centrale a Statului ┼či trecerea ei ├«n patrimoniul Academiei Rom├óne.

Necesitatea ├«ndeplinirii func┼úiilor de bibliotec─â na┼úional─â a dus la re├«nfiin┼úarea acestei institu┼úii dup─â o ├«ntrerupere de 54 de ani, printr-o hot─âr├óre a Consiliului de Mini┼čtri din 26 iunie 1955. Institu┼úia ├«┼či reia, astfel, activitatea sub vechea denumire, u┼čor modificat─â, de Bibliotec─â Central─â de Stat, p├ón─â ├«n anul 1990, c├ónd a primit titulatura actual─â de Biblioteca Na┼úional─â a Rom├óniei.

Colec┼úiile ini┼úiale ale bibliotecii au fost constituite din fondurile unor mari biblioteci publice, ale bibliotecilor unor a┼čez─âminte, funda┼úii ┼či muzee, precum ┼či ale unor colec┼úii particulare. Multe dintre aceste fonduri au stat la baza constituirii actualelor colec┼úii speciale ale Bibliotecii Na┼úionale a Rom├óniei. Institu┼úia de┼úine dou─â fonduri de colec┼úii de patrimoniu, localizate ├«n Bucure┼čti ┼či ├«n Alba Iulia (Filiala Batthyaneum).

Aceast─â mutare ├«n sediul nou, considerat─â unic─â ├«n istoria bibliotecii, va aduna la un loc depozitele ┼či arhivele din tot Bucure┼čtiul. ÔÇ×Toate activit─â┼úiile bibliotecii din loca┼úiile aflate ├«n Bucure┼čti se vor aduna ├«ntr-un singur spa┼úiu, noul sediu al Bibliotecii Na┼úionale, r─âm├ón├ónd ca activitate extern─â cele dou─â filiale:cea din Alba Iulia, mult faimosul Batthyaneum, ┼či filiala Omnia, filiala tipic─â de carte francez─â la Craiova. ├Än rest, tot ce ├«nseamn─â func┼úii ┼či atribu┼úii specifice ale Bibliotecii Na┼úionale se vor reg─âsi ├«ntr-un singur spa┼úiu:colec┼úii contemporane, s─âlile de lectur─â, activitate expozi┼úional─â cultural─â, rezerva na┼úional─â de publica┼úii, zonele de primire ┼či distribuire a Depozitului Legal c─âtre beneficiarii din ┼úar─â, activitatea cu Centrul Na┼úional ISBN ┼či ISSN, Centrul Na┼úional de Patologie ┼či Restaurare a c─âr┼úii, activitate editorial─â ┼či tipografia, zona colec┼úiilor speciale, zona de bibliotec─â digital─â, alte activit─â┼úii interne", ne-a declarat doamna Elena T├«rziman.

Click aici pentru mai multe foto

image

Dilemă: o clădire încărcată de istorie sau una nouă?

├Äntruc├ót Biblioteca Na┼úional─â este o institu┼úie unic─â pentru fiecare ┼úar─â ├«n parte, a existat o dezbatere, mai degrab─â de principiu, dec├ót una pragmatic─â, legat de ce fel de cl─âdire se cuvine s-o ad─âposteasc─â (p├ón─â la sediul nou care urmeaz─â s─â fie inaugurat, la noi ├«n ┼úar─â nu a fost niciodat─â ridicat─â o cl─âdire special─â, care s─â g─âzduiasc─â biblioteca)... ÔÇ×Aceast─â unicitate este dat─â de func┼úia patrimonial─â pe care o ├«ndepline┼čte Biblioteca Na┼úional─â. Ea devine etalonul cultural ┼či ┼čtiin┼úific al produc┼úiei tip─ârite din ┼úara respectiv─â. Av├ónd un rol simbolic de memorie a acelei na┼úiuni, s-a ├«ncercat, ┼či la nivel vizibil, ca imobilul care g─âzduie┼čte Biblioteca Na┼úional─â s─â aib─â o importan┼ú─â patrimonial─â. De exemplu, Biblioteca Na┼úional─â a Austriei este ├«n palatul imperial ┼či e un obiectiv turistic pe care nu po┼úi s─â-l ratezi ├«n Viena. Biblioteca Na┼úional─â a Ungariei, de asemenea, este ├«n palatul regal. Cea a Spaniei ocup─â tot palatul regal, ├«ns─â ├«n acest caz trebuie s─â subliniem c─â Spania e o monarhie. Practic, regele a cedat palatul principal pentru a fi Biblioteca Na┼úional─â... Pe de alt─â parte, exist─â ┼či state care au preferat cl─âdiri noi cu destina┼úie specific─â de bibliotec─â na┼úional─â: British Library, Biblioteca Na┼úional─â a Fran┼úei, ca s─â nu mai vorbim de cl─âdirea simbolic─â Library of Congres, din SUA", a subliniat doamna director a Bibliotecii Na┼úionale a Rom├óniei.

La capitolul avantaje ┼či dezavantaje, se pun ├«n balan┼ú─â, pe de o parte, ├«nc─ârc─âtura simbolic─â ┼či, pe de cealalt─â, avantajele tehnologiei. ÔÇ×S─â ai Biblioteca Na┼úional─â ├«ntr-un palat imperial sau regal implic─â deja e o ├«nc─ârc─âtur─â simbolic─â care se r─âsfr├ónge asupra institu┼úiei. Al doilea avantaj este din punct de vedere arhitectural, pentru c─â vorbim de un palat. Una este s─â locuie┼čti ├«ntr-un palat, alta ├«ntr-o alt─â cl─âdire, indiferent c├ót de important─â ar fi aceea. Pe de alt─â parte, dac─â o bibliotec─â, ca ┼či un spital, nu e proiectat─â din start pentru acea destina┼úie, oric├óte adapt─âri ai face, r─âm├ón anumite disfunc┼úionalit─â┼úi, pentru c─â sunt activit─â┼úi care se desf─â┼čoar─â pe un flux. De exemplu, laboratoarele de patologie ┼či restaurare, tipografia, activit─â┼úi ce necesit─â anumite func┼úionalit─â┼úi legate de prezen┼úa unor instala┼úii specifice, leg─âtoriile, dimensionarea s─âlilor de lectur─â etc. Este foarte dificil s─â le adaptezi... Acesta ar fi principalul dezavantaj. ├Än cealalt─â situa┼úie, c├ónd se proiecteaz─â din start o cl─âdire cu destina┼úia de bibliotec─â, depinde doar de limitele proiectului. Dac─â a fost un proiect bun, care a luat ├«n considerare ┼či totalitatea func┼úionalit─â┼úilor pe ce trebuie s─â le aib─â o asemenea institu┼úie, precum ┼či o viziune arhitectural─â astfel ├«nc├ót s─â aib─â o amprent─â specific─â ┼či s─â devin─â o cl─âdire simbol, chiar dac─â e o arhitectur─â ultramodern─â, atunci cl─âdirea e potrivit─â pentru a fi bibliotec─â na┼úional─â. De exemplu, biblioteca Na┼úional─â a Fran┼úei s-a impus prin arhitectura modern─â specific─â, la fel ┼či British Library".

image

Epopeea sediului care urmeaz─â s─â fie inaugurat

Dup─â re├«nfiin┼úare, ├«n 1955, Biblioteca Central─â de Stat nu a primit un sediu anume, pentru desf─â┼čurarea activit─â┼úilor sale. Totu┼či, p├ón─â azi, c├ónd biblioteca se mut─â ├«ntr-un singur loc, institu┼úia a adunat 12 diverse imobile prin tot Bucure┼čtiul, care i-au g─âzduit arhivele ┼či colec┼úiile. ├Än 1956 s-a alocat - dup─â cum poveste┼čte doamna T├«rziman - un spa┼úiu ├«n Palatul Justi┼úiei; probabil, cel mai mare incovenient erau ├«nt├ólnirile bizare ├«ntre ├«nv─â┼ú─âceii care mergeau la bibliotec─â ┼či de┼úinu┼úii care ├«┼či a┼čteptau sentin┼úa... Apoi, dup─â aproape un an ┼či ceva, bibliotecii i s-a alocat fostul Palat al Bursei. ÔÇ×Atunci s-a constat c─â presiunea documentelor ┼či multiplicarea activit─â┼úilor necesitau un cadru specific ┼či c─â este nevoie de o cl─âdire nou─â, cu destina┼úie de Bibliotec─â Na┼úional─â. A┼čadar, primele idei, asimilate la nivelul autorit─â┼úilor de atunci, sunt de la ├«nceputul anilor '60. ├Äntre '60 ┼či anii '70 se traseaz─â pe primele plan┼če cerin┼úele de proiectare pentru un sediu nou, iar ├«n 1971-1972 este definitivat─â ┼či aprobat─â tema de proiectare pentru Biblioteca Na┼úional─â. Se revine asupra proiectului ┼či asupra temei de proiectare dup─â cutremurul din 1977, pentru a fi siguri c─â structurile de rezisten┼ú─â sunt cele care corespund. ├Än anul 1986 ├«ncepe construc┼úia ├«ntr-un ritm alert p├ón─â ├«n 1989. C├ónd era aproape gata - construc┼úia fiind ├«n decembrie 1989 la ro┼ču (construc┼úia la ro┼ču ├«nseamn─â c─â avea ┼či geamuri) - investi┼úia a fost oprit─â. Mai sunt finalizate anumite zone de depozite prin bugetul Bibliotecii Na┼úionale ┼či al ministerului, dar investi┼úiile sunt nesemnificative pentru dimensiunea cl─âdirii. De-abia ├«n 2007 se reiau investi┼úia ┼či proiectarea..."

Am ├«ntrebat-o pe doamna director, mai ├«n glum─â, mai ├«n serios, despre ÔÇ×ghinionul" pe care l-a avut biblioteca, al c─ârei sediu nu a mai apucat s─â fie terminat din cauza evenimentelor din decembrie '89. Dumneaei ne-a r─âspuns: ÔÇ×Din punct de vedere al destinului istoric al Bibliotecii Na┼úionale ┼či al sediului s─âu, am fost oarecum ├«n contratimp cu ceea ce a ├«nsemnat evolu┼úia sau percep┼úia istoric─â. De exemplu, pentru Biblioteca Na┼úional─â, perioada comunist─â a fost o perioad─â fast─â. Nu doar pentru c─â a fost luat─â decizia de a re├«nfiin┼úa aceast─â institu┼úie, ci, dup─â cum vedem ├«n rapoartele de atunci, pentru dimensiunea extraordinar─â a investi┼úiilor. Se acordau at├ót de mul┼úi bani pentru cump─ârarea de publica┼úii din str─âin─âtate ┼či din dorin┼úa de a acoperi golul c├ót timp nu a existat o bibliotec─â na┼úional─â; iar la un moment dat erau mai mul┼úi bani dec├ót se putea asimila de pe pia┼úa publica┼úiilor. O parte erau cump─ârate, iar o alt─â parte intrau prin efectul legii depozitului legal. Se cump─ârau atunci din str─âin─âtate numeroase publica┼úii. Era ┼či perioada ├«n care anticarii vindeau ├«nt├ói c─âtre biblioteci; ┼či s-au constituit colec┼úii speciale de o inestimabil─â valoare. A┼čadar, din acest punct de vedere, a fost o perioad─â bun─â pentru biblioteci, pentru c─â, indiferent ce se ├«nt├ómpla sub aspect politic, ideologic, se d─âdeau bani pentru cultur─â ┼či se reg─âseau ├«n colec┼úii. De asemenea, activit─â┼úi specifice pentru o bibliotec─â na┼úional─â - cum sunt rezerva na┼úional─â de publica┼úii, func┼úia metodologic─â prin care se colabora cu bibliotecile din ┼úar─â sau de inspec┼úie ├«n biblioteci, inspec┼úie ├«n centrele tipografice ┼či editoriale - func┼úionau foarte bine atunci ┼či aveam ┼či suportul bugetar pentru a func┼úiona. S-a ├«nceput o construc┼úie de bibliotec─â deloc minor─â, poate chiar un pic faraonic─â. A fost o perioad─â ├«n care Biblioteca Na┼úional─â ┼či-a creat ┼či consolidat o identitate institu┼úional─â greu de realizat dac─â nu era ┼či suportul financiar, administrativ, politic ┼či decizional al vremurilor respective. ├Äntr-adev─âr, din punctul acesta de vedere, ne-am fi dorit poate s─â fi ├«nceput mai devreme proiectul noii cl─âdiri. Altfel spus, nu ne doream s─â continue perioada comunist─â, ci s─â fi ├«nceput mai devreme construc┼úia cl─âdirii astfel ├«nc├ót s─â fi fost terminat─â... Un abandon de 20 de ani a f─âcut practic s─â relu─âm ce ├«nseamn─â construc┼úia bibliotecii. Unele lucruri n-au mai putut fi adaptate, pentru c─â a fost o concep┼úie, cel pu┼úin din punct de vedere al structurii, al amprentei, al amplasamentului, tributar─â acelor ani. Putem spune c─â am pornit cu ni┼čte r─âd─âcini ┼či am finalizat exact ca un pom altoit. Una peste alta, este cel mai important proiect cultural pe care l-a avut Rom├ónia dup─â 1989 p├ón─â acum."

image

Protec┼úia patrimoniului ┼či zg├órceniile Ministerului

Colec┼úiile speciale, precum ┼či celelalte bunuri de patrimoniu pe care Biblioteca se lupt─â se le p─âstreze vor avea de acum ├«ncolo un singur sediu;un mare pas ├«nainte ├«n protejarea lor:ÔÇ×C├ónd vorbim de protec┼úia colec┼úiilor speciale avem ├«n vedere protec┼úia fizic─â a acestora, c├ót ┼či prezervarea ├«n utilizare. Din punctul strict de vedere al colec┼úiilor pe care le de┼úinem ├«n Bucure┼čti, ├«n primul r├ónd acestea vor fi protejate prin noua construc┼úia ├«n sine. Prin proiectul arhitectural, au localizare special─â, etajele 5-6 din noua cl─âdire. Mai mult dec├ót at├ót, interiorul acestor etaje este ├«mp─âr┼úit pe cabinete ┼či avem-pentru cele care sunt ├«ntr-adev─âr de valoare extraordinar─â de fond sau chiar de tezaur-zone de seifuri din construc┼úie, din zidire. De asemenea, cl─âdirea e prev─âzut─â cu microclimat specific. Noi, ca institu┼úie, pentru a avea un bun control asupra bunurilor de patrimoniu pe care le de┼úinem, avem gestiuni individualizate pentru fiecare cabinet ├«n parte. Mai mult chiar:tot spa┼úiul de la etajele 5 ┼či 6 este creat ca o zon─â de laborator, Centrul Na┼úional de Patologie ┼či Restaurare, astfel ├«nc├ót s─â nu deplas─âm documentele ├«n alte zone ale cl─âdirii pentru fi┼čele de conservatoare sau interven┼úii acolo unde este cazul, a┼ča cum se ├«nt├ómpl─â acum... Pe de alt─â parte, atunci c├ónd vorbesc de protejarea documentelor din colec┼úiile speciale, referindu-m─â la conservarea lor ├«n utilizare, ├«nseamn─â c─â ├«ncerc─âm s─â limit─âm accesul la publica┼úia fizic─â, oferind cititorilor no┼čtri spre consultare documentul de substitu┼úie, copia digital─â. Prin urmare, Centrul de digitizare al Bibliotecii Na┼úionale, care acum este ├«n faz─â incipient─â, mai mult ca un centru pilot, se va dezvolta tot ├«n acea zon─â. Prioritare ├«n digitizare, din ra┼úiuni de prezervare, sunt aceste documente foarte solicitate de utilizatori. La toate aceste m─âsuri de protejare ┼či prezervare se adaug─â m─âsurile de securitate, at├ót a cl─âdirii ca ├«ntreg, c├ót ┼či a spa┼úiilor ├«n care sunt asemenea tipuri de colec┼úie. ├Än acest moment, sistemul de securitate este ├«nc─â o investi┼úie ├«n derulare, care sper─âm c─â se va finaliza ├«n cur├ónd", a detaliat doamna director Elena T├«rziman.

Exist─â ├«ns─â ┼či probleme. Dac─â, din punctul de vedere al bibliotecii, vedem un interes sporit ├«n protejarea patrimoniului bibliofil, din alte surse afl─âm c─â Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, care a coordonat lucr─ârile de refacere, reamenajare ┼či refunc┼úionare a Bibliotecii Na┼úionale, s-a zg├órcit ├«n a instala p├ón─â ├«n prezent un sistem de securitate centralizat. De aceea investi┼úia este deocamdat─â ÔÇ×├«n derulare" (cum a precizat doamna director), iar colec┼úiile speciale vor ajunge mai t├órziu ├«n sediul nou. ├Äntreb├ónd-o de soarta acestora, doamna T├«rziman ne-a explicat c─â ÔÇ×... pe acestea nu putem s─â le ducem ├«ntr-un loc intermediar. Colec┼úiile speciale trebuie s─â ajung─â direct la destina┼úia final─â ┼či, pe m─âsur─â ce amenaj─âm amplasamentul pentru colec┼úiile speciale pe cabinete, pe depozite, s─âli de prelucrare, le mut─âm".

Punctul vulnerabil al proiectului: resursa uman─â

Una dintre chestiunile care a st├órnit discu┼úii pe parcursul timpului ┼či a intrigat ├«n egal─â m─âsur─â a fost cea a programului foarte scurt al bibliotecii. Se va merge pe acela┼či program, ┼či ├«n cazul noului sediu? Doamna Director a explicat: ÔÇ×Absen┼úa resurselor umane este principalul punct vulnerabil al bibliotecii ├«n acest moment. Conform Legii bibliotecilor ┼či pe indicatorul de ┼úar─â, Biblioteca Na┼úional─â a Rom├óniei ar trebui s─â aib─â 995 de persoane. Noi suntem acum la un sfert din necesar. ├Än opinia mea ar trebui s─â fim dou─â treimi din num─ârul respectiv ca s─â putem func┼úiona normal ┼či s─â oferim ceea ce trebuie s─â oferim publicului. Iat─â un exemplu: institu┼úia noastr─â sus┼úine activitatea patrimonial─â ┼či cea cu editurile, ├«ns─â avem o singur─â persoan─â care atribuie ISBN. O singur─â persoan─â atribuie CIP-urile acestea pentru o ┼úar─â ├«ntreag─â, pentru aproape 6.000 de edituri. De asemenea, sunt doar dou─â persoane care lucreaz─â pentru ce consider─âm noi a fi proiectul pilot de bibliotec─â digital─â. Este foarte pu┼úin, dac─â ne g├óndim c─â acesta este viitorul: modalitatea de oferi accesul la distan┼ú─â pentru colec┼úiile pe care le de┼úii. Acesta este, deci, punctul vulnerabil al Bibliotecii Na┼úionale: nu e vorba de competen┼úa sau incompeten┼úa celor care lucreaz─â acum, ci, pur ┼či simplu, suntem prea pu┼úini pentru a face fa┼ú─â tuturor activit─â┼úilor pe care trebuie s─â le facem".

Noul sediu este extrem de generos. Exist─â spa┼úii special realizate pentru ca grupurile s─â poat─â interac┼úiona, sunt s─âli cu destina┼úii specifice, va exista internet Wi-Fi ├«n toat─â institu┼úia, s─âli de conferin┼úe ┼či spa┼úii expozi┼úionale, astfel ├«nc├ót conceptul de bibliotec─â nu se reduce doar la c├óteva s─âli de lectur─â pr─âfuite. Bucuroas─â pe de o parte, ├«ngrijorat─â pe de alta, doamna T├«rziman a concluzionat:ÔÇ×Vom ├«ncerca s─â men┼úinem biblioteca deschis─â m─âcar 12 ore pe zi, inclusiv s├ómb─âta, ├«n limita resurselor umane. Func┼úionarea normal─â ┼či atractiv─â a unei biblioteci este dat─â de resursele pe care le de┼úine. Azi la bibliotec─â mergi ┼či pentru ambient. ├Än epoca ├«n care tr─âim foarte importante sunt resursele tehnologice ┼či, dac─â o bibliotec─â nu are internet, n-ai ce c─âuta acolo. Documenta┼úia electronic─â o completeaz─â pe cea tradi┼úional─â ┼či, de asemenea, dac─â nu-┼úi ofer─â spa┼úii multifunc┼úionale sau facilit─â┼úi multiple, publicul renun┼ú─â s─â mai vin─â".