
Fragmente textile vechi de 1.300 de ani, descoperite în mormântul unei femei vikinge
Arheologii danezi au făcut o descoperire deosebit de importantă pentru studiul vestimentației nordice din epoca vikingilor.
În timpul săpăturilor desfășurate la situl Skonager (ARV 661), în apropiere de Varde, în vestul Iutlandei, cercetătorii au identificat mormântul unei tinere femei care a trăit în epoca vikingilor. Importanța descoperirii constă mai ales în conservarea unor materiale organice extrem de fragile, în special fragmente textile și elemente dentare asociate inventarului funerar. Păstrarea acestora este considerată remarcabilă deoarece solul acid din regiune favorizează, în mod normal, degradarea rapidă a materiei organice, informează La Brujula Verde.
Conservarea textilelor pare să fi fost posibilă datorită celor două fibule concave, numite skålspænder („fibule-scoică”), care făceau parte din vestimentația femeii. Sărurile metalice rezultate prin coroziunea bronzului sau argintului au creat în jurul ornamentelor un micro-mediu chimic care a limitat activitatea microorganismelor și a protejat fibrele textile.
Astfel, cele două fibule au funcționat ca adevărate „capsule ale timpului”, păstrând fragmente de țesătură atât pe partea exterioară, cât și pe cea interioară. Această dispunere oferă posibilitatea de a studia diferitele straturi ale îmbrăcămintei și de a afla informații despre fibre, tehnicile de țesere și cusătură și structura unei ținute feminine daneze din secolul al VIII-lea.

Cercetarea este realizată de o echipă multidisciplinară. Centrul de Conservare din Vejle se ocupă de extragerea și protejarea inventarului funerar, operațiune efectuată extrem de minuțios, aproape fir cu fir.
Specialistă în textile antice, Lise Ræder Knudsen va analiza fibrele pentru a determina tehnicile de țesere, modelele și calitatea torsului.
În paralel, Unitatea de Antropologie a Universității din Danemarca de Sud studiază dinții tinerei, pentru a stabili vârsta și starea de sănătate și pentru a obține informații despre alimentație, mobilitate și stresul fiziologic din copilărie și adolescență prin analize izotopice și examinarea smalțului dentar.
O altă etapă esențială este datarea cu radiocarbon (C14) a textilelor. Aceasta ar putea clarifica și o problemă interesantă: una dintre fibule prezintă urme de reparație, ceea ce indică posibilitatea ca ea să fie mai veche decât rochia și să fi fost transmisă ca obiect de familie. Compararea datării metalului cu cea a țesăturilor va permite stabilirea relației dintre bijuterii și îmbrăcăminte.
Cercetătorii intenționează, de asemenea, să reconstituie culorile originale ale veșmintelor prin identificarea coloranților organici. Proiectul „Textile Colours of the Viking Age” urmărește să redea paleta cromatică a ținutei. Culorile puteau avea, pe lângă rolul estetic, semnificații sociale, economice și rituale, oferind indicii despre statutul femeii în comunitatea sa.
Într-o regiune relativ săracă în morminte vikinge intacte, situl Skonager are, prin urmare, o valoare excepțională. Îmbinarea arheologiei, conservării și analizelor de laborator ar putea permite reconstituirea cât mai fidelă a aspectului, sănătății, vestimentației și statutului unei femei care a trăit în Iutlanda în urmă cu peste treisprezece secole.
Foto sus: Arheologii examinează una dintre fibule (stânga) și reconstrucția unei rochii vikinge cu broșe (© Agnes Geijer / Arkæologi Vestjylland)
Mai multe pentru tine...

















